BusinessMagazin

Blog

  • 200 de taxe mai putin

    Contribuabilii polonezi ar putea scapa in urmatorii ani de plata a peste 200 de taxe si impozite. Partidul de opozitie Platforma Civica, cel ce a castigat alegerile legislative anticipate, a propus o lunga lista cu astfel de obligatii fiscale, care ii costa anual pe contribuabili 188,3 milioane de euro.

    Astfel de taxe se refera la sumele platite pentru obtinerea de autorizatii de constructie sau de telecomunicatii, de documente din partea autoritatilor fiscale sau pentru eliberarea de carti de identitate, pasapoarte, permise de conducere sau certificate de casatorie. Zbigniew Chlebowski, expert pe probleme economice si vicepresedinte al Platformei Civice, citat de publicatia Puls Biznesu, spune ca acestea nu sunt altceva decat taxe suplimentare, motiv pentru care ar trebui abolite. Potrivit unei analize realizate de autoritatile fiscale, in total sunt aproximativ 250 de taxe ce trebuie achitate catre fisc sau administratii centrale sau locale. In 2006, ele au generat doar 0,2% din toate taxele colectate la bugetul de stat si 1% din cele stranse de autoritatile locale.

    De aceea, Chlebowski considera ca incasarile la diverse bugete nu ar avea de suferit de pe urma lichidarii multora dintre aceste taxe. Andrzej Sadowski, vicepresedinte al Centrului Adam Smith, afirma ca a propus aceste schimbari cu mult timp in urma, dar ca aplicarea lor ar putea dura aproape doi ani.

  • Profitabilitate, nu cota de piata

    Dupa perioada de dezvoltare agresiva, in care obtinerea unei cote cat mai mari din piata a fost determinanta, societatile de asigurare se indreapta catre cresterea profitabilitatii, Modificarea strategiei se observa cel mai usor in cazul liderilor de piata, care au pierdut la numarul de clienti, dar si-au majorat rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE), conform unui studiu realizat de Roland Berger.

    Allianz Tiriac, ocupanta primului loc in categoria asigurarilor non-viata cu o cota de 19,5% la sfarsitul primului semestru, a pierdut aproximativ doua procente comparativ cu 2006. In ceea ce priveste profitabilitatea, compania inregistreaza o rentabilitate de aproximativ 35%. Omniasig, societate aflata pe locul secund, cu un procent de 12,7 din piata, aflata in crestere usoara, a raportat o rentabilitate de numai 15%, cheltuielile de promovare si reducerile operate in cunatumul primelor de asigurare fiind mult mai vizibile.

    Cea mai mare discrepanta intre cota de piata si profitabilitate poate fi observata la Generali Asigurari, care detine un procent de 5,4% din piata, in crestere cu aproape 3%. La capitolul rentabilitate, insa, compania inregistreaza – 110%, adica a cheltuit mai mult decat dublul veniturilor, un comportament specific societatilor nou-intrate in piata. Generali activeaza de mai multi ani in Romania, insa doar in ultimii doi ani decis sa investeasca in cresterea numarului de clienti.
    BCR Asigurari pare a fi intr-o situatie ideala, cu o cota de 11,7%, aferenta locului trei in top, in crestere cu circa trei procente, si cu o rentabilitate de aproape 40%. „Procentul de rentabilitate este, probabil, atat de mare deoarece BCR Asigurari a impartit o parte dintre cheltuieli cu banca mama. Noi am calculat randamentul pronind de la cifrele raportate de societate, insa procentul din cheltuieli trecut in contul bancii nu se cunoaste”, spune Codrut Pascu, director general Roland Berger.

  • Tratat de daramare a Guvernului

    Dupa ce social-democratii au initiat o motiune de cenzura care a esuat din cauza voturilor impotriva ale unora dintre propriii membri, liberal-democratii au anuntat saptamana trecuta ca au redactat un document asemanator. Asemanator atat din punctul de vedere al argumentelor lirico-politice aduse pentru a justifica daramarea Guvernului, cat si, cel putin deocamdata, din acela al sanselor de a fi adoptata. Spre deosebire de PSD, PLD condus de Theodor Stolojan a anuntat insa ca nu este interesat atat de succesul motiunii, cat de popularizarea criticilor la adresa Guvernului pe care aceasta le contine.

    PD, siamezul politic al PLD, a lasat sa se inteleaga ca ar putea chiar sa amane pana dupa alegerile pentru Parlamentul European (25 noiembrie) votul pentru daramarea Guvernului. O explicatie ar fi ca amanarea motiunii i-ar creste sansele de a fi adoptata, dat fiind scorul relativ modest pe care sondajele il prezic pentru PNL la scrutinul de luna viitoare. In plus, si criticile pe care oficialii europeni le aduc Romaniei – de la lupta impotriva coruptiei la netransparenta proceselor de privatizare si culminand cu neindeplinirea obligatiilor asumate la capitolul agricultura – ar putea deveni in timp argumente in favoarea inlocuirii actualului cabinet.

    Unii analisti au observat ca opozitia s-ar putea nici sa nu mai aiba nevoie de depunerea unei motiuni de cenzura; daca Guvernul isi va asuma raspunderea in Parlament pentru scrutinul uninominal (asa cum a anuntat deja premierul) sau pentru legea bugetului, Guvernul ar putea sa cada de la sine prin respingerea la vot a acestor initiative.

  • Bun venit in iRomania

    Tocmai m-am intors din SUA. New York mai exact. Am vrut sa-mi cumpar un iPhone pentru mine, dar mi s-a spus ca cele cumparate de acolo nu functioneaza si in Europa. M-ar si mira sa functioneze“, comenteaza TheBroker, un student oradean in varsta de 21 de ani, pe blogul Netuality.ro. „Nu cred ca ii poti suspecta pe cei de la AT&T ca nu voiau sa-si faca vanzari. In ceea ce priveste decodarea… mi se pare ca in cazul iPhone ar fi acelasi lucru pe care l-a facut Becali cu Maybach-ul: l-a lovit cu ranga.“

    Un telefon cumparat de la Apple din SUA nu va functiona decat in reteaua operatorului de telefonie mobila AT&T sau in cele ale operatorilor europeni cu care Apple a incheiat deja acorduri: O2 in Marea Britanie, T-Mobile in Germania, Telefónica in Spania si Orange in Franta. O alternativa adoptata de multi dintre posesorii de iPhone neabonati la aceste retele este insa decodarea telefonului, astfel incat sa functioneze in orice alta retea de telefonie mobila. In Romania, unde iPhone nu a fost inca lansat in mod oficial, telefonul ajunge deja decodat prin intermediul mai multor magazine online, bazate pe propriii lor importatori, care ocolesc IRIS (Integrated Romanian Information Systems), importatorul si distribuitorul autorizat al produselor Apple pe piata de aici.

    „Pana acum s-au vandut deja la nivel de piata aproximativ 1.000 de telefoane iPhone“, estimeaza Mugur Cosmin Frunzetti, directorul general al MarketOnline.ro. Magazinul online a inceput sa vanda in urma cu doua saptamani telefonul mobil de la Apple, la un pret destul de mare, de aproximativ 630 de euro (2.100 de lei), in conditiile in care in SUA iPhone costa putin peste 280 de euro (in jur de 940 de lei). „Am pus spre vanzare un numar limitat, de 100 de telefoane. S-au vandut ca painea calda, stocul fiind in prezent epuizat, dar vom continua sa livram“, spunea Frunzetti la o saptamana de la lansarea telefonului, pe care il aduce din tarile europene prin intermediul unui importator roman al carui nume nu vrea sa-l dezvaluie.

    „iPhone a generat aproape acelasi nivel de interes in Romania ca si in alte tari unde a ajuns“, recunoaste Catalin Boaru, directorul de marketing si comunicare al IRIS, companie care distribuie produse Adobe, Quark si Palm. „Din pacate, in acest moment impactul pe care-l va avea lansarea iPhone aici nu poate fi anticipat cu exactitate. Nu se cunoaste momentul lansarii si nici conditiile in care va fi comercializat“, adauga Boaru, cu toate ca in piata se zvoneste inca din august ca data lansarii va fi in ianuarie anul viitor. Canalele alternative prin care iPhone poate fi procurat si utilizat si in tarile unde nu a fost inca lansat oficial sunt considerate de IRIS ilegale. „Toate canalele de comercializare existente in prezent in Romania pentru iPhone sunt ilegale“, declara Boaru, cu justificarea ca, de vreme ce softul telefonului este modificat astfel incat acesta sa functioneze in orice retea de telefonie mobila, se trece in ilegalitate, iar Apple nu mai ofera garantie comerciala sau alte servicii suplimentare dupa achizitionare.

    Dar daca eMag, cel mai mare magazin online din Romania, a anuntat ca nu are de gand sa includa in oferta companiei telefoane iPhone decat in momentul cand vor fi aduse oficial, alte companii incearca sa castige o bucatica din piata inainte de lansarea oficiala. Iar MarketOnline.ro nu este singurul magazin online de unde poate fi luat un iPhone decodat: telefonul este de gasit si pe site-urile magazinelor Cel, Digital Mall, Euro GSM sau Alex GSM, iar lista nu se opreste aici. La Salonul International de Automobile Bucuresti (SIAB), compania clujeana Arobs Transilvania Software, producator de aplicatii software si distribuitor de sisteme de navigatie, a prezentat un iPhone, cu promisiunea ca in urmatoarele doua luni va importa in jur de 500 de telefoane pe care urmeaza sa le puna pe piata la pretul de 765 de euro (aproximativ 2.550 de lei).

    Inainte de aceste magazine, telefonul a aparut in Romania pe site-uri de licitatii precum okazii.ro inca din luna iulie, imediat dupa lansarea oficiala a telefonului in SUA la 29 iunie. Exista, evident, si romani care si-au procurat singuri telefonul, asa ca e greu de spus cine a fost primul roman care a achizitionat un iPhone. Probabil exemplul cel mai apropiat de realitate ar fi cel al unui terminal vandut pentru 1.000 de euro pe forumul macuser.ro, o comunitate a adeptilor produselor Apple, cu peste 1.850 de membri inscrisi. Iar printre primii romani care au testat un iPhone este Adrian Boioglu, un fost jurnalist roman plecat in SUA printr-un contract de munca. Pe data de 1 iulie, Boioglu a mers intr-un magazin AT&T din Miami, dupa care a postat poze cu telefonul si un clip video demonstrativ pe blogul sau. „Nu mi-am cumparat insa iPhone din patru motive: la momentul respectiv nu eram sigur ca il voi putea folosi si in Romania, personal nu imi place iTunes, vreau sa astept sa vad ce pregateste Google cu gPhone si inca astept urmatorul Blackberry cu WiFi“, spune el. Si in opinia lui Boioglu, telefonul de la Apple se vinde ilegal in Romania, „iar multi comercianti il livreaza prin metode indoielnice pentru a satisface pofta utilizatorilor romani de nou sau de lux, la preturi piperate, astfel incat profitul sa fie cat mai mare“.

    La fel de greu e de estimat cate telefoane iPhone s-au vandut in Romania. „IRIS se fereste in acest moment sa comenteze astfel de aspecte, dat fiind faptul ca nu exista studii obiective pe baza carora sa se poata enunta o opinie pertinenta“, spune Catalin Boaru. Comentariul lui are in vedere si faptul ca vanzarile neautorizate de iPhone nu sunt un fenomen specific Romaniei, ci tuturor tarilor europene unde iPhone se vinde decodat. Punctul de vedere al IRIS ca astfel de vanzari sunt ilegale ramane neclintit, dar compania admite ca orice utilizator independent are dreptul sa isi procure pe cont propriu un telefon vandut pe alte piete, doar ca o face asumandu-si un risc personal, pentru ca in momentul in care decodeaza telefonul, nicio defectiune tehnica nu va fi acoperita de Apple.

    De cealalta parte, pozitia magazinelor care au ales sa comercializeze telefonul este ca avem de-a face cu o piata cat se poate de legala. „Cei care spun ca este ilegal compara actiunile noastre cu vanzarea de copii ilegale ale sistemului de operare Windows al Microsoft“, comenteaza Frunzetti. „Windows se vinde ca atare, ca un produs software de sine statator. Nu vine preinstalat pe computere, acestea pot functiona si cu alte sisteme, pe cand iPhone nu poate functiona fara softul deja instalat de Apple, soft inclus in pretul de vanzare“, continua directorul general al MarketOnline, sustinand ca softul instalat pe telefoanele vandute in Romania nu este o copie, ci un soft original din care americanii (cei ce l-au vandut importatorului roman) ar fi eliminat un element care restrangea folosirea iPhone la o singura retea de telefonie mobila. „Noi nu decodam telefonul in niciun fel, ci il vindem asa cum il cumparam si noi in mod legal, pe baza de documente fiscale si dupa ce au fost indeplinite formalitatile vamale. Nu il achizitionam de pe eBay sau de la persoane fizice“, completeaza Frunzetti. Mai mult, spune el, din cele aproximativ un milion de telefoane vandute in SUA, „peste 30% pot fi folosite si in alte retele decat cea a AT&T, iar Apple nu a actionat prin justitie impotriva celor care au decodat sau folosit aceste telefoane“.

  • Un pas inainte

    In ultimul an, Adrian Sarbu, seful PRO TV, a coordonat direct operatiunile CME din Cehia, Romania si Slovacia, care au adus, conform rezultatelor pe 2006, 70% din cifra de afaceri a grupului si 85% din castigul operational. CME, care detine mai multe statii de televiziune in Europa Centrala si de Est – Cehia, Romania, Slovacia, Slovenia, Croatia si Ucraina -, a avut anul trecut venituri totale de 603 milioane de dolari si un profit operational de 218 milioane de dolari.

    Adrian Sarbu spune ca a acceptat aceasta functie fiind fundamental legat de CME, atat ca manager, cat si ca partener. „In 1994, Ronald Lauder (omul de afaceri care controleaza CME) a fost singurul care mi-a intins mana si asa am putut relansa PRO TV. Anul trecut, cand CME a avut nevoie de mine, de experienta si de timpul meu pentru a aduce operatiunile din Cehia si Slovacia la nivelul PRO TV, am fost de acord sa preiau aceasta responsabilitate. De asemenea, acceptarea noii functii este in primul rand o obligatie morala fata de partenerii mei“, a mentionat Sarbu.

    In calitate de COO al grupului, Adrian Sarbu va incerca sa faca pentru alte statii ale CME ceea ce a facut pentru PRO TV si, in ultimii ani, pentru cele din Cehia si Slovacia, urmand sa se ocupe si de „viitoarele operatiuni pe care grupul le va include in portofoliu“. De altfel, unul dintre motivele promovarii sale este succesul modelului de business al PRO TV, care va fi extins si in celelalte tari in care CME are operatiuni.

    Sarbu va ramane in continuare directorul general si presedintele consiliului de administratie al PRO TV, iar la conducerea operatiunilor din Romania va fi numit ca director executiv Costi Mocanu, care pana acum a ocupat functia de director executiv al statiei Sport.ro. Mocanu lucreaza in PRO TV din 1993, pe cand statia se numea Canal 31. Pana in prezent a fost reporter, comentator sportiv, prezentator, redactor-sef al Departamentului de Sport si director executiv al canalului Sport.ro.

    De altfel, CME si actualul director general (CEO) al companiei, Michael Garin, au incurajat promovarea managerilor locali, care au primit de-a lungul timpului mana libera in conducerea operatiunilor. „Am petrecut ultimii zece ani in cadrul CME si stiu din proprie experienta cat de talentati sunt directorii posturilor noastre. Ma simt onorat ca am ocazia sa lucrez cu toti acesti oameni. Cea mai importanta lectie pe care am invatat-o in acesti zece ani este ca obtinerea de performante solide an de an este intotdeauna recunoscuta de piata“, comenteaza Sarbu.

    Cu ocazia Investor Day, organizata de CME saptamana trecuta la Bucuresti, Michael Garin a vorbit de dorinta de extindere a grupului in regiune. „Nu putem discuta insa de planuri concrete, pentru ca mai intai trebuie sa gasim si vanzatori. Noi suntem un potential cumparator daca apar statii TV de vanzare. Practic, in regiune nu poate avea loc nicio vanzare fara sa fim si noi contactati, pentru ca este cunoscut interesul nostru de crestere“, a declarat Michael Garin.

    Acesta spune ca strategia companiei este sa-si imbogateasca portofoliul cu tot atatea canale TV cate poate absorbi piata de advertising si cat permit organismele de reglementare. Pana cand va aparea o oportunitate pe piata TV din regiune, CME intentioneaza sa preia modelul de structura multi-channel, dezvoltat deja in Romania, in toate celelalte cinci tari in care este prezenta.

    El adauga ca un front strategic pentru CME in perioada urmatoare va fi piata new media. „Aici este viitorul si intentionam sa investim substantial in internet. Obiectivul nostru este sa ajungem intre primii trei jucatori in domeniu in fiecare tara in care suntem prezenti, folosind toate modelele care functioneaza deja in Vest.“ Adrian Sarbu considera ca toate pietele in care grupul opereaza isi vor mentine un ritm rapid de crestere in urmatorii cinci ani. „Cred foarte mult intr-o crestere rapida. Ar fi putut aparea o incetinire din cauza turbulentelor financiare din SUA, insa se vede ca pietele din regiunea noastra nu au fost deloc afectate.“

    El remarca aglomeratia de pe piata de televiziune din Romania, insa estimeaza ca viteza foarte mare de crestere pe retail va sustine si o dinamica rapida a pietei de advertising. „35 de canale se bat pentru audienta, insa aceasta este uneori ca apa in desert, toate posturile inregistrand anul acesta scaderi de rating din cauza incalzirii vremii, care reduce timpul petrecut in fata televizoarelor“, a mentionat Sarbu.

    Acesta adauga ca posturile TV pe care CME le opereaza in Romania se vor concentra din ce in ce mai mult pe continut local, insa cu un control atent al costurilor, avand in vedere ca investitiile in productii locale pot deveni scumpe. „Publicul nu ne da nicio sansa: vrea continut local la calitate vestica.“

    CME este una dintre cele mai profitabile companii de media din lume, iar daca ne uitam la ultimii doi ani, cresterea este similara cu cea inregistrata de Google, mentioneaza noul COO al CME.

    CME si-a inceput activitatea in 1994, prin lansarea de posturi de televiziune in fostele tari comuniste din Europa. In Romania, operatiunile au inceput in 1995, cu postul PRO TV, care a presupus o investitie de 20 de milioane de dolari. Ulterior, au urmat alte canale, astfel incat in acest moment grupul detine cinci posturi: PRO TV, Acasa, PRO TV International, ProCinema si Sport.ro.

    La jumatatea acestui an, compania PRO TV a raportat o crestere a veniturilor cu 35%, pana la 91 de milioane de dolari, si un profit operational de 37 de milioane de dolari, mai mare cu 34% fata de perioada similara a anului trecut. Anul trecut, cifra de afaceri a PRO TV a fost de 148 de milioane de dolari, cu un profit operational de 65,9 milioane de dolari. In primavara acestui an, compania PRO TV a fost evaluata la aproape un miliard de dolari, 95% din actiuni fiind in proprietatea CME, iar 5% ii apartin lui Adrian Sarbu.

    Adrian Sarbu (52 de ani) este proprietarul grupului MediaPro, care are operatiuni de productie si distributie de film si televiziune, radio, informatie, internet si publishing in Romania si tarile din Europa Centrala si de Est. CME este actionar minoritar in MediaPro. Divizia de publishing a MediaPro – PubliMedia – este editorul BUSINESS Magazin.

  • Leasing, dar cu masura

    „Avem de-a face cu o incetinire brusca a ritmului de crestere, ceea ce demonstreaza atingerea unui stadiu de maturizare si un inceput de saturatie pe unele segmente ale cererii, cum ar fi cel auto“, a declarat Cristian Mateescu, secretar general adjunct al ALB.

    Despre o modificare in portofoliile societatilor de leasing, in sensul micsorarii ponderii autovehiculelor in favoarea echipamentelor si a imobiliarelor, reprezentantii pietei vorbesc cu obstinatie in fiecare an. Procentul finantarilor pentru autovehicule este insa, intr-adevar, in scadere. De la 88% din total in 2003, ponderea acestora a ajuns la 75% in 2006, iar estimarea pentru anul in curs este de 70%. Diminuarea valorii leasingului auto se datoreaza insa in mare masura aderarii la UE. Disparitia taxelor vamale percepute pentru produsele din Uniune a anulat avantajele leasingului fata de achitarea integrala a masinii sau prin credit bancar. In primele cinci luni ale anului, doar 35% dintre autovehiculele importate au fost achizitionate prin leasing.

    O modificare semnificativa in leasingul auto este legata de ponderea furnizorilor interni versus import. Vehiculele produse in tara au reprezentat in 2006 aproape doua treimi din totalul finantarilor, fata de 45% in anii anteriori. In cazul vehiculelor second-hand, procentul a scazut in 2006 si 2007 la 4,5% fata de 7,5 – 10% in anii precedenti.

    Leasingul imobiliar s-a dublat anual, estimarea pentru anul in curs fiind de 7,2% din totalul pietei. Integrarea a complicat regimul de taxare a imobiliarelor, aplicarea TVA fiind obligatorie pentru toate tranzactiile imobiliare (mai putin pentru terenurile pe care nu se poate construi nimic si cladirile vechi). „In cazul unui contract in valoare de 2 milioane de euro, incheiat in 2003 pe o durata de 7 ani, si cu o valoare reziduala de 700.000 de euro, TVA ce trebuie platita se ridica la 380.000 de euro. Suma este deductibila pentru beneficiar, dar noile norme implica un cost suplimentar din partea societatii de leasing de circa 107.000 de euro. Costul ar trebui recuperat, in principiu, de la beneficiar“, explica Angela Rosca, managing partner la TaxHouse – Taxand.

    O importanta schimbare in legislatia serviciilor de leasing a fost aplicarea TVA pe dobanda. Pana anul trecut, taxa pe valoarea adaugata se aplica doar sumei reziduale, in cazul leasingului financiar. Aplicarea TVA pe dobanda achitata odata cu rata de leasing mareste costurile beneficiarului si dezavantajeaza leasingul in raport cu creditul bancar, unde nu se plateste TVA pentru dobanda.

    La nivelul UE, leasingul destinat achizitionarii echipamentelor industriale in 2006 se ridica la 250,7 mld. euro. Adica aproape 85% din valoarea totala a pietei, care s-a ridicat la 300 mld. euro. In Romania, in schimb, leasingul pentru echipamente a avut anul trecut o pondere de numai 21% din total, insumand putin peste 650 mil. euro. Diferenta nu va fi micsorata semnificativ anul acesta, pentru 2007 fiind prognozata o urcare usoara la 22% din total, adica circa 870 mil. euro.

    Tendinta generala a pietei ramane de crestere, iar principala majorare vine de la societatile de leasing subsidiare ale bancilor. Valoarea contractelor incheiate in 2006 de acestea, 1,9 mld. euro, reprezinta aproape 60% dintr-un total de 3,2 miliarde de euro. Conform estimarilor, in 2007 cifra va urca la 2,9 mld. euro, adica la aproape 70% din piata, pe seama scaderii cotei societatilor independente si a celor „captive“, afiliate unor producatori. „Aceasta concentrare a volumului de contracte in majoritatea dominata de grupuri bancare se inscrie in dinamica normala a pietelor de leasing in dezvoltare. Estimam o concentrare si mai mare in acest sens“, spune Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB.

    Pentru membrii ALB (care grupeaza aproape trei sferturi dintre societatile de leasing prezente pe piata), o crestere spectaculoasa a avut loc la nivelul finantarilor catre persoane fizice si liber-profesionisti: valoarea leasingului contractat de acesti clienti a sarit de trei ori in 2006 fata de 2005. Astfel, de la 68 mil. euro in 2005 s-a ajuns la aproximativ 245 mil. euro in 2006. In prima jumatate a anului in curs, contractele incheiate de persoane fizice au insumat 134 mil. euro, principalul produs finantat fiind autovehiculele, in proportie de 80%.

  • Tratatul de la Lisabona

    Liderii Uniunii Europene au convenit saptamana trecuta la Lisabona forma finala a unui „tratat de reforma“ a institutiilor europene care ar urma sa inlocuiasca Constitutia respinsa prin referendum de Franta si Olanda in 2005. Noul document, pentru care s-a evitat cu grija denumirea de „constitutie“, ar urma sa fie semnat la Consiliul European din 13 decembrie si, daca va fi ratificat de statele membre, va intra in vigoare in 2009. Printre modificarile pe care tratatul le aduce actualului sistem se numara crearea functiei de presedinte cu un mandat mai lung (30 de luni) al Consiliului European si a celei de sef al politicii externe.

  • AOL din Albania

    Telekom Slovenia a achizitionat 75% din actiunile companiei private Online Service Provider (AOL SP) din Albania, liderul furnizorilor privati de servicii de internet si de telecomunicatii din tara. Firma slovena intentioneaza sa investeasca in dezvoltarea companiei cumparate 18-20 de milioane de euro in urmatorii cinci ani. Cu un numar de 3.000 de clienti, AOL SP controleaza 75% din piata albaneza. Compania este singura din tara care are acces la o retea optica si wireless independenta. Pe langa propria retea, AOL SP inchiriaza accesul la reteaua fostului operator de stat Albtelecom, vandut recent catre un consortiu turc format din Calik Enerji si Turk Telekom. In Albania sunt doar 285.000 de abonati la telefonia fixa, ceea ce inseamna 9% din populatie. In plus, AOL SP detine si 88% din actiunile companiei Albanian Fibre Backbone, care opereaza cea mai mare retea de fibra optica din Tirana. Anul trecut, AOL SP a obtinut un profit de 500.000 de euro, veniturile realizate fiind de 2,66 milioane de euro.

  • In the spotlight

    IDEEA: Raiffeisen Bank isi redefineste pozitia pe piata din Romania
    CLIENT: Raiffeisen Bank
    AGENTIA: Saatchi & Saatchi
    CANALE: TV, outdoor, presa scrisa, internet

    Saatchi & Saatchi a conceput noua campanie de imagine pentru Raiffeisen Bank, bazata pe ideea ca banca devine „partenerul invizibil“ ce ofera clientilor sai un ajutor de care au nevoie pentru a-si implini visele. Sloganul campaniei este „Reusim impreuna!“. „Esenta brandului Raiffeisen este spiritul de echipa“, spune Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank. Campania se desfasoara pana la inceputul lunii noiembrie.

  • Un rival pentru Versailles

    Palatul ajunsese intr-o stare avansata de de-gradare in anii ’50, iar splendidele gradini care il inconjurau odinioara se transformasera in adevarate mlastini – astfel incat fusese trecut pe lista de demolari, urmand sa faca loc unor blocuri de locuinte. A fost insa salvat gratie eforturilor unor personalitati din Torino, iar lucrarile de restaurare au inceput in anii ’60, cand insa fondurile existente nu au permis decat efectuarea unor reparatii urgente. Cincisprezece ani mai tarziu s-a reparat si acoperisul, pentru a opri deteriorarea picturilor si a decoratiunilor specifice barocului tarziu. Partea finala a proiectului de restaurare a palatului a inceput in 1996 si a necesitat suma de 200 de milioane de euro. Readucerea palatului construit de catre Vittorio Amedeo al II-lea, regele Piemontului si al Sardiniei si var al Regelui Soare, Ludovic al XIV-lea, la splendoarea de altadata a necesitat eforturile a peste 800 de specialisti, care au avut de restaurat, printre altele, aproximativ 1.000 de metri patrati de fresce.

    Palatul Reggia di Venaria, ce rivalizeaza cu Palatul Versailles in frumusete si bogatie, a fost construit in etape intre anii 1659 si 1750, o parte din decoratiunile interioare fiind gata in 1780. Spre deosebire de Versailles, Reggia di Venaria nu este o cladire simetrica, ci consta in mai multe corpuri de cladire legate intre ele, toate cu panorama catre gradini. Cea mai importanta perioada din constructia palatului s-a desfasurat sub conducerea arhitectului Filippo Juvarra, vreme in care predomina influenta franceza. La momentul terminarii sale, palatul se afla la o distanta de 12 kilometri de centrul orasului Torino, resedinta familiei regale de Savoia, ce avea sa domneasca peste Italia unificata pana dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Intre timp, orasul s-a extins, cuprinzand in zona sa de nord palatul, care se invecineaza la miazazi cu cladiri moderne si la miazanoapte cu parcul de vanatoare al familiei regale, Parco la Mandria.

    Redeschiderea recenta a Reggia de Venaria s-a facut in stil mare, iar turistii care ii calca pragul acum pot admira o expozitie de 400 de picturi ce ilustreaza istoria familiei de Savoia, aduse din colectii de pe tot cuprinsul Europei. De asemenea, se poate urmari un film care recreeaza, cu ajutorul unor cunoscuti actori italieni, atmosfera de secol optsprezece de la curtea familiei regale. Se estimeaza ca palatul va atrage un milion de turisti anual pana in 2011.