BusinessMagazin

Blog

  • 50 de miliarde de euro pentru Europa de Est pana in 2015

    Actionarii BERD au aprobat la reuniunea de la Zagreb o crestere a capitalului bancii cu 50%, majorand astfel
    la 30 de miliarde de euro resursele disponibile pentru finantarea
    tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est, fosta URSS si
    Turcia.

    Majorarea de capital va permite BERD sa investeasca intre 8,5 si
    9 miliarde de euro in fiecare an, din 2011 pana in 2015, in cele 29
    de tari unde opereaza. In 2009, BERD a investit in aceste tari 8
    miliarde de euro.

    Conform presedintelui bancii, Thomas Mirow, investitiile BERD
    vor viza cu precadere remedierea unor “vulnerabilitati ascunse” ale
    economiilor in tranzitie, in special dezechilibrul dintre sursele
    interne si externe de finantare, insuficienta diversificare a
    economiilor si a exporturilor, investitiile insuficiente in
    eficienta energetica si productia de energie verde, finantarea
    insuficienta a IMM si a infrastructurii.

    Actionarii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare
    sunt UE, Banca Europeana de Investitii si 61 de state, in frunte cu
    SUA, urmate de Marea Britanie, Germania, Franta si Italia, in
    ordinea capitalului subscris.

    BERD IN ROMANIA

    Anul trecut, BERD a finantat 23 de proiecte in
    Romania, totalizand 721 de milioane de euro, in crestere de la 318
    milioane in 2008 si 336 milioane in 2007. Peste 85% din suma a
    vizat sectorul privat. Banca a contribuit, de asemenea, cu 1
    miliard de euro la pachetul de finantare de 19,95 miliarde de euro
    acordat Romaniei pentru 2009-2010 impreuna cu FMI, UE si Banca
    Mondiala.

    Principalele finantari in 2009:

    – pentru Petrom – un credit de 200 milioane de euro pentru
    centrala electrica de la Brazi si un credit sindicalizat de 300 de
    milioane de euro pentru cresterea eficientei energetice

    – o linie de credit de 100 de milioane de euro pentru BCR
    destinata finantarii IMM

    – 44 de milioane de euro pentru Renault Technologie Roumanie,
    centrul tehnic de la Titu al companiei Renault

    – un credit in lei echivalent cu 20 de milioane de euro pentru
    Lafarge Ciment

    – prima investitie de capital intr-o firma privata: 6 milioane
    de euro participatie la capitalul producatorului de hartie Pehart
    Tec.

    UN AN GREU PENTRU ROMANIA SI BULGARIA

    Banca a anuntat cu aceeasi ocazie o majorare, fata de prognozele din ianuarie, a
    estimarii de crestere economica in 2010 pentru Europa Centrala si
    tarile baltice, de la 1,4% la 1,8% (respectiv 3% in 2011), dar a
    redus-o pentru Europa de Sud-Est, grup in care este incadrata
    Romania, de la 1,2% la 0,3% (respectiv 2,9% la anul).

    In cazul Romaniei, BERD a majorat estimarea doar pentru 2011, de
    la 2,3% la 3%, insa pentru acest an a redus-o de la 1,3% la zero.
    Pe ansamblul Europei de Sud-Est, cel mai mult au fost reduse
    estimarile referitoare la Romania si Bulgaria, singurele state
    membre ale UE din acest grup. “Cresterea va fi zero sau neglijabila
    in ambele tari. Si in Romania, si in Bulgaria, noile masuri de
    austeritate fiscala vor limita cresterea cererii interne”,
    apreciaza BERD.

    In cazul Bulgariei, previziunea a fost inrautatita de la o
    crestere zero la o scadere a PIB cu 1,2% in acest an, urmata de un
    avans cu 3% la anul.

    Pentru Letonia, prognoza s-a schimbat de la -2% la -3%, pentru
    Lituania de la -0,5% la -1,5%, in timp ce pentru Estonia s-a
    imbunatatit de la -1,8% la -0,4%. In schimb, in cazul Ungariei,
    estimarea s-a modificat in bine, de la -0,6% la 1%. “Ungaria incepe
    sa culeaga beneficiile programului sever de ajustare inceput dupa
    criza din 2008”, noteaza BERD.

    Polonia ar urma sa aiba o crestere a PIB de 2,6%, Slovacia de
    3,4%, Slovenia de 1,3%, Serbia de 2,1%, Rusia de 4,4%. BERD nu
    publica estimari pentru Cehia.

    Europa de Est “a trecut printr-o recesiune mai adanca si o
    redresare mai lenta decat alte piete in curs de dezvoltare”, a
    declarat economistul-sef al BERD, Erik Berglof, care a adaugat ca
    acum riscurile pentru cresterea economica a zonei au evoluat de la
    cele interne la cele externe, mai exact “au crescut dramatic” odata
    cu criza greceasca.

  • Grecia ar putea actiona in justitie mai multe banci din SUA, pentru contributia la criza

    “Nu as exclude ca am putea apela la astfel de actiuni”, a
    declarat Papandreou intr-un interviu acordat CNN, raspunzand unei
    intrebari privind rolul bancilor americane in criza datoriilor de
    stat. Interviul a fost inregistrat joi si este programat pentru
    difuzare duminica, noteaza Bloomberg.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Traian Basescu – urmatorul Ronald Reagan?

    “Foarte rar e de gasit un politician cu claritatea morala de a
    spune adevarul dur si necesar despre o chestiune controversata, dar
    iata ca aceasta s-a intamplat in sfarsit”, scrie Daniel J.
    Mitchell, expert in reforma fiscala al institutului, intr-o postare
    pe
    blogul Cato     intitulata “Urmatorul Ronald Reagan?”.

    “Este o veste si buna, si rea pentru contribuabilii americani.
    Vestea buna e ca exista un politician care a propus taierea
    salariilor pentru birocrati si a pensiilor si a afirmat public ca
    ‘sectorul de stat e ca un om de 200 de kilograme ce sta in spinarea
    unuia de 50 de kilograme, care reprezinta economia reala’. Vestea
    rea e ca politicianul este presedintele Romaniei”, apreciaza
    Mitchell, sugerand in mod evident ca ar fi preferat ca declaratia
    sa fie facuta de presedintele american Barack Obama, pe care
    libertarienii din SUA si in general adeptii Partidului Republican
    il acuza ca i-a impovarat pe americani printr-o fiscalitate
    excesiva si ca pacatuieste printr-o politica economica etatista,
    contrara traditiilor americane.

    Mitchell admite ca de fapt nu are idee daca presedintele Basescu
    este sau nu un promotor autentic al statului minimal. “Poate ca e
    doar un politician obisnuit, constrans de niste circumstante
    extraordinare sa faca ceea ce trebuie. Cu toate astea, cu greu
    mi-as imagina ca am putea sa vedem anul acesta o declaratie mai
    potrivita de la un oficial ales”, afirma expertul de la Cato.

    Daniel J. Mitchell, un adept convins al cotei unice de
    impozitare, a fost senior fellow al Heritage Foundation si
    economist al Comisiei pentru Finante a Senatului american,
    colaborator la Wall Street Journal, New York Times si Washington
    Times.

    Institutul Cato, infiintat in 1977, este organizat ca fundatie
    non-profit specializata pe cercetarea in domeniul politicilor
    publice, cu misiunea declarata de a sustine piata libera,
    libertatea individuala si reducerea la minim a implicarii statului
    in economie, in SUA si in lume.

  • Euro a scazut in aceasta saptamana cu 3,1% fata de dolar

    Euro s-a depreciat pentru a patra saptamana consecutiv in raport
    cu moneda americana si pentru a treia saptamana fata de yen, dupa
    ce cancelarul german Angela Merkel a declarat ca Europa este intr-o
    “situatie foarte, foarte serioasa” in pofida fondului de 750
    miliarde euro convenit pentru sprijinirea celor mai indatorate
    state membre din zona euro.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Mariana Gheorghe, Petrom: Pentru noi, energia regenerabila nu e “o adaptare la moda”

    “Toata lumea dezvolta proiecte, vorbeste de ferme si parcuri
    eoliene, dar ar fi bine ca aceste planuri sa se si materializeze”,
    spune Mariana Gheorghe, adaugand ca realizarea unor astfel de
    investitii depinde de cadrul legislativ si de capacitatea de a
    obtine resurse de finantare.

    Pentru Petrom, afirma Mariana Gheorghe, atat programul de
    intrare pe piata electricitatii si a energiei eoliene, cat si
    programul de eficienta energetica nu sunt insa “o adaptare la
    moda”, ci o oportunitate de business, de natura sa aduca venituri
    actionarilor.

    Petrom asigura 25% din necesarul total de energie al Romaniei,
    dar in acelasi timp consuma si 5% din consumul de energie. “Pana la
    sfarsitul anului viitor, Petrom va asigura aproape 10% din
    productia de electricitate a Romaniei, ceea ce va schimba profilul
    companiei, care in mod traditional a fost o companie de petrol si
    gaze”, spune Mariana Gheorghe.

    Petrom a anuntat recent ca intra pe piata energiei eoliene, cu
    un parc eolian cu o capacitate de 45 MW in Dobrogea, in care ar
    urma sa investeasca 100 de milioane de euro pana in 2011. La
    aceasta se va adauga centrala electrica de 860 MW de la Brazi, ce
    va folosi gaze din productia proprie si va intra in functiune la
    anul, la fel ca si parcul eolian, urmand sa faca din Petrom unul
    din cei mai mari furnizori de energie din Romania.

    Cresterea eficientei energetice, cu scopul de a reduce emisiile
    de carbon, are loc prin modernizarea activitatilor de extractie si
    rafinare in sectorul de extractie si de rafinare a hidrocarburilor
    si limitarea pierderilor la instalatii. “Avem in total peste 250 de
    campuri de extractie in tara, la unele nu s-au mai facut investitii
    de ani de zile, asa incat potentialul de imbunatatire a eficientei
    este mare – vorbim de o crestere de 20-30%”, afirma Gheorghe.

    Anul trecut, Petrom a avut o cifra de afaceri putin peste 3
    miliarde de euro, in scadere de la 4,5 miliarde in 2008. In primul
    trimestru din 2010, compania a avut afaceri de aproape un miliard
    de euro si un profit de aproape 200 de milioane de euro, in
    conditiile in care productia de hidrocarburi s-a redus cu 4%, iar
    vanzarile in acelasi segment au scazut cu 22%. Din bugetul de
    investitii de 1,6 miliarde de euro pentru 2010, compania a alocat
    un sfert pentru segmentul de gaze si electricitate.

    Compania a fost anul trecut cel mai mare beneficiar de finantare
    de la BERD din Romania, cu un credit de 200 de milioane de euro
    pentru centrala electrica de la Brazi si un credit sindicalizat de
    300 de milioane de euro pentru cresterea eficientei energetice.
    BERD detine circa 2% din actiunile Petrom, ai carei actionari
    majoritari sunt grupul austriac OMV, cu 51%, si statul roman cu
    circa 40%.

  • Aeroporturi din Irlanda si Marea Britanie, inchise din cauza norului de cenusa vulcanica

    Aeroporturile din Sligo, Donegal si Knock, din vestul Republicii
    Irlanda, au fost inchise duminica, a precizat aviatia civila
    irlandeza, care adauga ca aeroporturile din Dublin si Shannon vor
    ramane deschise cel putin pana la ora 12.00 GMT (15.00, ora
    Romaniei).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Presedintele BCE: Nu avem de-a face cu un atac contra monedei euro

    “O moneda care isi mentine valoarea in acord cu definitia sa de
    stabilitate a preturilor – cu o rata anuala a inflatiei sub 2% in
    zona euro timp de aproape 12 ani – este o moneda care inspira
    incredere”, a spus Trichet, intr-un interviu pentru Der Spiegel.

    Este limpede ca din septembrie 2008 incoace “ne-am confruntat cu
    cea mai dificila situatie de la al Doilea Razboi Mondial, poate
    chiar de la Primul Razboi Mondial. Am trait si traim vremuri
    realmente dramatice”, afirma presedintele BCE. Problema este insa a
    majoritatii statelor industrializate, nu numai a zonei euro: “In
    G7, cele mai mari economii au deficite fiscale anuale de circa 10%
    din PIB, iar in zona euro, media deficitului este de 7% din PIB”.
    In aceste conditii, pietele financiare si-au concentrat presiunea
    pe Grecia, considerata veriga cea mai slaba, inclusiv din cauza
    faptului ca statul grec a prezentat “la un moment dat” statistici
    incorecte.

    In logica lui Trichet, asadar, “nu avem de-a face cu un atac
    contra euro” din partea speculatorilor, ci cu o problema a statelor
    indisciplinate fiscal, cu consecinte asupra stabilitatii financiare
    a zonei euro, si depinde de acestea sa-si puna finantele in ordine
    cat mai rapid, “pentru ca acum sunt constiente care e miza”. El a
    exclus o iesire a Greciei sau a oricarui alt stat din eurozona,
    apreciind insa ca este nevoie de “un salt cuantic” in guvernarea
    zonei euro, cu ameliorari majore in politicile fiscale ale statelor
    si un sistem de monitorizari reciproce si sanctiuni contra celor
    care nu respecta regulile comune in materie de buget si datorie
    publica.

    Cat despre fondurile speculative care au pariat contra statelor
    membre ale eurozonei, ele “sunt o problema majora, care trebuie
    abordata la nivel global”, adauga seful BCE, precizand ca “daca ne
    facem treaba corect”, statele n-ar trebui sa fie vulnerabile la
    speculatiile de pe pietele financiare.

    In tranzactiile de vineri, euro a atins un nou record negativ, coborand pana la 1,23
    dolari/euro, minimul din ultimele 19 luni, in special din cauza
    scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea masurilor de
    austeritate fiscala din Grecia, Spania si Portugalia.

    BCE NU E TIPARNITA DE BANI

    Din punct de vedere tehnic, Trichet a comparat interventia BCE
    de saptamana trecuta pe pietele financiare, prin cumpararea de
    obligatiuni guvernamentale pentru a preveni o criza de lichiditate,
    cu cea din august 2007, cand banca a decis sa injecteze pe piata
    monetara lichiditati in valoare de 95 miliarde de euro, si cu cea
    din septembrie 2008, de dupa falimentul Lehman Brothers.

    Referindu-se la zilele de 7 si 8 mai 2010, cand escaladarea
    dobanzilor la obligatiunile guvernamentale si situatia de pe piata
    interbancara semnalau extinderea tensiunilor create de criza
    greceasca, Trichet a spus ca “o serie de piete nu mai functionau
    corect; a fost intrucatva ca situatia din septembrie 2008,
    dupa falimentul Lehman Brothers”.

    Asa se explica faptul ca, daca la 6 mai Trichet declara in
    conferinta de presa ca nici macar nu s-a discutat in conducerea
    bancii ideea de a interveni direct pe piata ca sa asigure
    lichiditati, la 9 mai viziunea BCE se schimbase radical si banca
    anunta un program de achizitie de titluri emise de statele
    eurozonei. Pe parcursul saptamanii respective, investitorii au
    asteptat o decizie de interventie a BCE, similara cu cea a Rezervei
    Federale a SUA in 2008, cand criza de neincredere ulterioara
    falimentului Lehman Brothers a blocat creditarea pe piata
    interbancara.

    Presedintele BCE a insistat insa ca actiunea de acum a bancii
    sale este complet diferita fata de ceea ce au facut atunci Rezerva
    Federala si Banca Angliei, care s-au angajat intr-o politica de
    “relaxare cantitativa” (quantitative easing), adica de cumparare a
    obligatiunilor suverane pentru a furniza cat mai multa lichiditate
    posibil pe piata. “Lichiditatea suplimentara pe care o oferim noi
    acum prin cumpararea de obligatiuni suverane va fi retrasa de pe
    piata”, a declarat bancherul pentru ziarul german Handelsblatt, explicand ca va face aceasta prin
    intermediul unor licitatii de depozite la termen – modalitate
    clasica de sterilizare a lichiditatii de catre o banca
    centrala.

    Trichet a subliniat ca absorbirea ulterioara a lichiditatilor de
    catre BCE are ca scop mentinerea inflatiei sub control, raspunzand
    astfel criticilor din ultimele zile, conform carora interventia
    directa pe piata a bancii ar urmari combaterea presiunilor
    speculative prin tiparirea de bani, cu pretul cresterii inflatiei.
    “Eu sustin politica unei monede puternice. Inflatia este
    distructiva pentru societati si pentru democratie. Inflatia este un
    impozit asupra celor saraci si slabi. Aceasta e convingerea mea
    ferma.”

  • Berceanu ar renunta la o parte din salariu: Ministrii o fac solidar, presedintele o face singur

    Ministrul Transporturilor Radu Berceanu a fost prezent, sambata,
    la un spectacol aviatic desfasurat langa Pitesti cu prilejul
    implinirii a 60 de ani de la infiintarea Aeroclubului “Henri
    Coanda”.
    Intrebat daca este dispus sa faca un gest de solidaritate si sa
    renunte la o parte din salariul de la Guvern si din “sporurile” de
    parlamentar, Radu Berceanu a raspuns: “Nu am nici un fel de sporuri
    ca parlamentar, ca acum sunt platit ca ministru. De cand am inceput
    activitatea, noi am renuntat la un sfert si, daca impreuna cu
    ceilalti colegi o sa purtam o discutie de genul asta, nu am niciun
    fel de problema”.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • BERD vrea sa descurajeze creditele in valuta in Europa de Est

    Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii
    Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa
    selecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina
    dezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si
    concentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o
    tara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria,
    Romania sau Serbia, scrie
    Reuters    .

    In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea
    insasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide
    de credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze
    cu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de
    asemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi
    consiliere tehnica si legislativa.

    “Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie
    actionat. Acum trebuie sa profitam de moment”, a spus Erik Berglof
    . “Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale
    regiunii – dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea
    excesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste
    vulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor
    financiare internationale, al bancilor si al altor actionari ai
    BERD din sectorul privat.”

    La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora
    cu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si
    institutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea
    instrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de
    Est, inclusiv prin “consolidarea bazei de
    investitori     locali (fonduri de pensii si sectorul de
    asigurari)”.

    Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare
    a finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari
    de restrangere a imprumuturilor in valuta – luata in discutie in
    ultimele luni si de Banca Centrala Europeana – ar putea afecta si
    mai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.

    “Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui
    restranse”, a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
    International, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic,
    cat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si
    Federico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat
    creditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la
    finantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi
    rezonabile. “Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de
    capital”, a spus Ghizzoni. “Aceasta nu se poate face insa in cateva
    saptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp.”

    Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The
    New York Times     scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai
    pronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in
    valuta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori
    sub povara “unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda
    variabila din lume” dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si
    Romania s-au depreciat.

    Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza
    acum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor
    iarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap
    economiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile
    estice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti,
    intre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara
    creditare nu se poate iesi din recesiune. “Reglementarea
    imprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca
    ea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai
    mult rau decat bine”, a admis si Erik Berglof.

    Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa
    de Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea
    creditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la
    8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui
    decembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste
    Bank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%.
    Erste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si
    Raiffeisen International.

    Pana acum, numai Ungaria a luat
    masuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a
    caror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70%
    in 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la
    sfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor
    in moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin
    peste 60% din total.

    Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in
    valuta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive – faptul
    ca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca
    piata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine
    dupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele
    denominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de
    dobanzi mult mai mari, “din cauza inflatiei mai mari decat in
    Europa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor
    locale”, nota The New York Times.

  • Doua firme cer insolventa Rompetrol Downstream

    In 25 februarie, Novensys Corporation a cerut deschiderea
    procedurii insolventei Rompetrol Downstream, urmand ca Sectia
    comerciala a Tribunalului Bucuresti sa ia in discutie solicitarea
    in data de 19 mai.

    “Situatia creata intre Rompetrol Downstream si compania Novensys
    este una strict comerciala, in care ambele parti nu au convenit
    inca asupra tuturor detaliilor in ceea ce priveste contractul de
    prestari de servicii, a modului de derulare a acestuia, toate
    anexele acestuia si asupra indeplinirii de catre Novensys a
    obligaţiilor sale contractuale”, au declarat, pentru
    MEDIAFAX    , reprezentantii grupului petrolier.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro