BusinessMagazin

Blog

  • Asigurările prind un elan mai consistent, dar tot principalii poli de dezvoltare sunt în prim-plan. Bucureştiul împreună cu Ilfovul deţin mai mult de un sfert din întreaga piaţă, locul 2 îi revine Clujului cu un volum al subscrierilor care a depăşit 1 mld. lei, iar podiumul este completat de Iaşi

    ♦ Faţă de anul 2022, Bucureşti-Ilfov şi Cluj, judeţele cu cele mai mari volume ale subscrierilor au înregistrat creşteri de 29%, repectiv 16% în 2023 ♦ Iaşi completează podiumul, cu a doua cea mai mare creştere a volumului de prime brute subscrise, dar încă se menţine sub pragul de 1 mld. lei.

    Piaţa asigură­ri­lor a crescut pu­ter­nic în ultimii trei ani, ducând ni­ve­lul sub­scrierilor la peste 18 mld. lei în 2023. Deşi avansul a fost unul con­sistent, începând cu un ritm de 24% în anul 2021, urmând o creştere de 16% în 2022 şi menţinându-se un ritm de două cifre, respectiv 10% în 2023, princi­palul motor a fost piaţa RCA.

    Odată cu falimentele răsunătoare City In­surance şi Euroins, asigurătorii s-au repo­ziţionat, iar odată cu un risc mai mare din cazua acestor fa­limente şi tarifele au să­rit de normalul cu care toată lumea era obiş­nuită, respectiv pre­ţuri de 400-500 lei pentru o poliţă RCA pe 12 luni.

    Noul normal şi influenţa pieţei RCA în evoluţia pieţei asigu­rărilor per total se văd şi la nivelul judeţelor, cu creş­teri de două cifre la principalele 10 judeţe cu cele mai mari volume ale pri­melor brute subscrise.

    Bucureştiul împreună cu judeţul Ilfov fiind şi principalul pol de dezvoltare al României, întotdeauna va avea o cifră semnificativ mai mare decât orice alt judeţ cu care putem compara. Astfel, volumul primelor subscrise în Bucureşti-Ilfov a depăşit pragul de 6 mld. lei în 2023, cu o creştere puternică de 29% faţă de 2022.

    Clujul, rivalul Bucureştiului, a depăşit în 2023 pragul de 1 mld. lei în ceea ce priveşte volumul de prime brute subscrise, cu un avans de 16% faţă de anul 2022.

    Iar podiumul este completat de Iaşi, care a reuşit să ajungă la un nivel al subscrierilor mai mare decât Timiş, de 684 mil. lei, înre­gis­trând al doilea cel mai mare ritm de creş­tere, de 25%. Deşi Iaşiul, ca şi celelalte ju­deţe mai mari pot fi considerate importante zone de dezvoltare din România, volumul de pr­ime brute susbcrise este semnificativ mai mic decât cel din Cluj sau mai ales din Bucureşti-Ilfov. Acest lucru înseamnă că în aceste judeţe şi nivelul de protecţie este mai redus, dar şi spaţiul pentru dezvoltarea pieţei asigurărilor este mai mare.

    Timişul, care se află pe poziţia a patra în clasamentul judeţelor cu cele mai mari volu­me ale primelor brute subscrise, a înregistrat cel mai mic avans al subscrierilor, respectiv 7% în 2023, până la 615 mil. lei, fiind urmat de Argeş cu un volum al primelor subscrise de 598 mil. lei, în creştere cu 16% în 2023 faţă de 2022.

    Constanţa se află pe poziţia a şasea în topul subscrierilor pe judeţe, cu un avans al subscrierilor de 13%, până la 591 mil. lei, foarte aproape de Argeş.

    Pe locul 7 în acest clasament urmează Braşovul, cu un volum al subscrierilor de 563 mil. lei, în creştere cu 11% în 2023 faţă de 2022, iar pe poziţia a opta se află Prahova, cu un volum al primelor brute subscrise de 509 mil. lei, în creştere cu 11% comparativ cu 2022.

    Ultimele două judeţe din top 10 în funcţie de volumele primelor brute susbcrise sunt Dolj, care a ajuns la subscrieri de 478 mil. lei, în creştere cu 12%, în timp ce judeţul Bihor, ocupantul poziţiei 10 din top, a ajuns la subscrieri de 429 mil. lei, în creş­tere cu 11% faţă de anul 2022.

    În ciuda creşterilor consemnate la nivelul fiecărui judeţ din perspectiva volumului de prime brute subscrise, se observă că există mult potenţial. Dacă în judeţul Cluj, volumul subscrierilor a depăşit 1 mld. lei, potenţialul pentru ca şi celelalte judeţe să ajungă cel puţin la acelaşi nivel există.

    În 2023 piaţa asigurărilor a închis anul cu un volum al primelor brute subscrise de 18,2 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de anul 2022, din care circa 15,2 mld. lei au fost subscrieri pe zona asigurărilor generale şi aproape 3 mld. lei pe zona asigurărilor de viaţă.

  • Cum arată dorul de casă? În inima New York-ului, mii de români din America s-au strâns la festivalul Romanian day on Broadway, dedicat tradiţiilor româneşti. GALERIE FOTO

    Festivalul Romanian day on Broadway, cel mai mare eveniment de peste Ocean dedicat tradiţiilor româneşti, a atras românii din zona New York-ului, care au venit să mănânce produse tradiţionale, să asculte muzică populară sau să interacţioneze cu alţi cetăţeni români stabiliţi în America.

    Pentru organizarea evenimentului aflat la a 23-a ediţie, strada Broadway din New York a fost închisă.

    La eveniment au fost lansaţi şi micii româneşti pe Broadway, sub brandul „Litălşi”, ai companiei româneşti Carmolimp din Braşov.

    Românii prezenţi la eveniment, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în ia tradiţională, şi-au adus şi prietenii sau parte din familia din America şi s-au aşezat la cozile la mici, sarmale, prăjituri de casă, în timp ce pe fundal răsunau melodii populare.

    De familia rămasa acasă, de mâncare şi de tradiţiile româneşti le este cel mai dor românilor care trăiesc în New York.

    „Sunt de 18 ani în New York, am venit cu Work and Travel. Copiii vorbesc româneşte, dar mai puţin. De familie mi-e dor, am plecat la 24 de ani, nu eram nici copii, nici maturi, tânjim după amintirile pe care le-am avut la bunici, după satul de la munte, lângă Cluj, nu m-am mai odihnit niciodată ca acolo”, a spus Mihaela, o româncă prezentă la festival.

    Evenimentul “Romania Day on Broadway” a avut loc prima dată în anul 2000 şi este organizat de Ambasada României din Statele Unite ale Americii, Consulatul General al României din New York şi Institutul Cultural Roman.

  • România – Ucraina 1-0, în Grupa E la EURO 2024. Nicuşor Stanciu deschide scorul cu un şut fabulos

    România – Ucraina 1-0

    Minutul 29: GOOOOL România

    Nicuşor Stanciu, căpitanul României, deschide scorul. Stanciu a înscris de la marginea careului cu un şut fabulos direct în vinclu.

    Minutul 22: Şansă de gol pentru Ucraina. Dovbyk a şutat de la marginea careului, dar mingea s-a dus peste poartă.

    Minutul 8: Prima ocazie pentru România. Florinel Coman a şutat de la aproximativ 25 de metri, însă portarul Lunin a reţinut fără probleme.

    Minutul 3: Ocazie pentru ucraineni. Tsygankov a şutat din marginea careului de 16 metri, dar mingea a fost blocată de Burcă.

    Minutul 1: A început partida de pe Allianz Arena din Munchen. Sunt zeci de mii de români în tribune pentru a-i susţine pe tricolori.

    /////////

    România: 1. Niţă – 2. Raţiu, 3. Drăguşin, 15. Burcă, 11. Bancu – 18. R. Marin, 6. M. Marin, 21. Stanciu-cpt. – 20. Man, 19. Drăguş, 17. Fl. Coman.

    Selecţioner: Edward Iordănescu.

    Rezerve: 12. Moldovan, 16. Târnovanu – 4. Rus, 5. Nedelcearu, 7. Alibec, 8. Cicâldău, 9. Puşcaş, 10. Hagi, 13. Mihăilă, 14. Olaru, 22. Mogoş, 23. Sorescu, 24. Racoviţan, 25. Bîrligea, 26. Şut

    Ucraina: 23. Lunin – 2. Konoplia, 13. Zabarnyi, 22. Matviyenko, 17. Zinchenko – 6. Stepanenko-cpt., 19. Shaparenko – 15. Tsygankov, 14. Sudakov, 10. Mudryk – 11. Dovbyk.

    Selecţioner:Serhiy Rebrov

    Rezerve: 1. Bushchan, 12. Trubin – 3. Svatok, 4. Talovierov, 5. Sydorchuk, 7. Yarmolenko, 8. Malinovskyi, 9. Yaremchuk, 16. Mykolenko, 18. Brazhko, 20. Zubkov, 21. Bondar, 24. Tymchyk, 25. Vanat, 26. Mykhailichenko

    Arbitru: Glenn Nyberg (Suedia). Asistenţi: Mahbod Beigi, Andreas Soderqvist (Suedia). Al patrulea oficial: Espen Eskas (Norvegia). Arbitru VAR: Rob Dieperink (Ţările de Jos). Asistenţi VAR: Pol van Boekel (Ţările de Jos), Jerome Brisard (Franţa).

    România joacă în grupa E la Euro 2024.

  • Jobul unde creşterile de salarii sunt atat de mari că au stârnit deja revolte. ”Salariile sunt deja iraţionale”

    Creşterile salariale pentru cei mai tineri avocaţi londonezi de la firmele de elită au fost criticate de rivali şi de clienţi ca fiind „iraţionale” şi nesustenabile, în condiţiile în care îmbunătăţirea perspectivelor economice şi o creştere a numărului de tranzacţii au alimentat din nou războiul pentru tinere talente în City of London, raportează FT.

    Firmele britanice din „cercul magic” Freshfields Bruckhaus Deringer, Linklaters, Clifford Chance şi A&O Shearman au majorat luna aceasta salariile cu 20% pentru avocaţii nou calificaţi (NQ), ajungând la 150.000 de lire sterline, în timp ce colegii lor din Statele Unite, cu sedii în Londra, au majorat remuneraţiile până la 180.000 de lire sterline în 2024.

    Această mişcare reflectă faptul că remuneraţia pentru cei mai tineri avocaţi ai unor firme a crescut cu până la 50% în ultimii cinci ani, ceea ce ridică o serie de îngrijorări legate de faptul că salariile mai mari ar putea duce la aşteptări mai ridicate în ceea ce priveşte orele de lucru ale tinerilor avocaţi, afectând bunăstarea angajaţilor.

    „Este o nebunie ceea ce permitem să se întâmple cu salariile avocaţilor debutanţi”, a declarat un managing partner al unei firme de avocatură globale. 

    Salarizarea avocaţilor NQ din Londra a devenit un barometru al succesului în ultimii ani, deoarece firmele britanice au încercat să concureze cu prezenţa tot mai ridicată a rivalilor lor din SUA în City of London.

    Firmele americane de elită, precum Latham & Watkins, concurează din ce în ce mai mult cu cercul magic pentru instrucţiuni corporative în Marea Britanie, unde fuziunile şi achiziţiile se află la cel mai ridicat nivel valoric din 2018, potrivit Dealogic. La nivel global, preluările din acest an au totalizat 1,3 mld. dolari, o creştere de 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor compilate de London Stock Exchange Group. Acest nivel de tranzacţii necesită, de obicei, o mică armată de avocaţi juniori care să ajute la execuţie.

    Firmele americane de top, inclusiv Latham, îşi plătesc cei mai tineri asociaţi cu 225.000 de dolari (176.000 de lire sterline) în City of London, la egalitate cu salariile asociaţilor lor omologi din primul an în SUA. Quinn Emanuel şi Gibson Dunn au mărit salariile noilor calificaţi în capitala britanică la 180.000 de lire sterline în acest an.

  • NATO pune arme nucleare în stare de luptă

    Şeful NATO, Jens Stoltenberg: Ţările Aliate scot armele nucleare din depozite, relatează www.monitorulaparatii.ro. Ţările NATO operaţionalizează arme nucleare pentru a descuraja un atac al Rusiei. Rusia a ameninţat de mai multe ori Europa cu atacuri nucleare.

    Ţările NATO pun mai multe arme nucleare în stare de luptă, conform declaraţiei secretarului general al alianţei, Jens Stoltenberg.

    Stoltenberg a precizat duminică, pentru Telegraph, că statele aliate scot arme nucleare din depozite şi le operaţionalizează pentru luptă, pe rachete şi bombe, pentru a descuraja un atac nuclear, după ultimele ameninţări ale Rusiei.

    Şeful NATO nu a oferit detalii despre numărul armelor nucleare care vor fi operaţionalizate şi nici dacă acestea vor fi dislocate în anumite state.

    Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie au arme nucleare dintre ţările aliate. Statele Unite au dislocat bombe nucleare tactice în Europa, în Belgia, Italia, Turcia, Ţările de Jos şi Germania. După ce le-a retras în 2008 din Marea Britanie, Pentagonul va disloca din nou arme nucleare în Baza Aeriană Lakenheath din Suffolk, preciza tot telegraph, la începutul anului.

    Bombele americane nucleare tactice gravitaţionale B61-12, care au un randament variabil de până la 50 de kilotone, de peste trei ori puterea armei atomice aruncate asupra Hiroshimei în 1945, sunt dislocate în ţările din Europa.

    După ce Rusia a dislocat arme nucleare în Belarus şi a crescut numărul focoaselor nucleare din Kaliningrad la peste 100, preşedintele polonez Andrej Duda a cerut Statelor Unite să disloce arme nucleare şi în Polonia, dar încă nu a primit un răspuns ferm.

    Preşedintele Joe Biden a declarat de nenumărate ori că Putin nu glumeşte când ameninţă cu atacuri nucleare. Totodată, conform unui raport al informaţiilor norvegiene, navele ruseşti din Flota Nordică navighează cu arme nucleare tactice la bord, prima dată după 30 de ani.

    Într-un viitor conflict, forţele NATO se vor confrunta cu o axă a răului nucleară, formată din Rusia, China, Coreea de Nord, care au deja arme nucleare, şi Iranul, care poate produce, în maxim două săptămâni, cel puţin trei bombe nucleare tactice.

  • Reacţia dură a Kremlinului după ce şeful NATO a anunţat că Alianţa se pregăteşte să scoată armele nucleare din depozite. ”SUA şi Europa împing lumea în pragul unei confruntări nucleare”

    Kremlinul a declarat luni că remarcile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, cu privire la discuţiile privind desfăşurarea mai multor arme nucleare reprezintă o escaladare, potrivit Reuters. 

    NATO poartă discuţii pentru a desfăşura mai multe arme nucleare, scoţându-le din depozite şi punându-le în aşteptare, în faţa unei ameninţări tot mai mari din partea Rusiei şi a Chinei, a declarat Stoltenberg pentru ziarul The Telegraph.

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că comentariile lui Stoltenberg par să contrazică comunicatul Conferinţei din Ucraina, care a declarat că orice ameninţare sau utilizare a armelor nucleare în contextul ucrainean este inadmisibilă.

    “Aceasta nu este altceva decât o altă escaladare a tensiunilor”, a declarat Peskov despre comentariile lui Stoltenberg.

    Rusia spune că Statele Unite şi aliaţii săi europeni împing lumea în pragul unei confruntări nucleare prin faptul că oferă Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari, dintre care unele sunt folosite împotriva teritoriului rusesc.

    Rusia şi Statele Unite sunt de departe cele mai mari puteri nucleare din lume, deţinând aproximativ 88% din armele nucleare din lume, potrivit Federation of American Scientists.

    Statele Unite au aproximativ 100 de arme nucleare B61 non-strategice desfăşurate în cinci ţări europene – Italia, Germania, Turcia, Belgia şi Olanda, potrivit Bulletin of the Atomic Scientists. Statele Unite au alte 100 de astfel de arme în interiorul graniţelor sale.

    Rusia are aproximativ 1.558 de focoase nucleare non-strategice, deşi experţii în controlul armamentului spun că este foarte dificil de spus câte sunt din cauza secretomaniei.

     

  • Antoaneta Curteanu, vicepreşedinte, UniCredit Bank: Este cea mai bună perioadă de cumpărat o locuinţă, rata la un credit pe 25 de ani ajunge la jumătate din salariul mediu net pe economie

    Această perioadă este printre cele mai bune pentru achiziţia unei locuinţe prin credit bancar, având în vedere că rata la un credit pe 25 de ani ajunge la jumătate din salariul mediu net pe economie, susţine Antoaneta Curteanu, vicepreşedinte al UniCredit Bank, care subliniază că este o perioadă pe care băncile trebuie să o exploateze.

    „Din calculele noastre, este perioada cea mai bună ca accesibilitate a metrului pătrat de cumpărat în comparativ cu salariul. Deci pentru un apartament de 50m utili în Bucureşti, pe 25 de ani, rata ajunge undeva la jumătate din salariul mediu net pe economie. Este un indicator foarte accesibil, în trecut nu stăteam aşa de bine. Este o perioadă în care este bine să cumperi pentru construcţie sau pentru investiţii, este o perioadă bună pe care noi, băncile, să o exploatăm”, a spus ea în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2024.
    Ce a mai declarat Antoaneta Curteanu în cadrul evenimentului ZF:

    • Pe total, retailul merge foarte bine, dar pe sub-segmente sunt dinamici diferite. Anul trecut a fost un joc al refinanţărilor, a început destul de puternic, continuă şi anul acesta pentru că băncile au oferit această dobândă fixă pe trei sau pe trei ani, care a făcut clienţii să-şi schimbe solicitarea şi să dorească o predictibilitate a ratelor mai bună.

    • Într-adevăr, în zona Bucureştiului sunt doar 17.000 de apartamente în construcţie care vor fi date în folosinţă anul acesta şi aceasta este o cifră din piaţă. Oamenii au făcut vânzări, cumpărări de apartamente sau case existente şi refinanţările au avut cel mai mare volum din totalul creditelor noi raportate de noi, băncile.

    • Dacă ne uităm la anumite cifre, deşi anul trecut a fost flat, el a fost inflatat de aceste refinanţări. Creditul de consum merge strună pentru că salariile au crescut, oferta este foarte bună, dobânzile au început să scadă, anticipând un pic decizia Băncii Centrale de a scădea dobânda de politică monetară. Pe consumer finance, termenul fiind mai scurt, băncile anticipează un pic această tendinţă. Deci creditul negarantat creşte foarte foarte bine şi vedem solduri în creştere pe la toate băncile şi instituţiile financiare.

    • În al treilea subsegment cu altă dinamică, segmentul de micro, companiile mici cu cifra de afaceri până într-un milion de euro, constatăm dependenţa de fondurile IMM Invest şi de alte structuri de garantare care ne-au învăţat în ultimii patru – cinci ani într-un anume fel.

    • Băncile şi clienţii s-au bazat foarte mult pe această schemă de garantare. Practic, este sfârşitul acestor scheme, sperăm să continue cu alte programe, la un alt nivel, cu Ministerul de Finanţe.

    • Cumva, trebuie să reînvăţăm să finanţăm companiile mici cu capitaluri negative, este o zonă foarte delicată. Aici trebuie să învăţăm antreprenorii să fie disciplinaţi financiar, să îşi facă o contabilitate cât mai exactă.

    • Legat de piaţă, până la urmă acesta este un mecanism de reglare al pieţei. Să nu uităm că există foarte mult cash la populaţie, şi nu neapărat la saltea. Acest cash de fapt este folosit în a face o mare parte din tranzacţiile imobiliare. În partea de credit de la bancă este o bucăţică, dar o mare parte din tranzacţii se fac un avans foarte mare sau chiar cash.

    • Noi credem că va fi un proces de optimizare în continuare a reţelei de sucursale, probabil că se vor consolida, se vor muta. Nevoia de a fi prezent în teritoriu este în continuare acolo pentru clienţii noştri. Sigur, vom muta o parte din subsegmente, din produsele simple, în digital. Şi se întâmplă asta în fiecare zi, dar sunt anumite tipuri de produse, de interacţiuni, unde ai nevoie să vezi pe cineva în sucursală, să discuţi. Sunt anumite decizii unde ai nevoie de o discuţie mai amplă, cele despre viitorul familiei tale, despre viitorul banilor tăi, unde se investeşti.

    • Economisirea este necesară. Banii din economisire se pot diversifica în mai multe canale. nu trebuie neapărat să finanţăm. Suntem gata să finanţăm dacă sunt proiecte viabile, dacă sunt clienţi eligibili, dacă există cerere pe partea aceasta, dar altfel banii se pot duce în diverse canale unde se poate da un randament foarte bun.
     

  • Prudenţa a pus frână spiritului antreprenorial

    Provocările anului trecut aduse, în special, de schimbările fiscale, dar şi de creşterea costurilor din economie au pus frână dorinţei de a deschide noi companii. Prudenţa a pus stăpânire pe mediul antreprenorial, care a adăugat mai puţine companii anul trecut faţă de 2022, când a fost atins un record al numărului de firme SRL înfiinţate.

    Anul trecut au fost înfiinţate 96.000 de companii SRL, în scădere cu 15% faţă de anul anterior, potrivit datelor Registrului Comerţului. Toate judeţele au înregistrat o scădere a numărului de companii nou înfiinţate, fără să existe vreo excepţie de judeţ din ţară care să fi avut o creştere a numărului de firme noi faţă de anul anterior. Astfel, prudenţa s-a manifestat peste tot în ţară.

    Cu toate acestea, marile centre urbane rămân spaţiile unde spiritul antreprenorial se manifestă cel mai puternic din ţară. La acest capitol, Bucureştiul stă cel mai bine, având 126 de companii nou înfiinţate la 10.000 de locuitori. Judeţul Ilfov se află pe al doilea loc în clasament, cu 121 de firme noi la 10.000 de locuitori.

    La polul opus se află Harghita şi Covasna, care au înregistrat 18, respectiv 19 companii nou înfiinţate la 10.000 de locuitori în 2023.

     

  • Lumea se înarmează până în dinţi: Marii producători de armament recrutează în cel mai accelerat ritm de la Războiul Rece încoace, pe măsură ce conflictele şi ameninţările globale ard mocnit şi riscă să explodeze

    Companiile globale din domeniul apărării recrutează lucrători în cel mai rapid ritm înregistrat de la sfârşitul Războiului Rece, în timp ce industria încearcă să îşi onoreze portofoliile de comenzi care se apropie de un nivel record, raportează Financial Times.

    Un sondaj realizat de Financial Times cu privire la planurile de angajare emise de 20 de companii occidentale din domeniul apărării a arătat că acestea doresc să recruteze zeci de mii de lucrători în 2024.

    Trei dintre cei mai mari contractori americani – Lockheed Martin, Northrop Grumman şi General Dynamics – au aproape 6.000 de posturi vacante pe care trebuie să le ocupe, în timp ce 10 companii intervievate caută să mărească numărul de posturi cu aproape 37.000 în total, adică aproape 10% din forţa lor de muncă totală.

    „De la sfârşitul Războiului Rece, aceasta este cea mai intensă perioadă pentru sectorul apărării, cu cea mai mare creştere a volumului de comenzi într-o perioadă destul de scurtă de timp”, a declarat Jan Pie, secretar general al ASD, asociaţia europeană de comerţ din domeniul aerospaţial şi al apărării. 

    Guvernele din întreaga lume au intensificat cheltuielile militare în urma tensiunilor geopolitice generate de invazia Rusiei în Ucraina. Creşterea bruscă a comenzilor după decenii de volume scăzute, combinată cu concurenţa pentru competenţe digitale din partea grupurilor tehnologice şi o piaţă a forţei de muncă care încă se confruntă cu un deficit de personal generat de epoca Covid, reprezintă câţiva dintre factorii care au dus la o adevărată avalanşă de angajări în întreaga industrie.

    Companiile au declarat că sunt în căutare de posturi pentru toate categoriile de personal, de la ucenici până la directori aflaţi la sfârşitul carierei. Inginerii, dezvoltatorii de software şi analiştii de securitate cibernetică, precum şi sudorii şi mecanicii sunt la mare căutare. 

    Antonio Liotti, directorul de personal al campionului italian în domeniul apărării Leonardo, a declarat că se desfăşoară „o căutare intensă de noi angajări, chiar mai intensă decât în timpul unor conflicte anterioare, cum ar fi războaiele din Irak sau Afganistan”. 

    Antreprenorul, care face parte din programul tri-naţional cu BAE Systems din Marea Britanie şi Mitsubishi Heavy Industries din Japonia pentru a construi un nou avion de luptă, caută să angajeze 6.000 de noi lucrători până la sfârşitul anului 2024. 

    Căutarea de noi angajări, a adăugat Liotti, nu a fost determinată doar de conflictul din Ucraina, ci şi de o concurenţă tot mai mare din partea industriilor adiacente, cum ar fi „companiile de înaltă tehnologie şi companiile de consultanţă”. 

    Companiile care produc muniţie, în special Rheinmetall şi Nammo, care au fost nevoite să crească semnificativ producţia pentru a reface stocurile guvernamentale, se numără printre firmele cu cele mai agresive planuri de angajare.

  • Benjamin Netanyahu desfiinţează cabinetul de război israelian

    Premierul israelian Benjamin Netanyahu a desfiinţat cabinetul de război al ţării, a declarat un oficial israelian pentru CNN.

    Decizia lui Netanyahu vine după ce liderul opoziţiei, Benny Gantz, şi-a anunţat săptămâna trecută retragerea din acest organism şi după ce ministrul securităţii naţionale, Itamar Ben-Gvir, a cerut să se alăture acestuia.

    Cabinetul de război a fost format la cinci zile după începerea războiului dintre Israel şi Hamas şi i-a inclus nu doar pe Netanyahu şi Gantz, ci şi pe ministrul Apărării, Yoav Gallant.