BusinessMagazin

Blog

  • Erste: Datele INS privind inflaţia din august sunt o surpriză neplăcută. Estimăm că inflaţia va atinge vârful în septembrie şi există şanse mari să ajungă la două cifre

    Datele INS privind inflaţia din august sunt o surpriză neplăcută, rata anuală accelerând la 9,9% de la 7,8% în iulie, peste aşteptările analiştilor, în condiţia în care media sondajului Bloomberg a fost de 9,4%, arată o analiză realizată de Erste Group, proprietarul BCR.

    Erste estima anterior o inflaţie de  9,2% în august.

    ”Un factor cheie în august a fost creşterea atât a TVA-ului, cât şi a accizelor, precum şi gradul în care aceste majorări au fost transferate către consumatori. Datele sugerează un transfer al creşterii TVA mai ridicat decât cel anticipat, estimat la 80-90% comparativ cu ipoteza noastră anterioară de 60-70%, bazată pe tiparele istorice. Inflaţia de bază a accelerat, de asemenea, semnificativ, ajungând la 7,9% an/an în august de la 5,8% anterior, depăşind din nou aşteptările noastre”, spun analiştii Erste.

    În urma noilor date, Erste a decis să revizuiască prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului la 9,7%, faţă de 8,8% cât anticipa  anterior.

    ”Estimăm că inflaţia va atinge vârful în septembrie şi există şanse mari să ajungă la două cifre. Privind spre 2026, ne menţinem prognoza de 3,7%, anticipând o decelerare puternică în august, pe măsură ce efectele şocurilor recente de ofertă vor dispărea din baza statistică”.

    De asemnea, Erste se aşteaptă ca dobânda de politică monetară să încheie 2025 la 6,50%.

    ”Deşi anticipăm că economia va continua să crească mult sub potenţial în următoarele patru trimestre, nu ne aşteptăm la reduceri de dobândă până când nu va exista mai multă claritate cu privire la perspectiva inflaţiei şi un grad ridicat de încredere că aceasta va reveni în intervalul-ţintă. Credem că acest lucru este puţin probabil să se întâmple înainte de Raportul asupra inflaţiei din februarie 2026, moment în care vedem posibilitatea primei reduceri a ratei după o pauză prelungită”. 

    Datele de astăzi ale INS depăşesc ultima proiecţie de inflaţie a BNR, publicată în august. Această discrepanţă ar trebui să implice un parcurs al inflaţiei pe termen scurt mai ridicat decât cel anticipat de Banca Naţională, ceea ce întăreşte opinia Erste că reducerile de dobândă vor fi fezabile abia anul viitor.

  • Drulă, replică pentru Băluţă: Şantaj politic pe spatele oamenilor

    „Să ameninţi stabilitatea ţării pentru un calcul de partid e şantaj politic pe spatele oamenilor. Alegerile nu sunt un privilegiu al PSD, sunt un drept al oamenilor şi nimeni nu are voie să îl trateze ca pe un calcul de partid. Nu te joci cu democraţia şi cu dreptul la vot. Domnul Băluţă şi PSD ar trebui să arate mai mult respect faţă de români şi faţă de bucureşteni. Alegerile nu sunt o decizie de oportunitate a Guvernului sau a unui partid. Ele sunt o obligaţie legală, clar prevăzută în lege: în trei luni de la vacantarea funcţiei trebuie organizate. Bucureştiul are nevoie de alegeri. De 108 zile avem un primar interimar. E o situaţie care nu poate merge înainte. Oraşul nostru are nevoie de un primar legitim, votat de oameni, care să facă ordine în trafic, curăţenie în administraţie şi să dezvolte un oraş unitar”, afirmă Cătălin Drulă.

    Reacţia lui vine după ce primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluţă (PSD), a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că în cazul în care PNL şi USR fac alianţă pentru candidat comun la alegerile pentru Primăria Bucureşti, acest lucru ar putea determina PSD-ul să se retragă din Coaliţie.

    „O alianţă PNL-USR exclude ceva sigur – exclude Partidul Social Democrat. Nu putem să fim împreună într-o Coaliţie şi să ne luptăm în timpul campaniei electorale. Să ne aducem aminte de discursul USR de-a lungul timpului, care afirma că e inadmisibil ca puterea să fie într-o singură direcţie. Este bine să fie împărţită”, a spus edilul Sectorului 4.

  • O companie chinezească ce produce camioane şi autobuze verzi se uită să investească într-o fabrică în Europa de Est. Ungaria şi România sunt pe listă

    Compania Wisdom Motor din China, care produce camioane şi autobuze „verzi” (zero-emission) se uită să investească într-o fabrică în Europa de Est, iar Ungaria şi România sunt ţările care sunt analizate. Motivul din spatele acestei mutări este acela că firma exportă autobuze electrice în Europa de Vest, în Danemarca, Marea Britanie sau Germania, iar o unitate de fabricaţie pe Bătrânul Continent ar facilita transportul bunurilor.

    „Compania Wisdom Motor a fost înfiinţată în 2019 şi, momentan, are fabrici doar în China. În următoare luni urmează să luăm o decizie privind o fabrică în Orientul Mijlociu, iar apoi vom explora Europa de Est. Wisdom Motor exportă deja în pieţe precum Danemarca, Marea Britanie sau Germania şi ar fi mai uşor dacă ar exista o fabrică în regiunea Europei Centrale şi de Est. Deja au fost făcute primele prospectări, iar Ungaria şi România sunt pe listă”, a spus Cliff Zhang, CEO şi fondator al Templewater, un fond de investiţii care a intrat în acţionariatul Wisdom Motor în 2022.

    El adaugă că fondul nu investeşte direct în Europa, concentrându-şi atenţia pe Asia şi Orientul Mijlociu. Cât priveşte companiile din portofoliu – Templewater investeşte în firme din domenii precum energie, sănătate, producţie specializată şi servicii esenţiale – acestea o pot face.

    „Europa de Vest e o piaţă matură şi saturată. Pe de altă parte, Europa de Est este interesantă, e o regiune care poate conecta Vestul cu Orientul Mijlociu şi Asia. Văd potenţial în zona de producţie, dar şi în zona de logistică. Astfel, are sens ca Wisdom Motor să producă aici”, a explicat executivul în cadrul unei discuţii cu ocazia Belt & Road Summit, un eveniment ce are loc în Hong Kong şi care a ajuns la cea de-a zecea ediţie.

    El nu oferă însă un orizont de timp în care un astfel de proiect ar putea să se concretizeze. Pe site-ul Templewater apare informaţia conform căreia Wisdom Motor are o fabrică de 480.000 mp în Fujian, China.

    Deşi Templewater nu investeşte în Europa, Cliff Zhang – care a studiat în Canada şi în SUA (la Harvard), înainte de a se muta înapoi în Hong Kong – spune că fondul a atras investitori de pe Bătrânul Continent care caută să îşi diversifice portofoliul. Nu oferă nume.

    Potrivit publicaţiei South China Morning Post, Templewater are active sub management (AUM) de 1,5 mld. dolari.

  • Aurul se menţine peste 3.600 de dolari în aşteptarea inflaţiei din SUA şi a deciziei Fed

    Preţul aurului a înregistrat joi o uşoară scădere, dar s-a menţinut la cote istorice, mult peste pragul psihologic de 3.600 de dolari pe uncie. Corecţia a fost determinată de o revenire modestă a dolarului şi de marcările de profit ale investitorilor, în timp ce pieţele aşteaptă publicarea noilor date privind inflaţia din Statele Unite, scrie Reuters.

    La ora 08:11 GMT, aurul cobora cu 0,3%, până la 3.629,23 dolari pe uncie, după ce marţi atinsese un maxim istoric de 3.673,95 dolari. Contractele futures pe aur cu livrare în decembrie au scăzut cu 0,4%, la 3.666,70 dolari.

    Indicele dolarului american a urcat cu 0,2%, atingând cel mai ridicat nivel din ultima săptămână. Această evoluţie face ca aurul, cotat în dolari, să devină mai scump pentru cumpărătorii din afara SUA.

    „Aurul resimte presiunea unui dolar stabilizat şi a marcărilor de profit. Totuşi, metalul preţios rămâne ferm pe un trend ascendent, peste pragul cheie de 3.600 de dolari, mai ales după surprinzătoarea scădere a preţurilor producţiei din SUA”, a explicat un analist de piaţă.

    Datele oficiale au arătat că, în august, preţurile producţiei americane au scăzut neaşteptat, pe fondul marjelor mai reduse din sectorul serviciilor şi al creşterilor modeste ale costurilor la bunuri. În paralel, datele slabe din piaţa muncii şi revizuirea numărului total de locuri de muncă – cu aproape 1 milion mai puţine decât estimările iniţiale – alimentează aşteptările unei relaxări monetare din partea Rezervei Federale.

    Rezerva Federală este aşteptată să reducă dobânda de referinţă cu 25 de puncte de bază la şedinţa de săptămâna viitoare, însă investitorii iau în calcul şi o mică probabilitate (8%) pentru o reducere mai agresivă, de 50 de puncte de bază, potrivit datelor CME FedWatch.

  • Cel mai mare producător auto din Europa declară război chinezilor: Volskwagen promite să-şi păstreze poziţia de lider al pieţei europene „prin orice mijloace” şi lansează patru noi modele electrice mai accesibile cu preţuri care pornesc de la 25.000 de euro

    Volkswagen şi-a reafirmat angajamentul de a-şi păstra poziţia dominantă pe piaţa europeană de vehicule electrice (EV) „prin toate mijloacele”, inclusiv printr-o strategie revizuită de modele şi software, pe fondul presiunii tot mai mari exercitate de producătorii chinezi. La un an după ce grupul german anunţa reduceri drastice de personal şi capacitate la fabricile din Germania, oficialii Volkswagen prezenţi la Salonul Auto de la München au declarat că sunt pregătiţi să riposteze în faţa concurenţei asiatice, scrie Financial Times.

    „Suntem dominanţi în Europa şi vom apăra această poziţie prin toate mijloacele”, a declarat Thomas Schäfer, CEO-ul brandului Volkswagen

    Cota de piaţă a brandurilor chineze în Europa a atins un record de 5,7% în trimestrul al doilea, urcând la 10,7% în segmentul vehiculelor electrice, potrivit Schmidt Automotive Research. Volkswagen, cu noile modele, o bază de costuri consolidată şi parteneriate software cu Rivian în SUA şi Xpeng în China, consideră că are toate instrumentele pentru a contracara concurenţa. Europa rămâne cel mai important teren de joc pentru Volkswagen, care deţine o cotă de 30% din piaţa EV din regiune în august, comparativ cu 23% în aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, cotele Mercedes-Benz, BMW şi Tesla au scăzut, în timp ce BYD a urcat de la 2,5% la 3,8%.

    „Suntem convinşi că vom fi liderul global în tehnologia auto în viitor”, a afirmat Oliver Blume, CEO al Grupului Volkswagen.

    La München, Volkswagen a prezentat patru modele EV entry-level, care vor fi disponibile anul viitor de la 25.000 de euro: un nou Škoda, un Cupra şi două modele Volkswagen, inclusiv noul ID. Polo, care combină tradiţia Polo cu seria ID.2. Şi BMW a lansat noi EV-uri, inclusiv SUV-ul iX3, primul construit pe platforma „Neue Klasse”, marcând începutul unei linii de produse complet noi cu capacităţi de calcul mai avansate. Mercedes-Benz a promis upgrade-uri software şi o gamă extinsă de baterii pentru modelele sale reînnoite.

    În acelaşi timp, BYD şi alţi producători chinezi şi-au reafirmat ambiţiile europene. „Credem că avem încă mult spaţiu de creştere chiar dacă unele branduri recuperează teren”, a spus Stella Li, vicepreşedinte executiv BYD. Compania va introduce tehnologia de încărcare ultra-rapidă în Europa şi va începe producţia locală în următorii trei ani. Sistemul său promite o autonomie de circa 470 km în doar cinci minute de încărcare.

    Changan, susţinut de stat, plănuieşte să lanseze SUV-ul electric Deepal S07 în Marea Britanie la 39.990 de lire şi să deschidă o fabrică în Europa în câţiva ani. GAC International vizează de asemenea producţia locală pentru a răspunde tarifelor UE aplicate EV-urilor din China.

    Analiştii remarcă că, odată cu intrarea tot mai multor branduri chineze, diferenţierea devine esenţială pentru succes. Leapmotor mizează pe preţuri competitive — SUV-ul său B10 porneşte de la 29.900 euro — în timp ce Changan evită războiul preţurilor. Experţii europeni avertizează că producţia locală la costuri competitive va fi dificilă din cauza salariilor şi a energiei mai scumpe, însă BYD susţine că experienţa dobândită în Thailanda îi va permite să menţină costurile sub control la noile fabrici din Ungaria şi Turcia.

  • Grindeanu, după ce inflaţia a ajuns la 9,9%: Să oprim acest tăvălug ce distruge puterea de cumpărare

    „Atunci când guvernarea se reduce doar la tăieri, măsuri inflaţioniste şi constrângeri bugetare, efectele se văd imediat. Trebuie să oprim acest tăvălug care distruge puterea de cumpărare a oamenilor”, a declarat Grindeanu.

    În replică la situaţia economică, liderul PSD a anunţat lansarea Programului PSD de Relansare Economică a României.

    „România are nevoie urgent de un proiect economic pozitiv, care să încurajeze antreprenorii să investească, să crească producţia şi numărul locurilor de muncă şi să aducă mai multe venituri la buget. Voi prezenta, astăzi (joi – n.r.), Programul PSD de Relansare Economică a României. Aceasta va fi busola economică şi politică pentru perioada următoare”, încheie Grindeanu.

    Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025, comparativ cu luna august 2024, a fost 9,9%, potrivit datelor prezentate joi de Institutul Naţional de Statistică.

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 – august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) a fost 5,7%.

  • MAGNOR, companie românească specializată în tranzacţionarea bijuteriilor, electronicelor şi produselor de lux pre-owned, a raportat în primul semestru din 2025 afaceri de 115 milioane lei, cu aproximativ 90% mai mult decât în 2024, şi un profit net de 8,4 milioane lei

    MAGNOR, companie românească specializată în tranzacţionarea bijuteriilor, electronicelor şi produselor de lux pre-owned, a raportat în primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de 115 milioane lei, cu aproximativ 90% mai mult decât în 2024, şi un profit net de 8,4 milioane lei, de la 3,5 milioane de lei în S1 2024, a anunţat joi compania.

    În ceea ce priveşte profitabilitatea operaţională (EBITDA), aceasta a ajuns la 12,4 milioane lei în prima jumătate din 2025, de la 5,2 milioane de lei în 2024,

    „Rezultatele obţinute în primul semestru al acestui an confirmă soliditatea strategiei noastre de dezvoltare, respectiv perseverenţa şi dedicarea cu care echipa MAGNOR a urmat-o. Creşterea accelerată a cifrei de afaceri şi a profitabilităţii ne oferă premise solide pentru a continua în acelaşi ritm dezvoltarea companiei noastre, estimând pentru finalul anului o cifră de afaceri de 250 milioane lei şi 27 milioane lei EBITDA”, spune Cosmin Popovici, CEO-ul holdingului cu acţionariat românesc.

    MAGNOR şi-a extins în ultimul an prezenţa online prin continuarea investiţiilor în platformele de tranzacţionare magnorshop.ro şi magnor.ro. În acelaşi timp, reţeaua de magazine a fost reconfigurată.

     Compania operează 26 de magazine în Bucureşti, Ilfov, Timişoara, Sibiu, Braşov, Piatra Neamţ, Focşani, Bacău, Craiova, Galaţi şi Constanţa, Tg. Mureş, Buzău şi Ploieşti.

     

  • Ţările baltice, în alertă maximă: Estonia, Letonia şi Lituania cer Congresului SUA să nu le lase singure în faţa Rusiei

    Parlamentele din Estonia, Letonia şi Lituania au lansat joi un apel comun către Congresul Statelor Unite, cerându-i să menţină finanţarea programului Baltic Security Initiative, un mecanism esenţial prin care cele trei ţări primesc sprijin militar american, informează Reuters.

    Scrisoarea oficială survine în contextul în care Casa Albă intenţionează să propună reducerea fondurilor destinate iniţiativei, fapt ce stârneşte o serie de îngrijorări majore în rândul statelor baltice, aflate în prima linie a tensiunilor cu Rusia.

    „Vă rugăm să susţineţi finanţarea Baltic Security Initiative în proiectul de buget al Apărării pentru anul fiscal 2026 şi includerea acestuia în National Defence Appropriations Act”, se arată în mesajul semnat de cele trei parlamente.

    Prin această acţiune, liderii baltici transmit un semnal puternic Washingtonului: reducerea sprijinului militar ar vulnerabiliza întreaga regiune şi ar încuraja agresiunea Moscovei.

  • Un nou record pentru aur: preţul a depăşit 3.650 de dolari

    De la începutul anului, metalul preţios s-a apreciat cu peste o treime, iar numai în ultimele trei săptămâni a crescut cu 11%, de la 3.300 dolari/uncie. Evoluţia consolidează rolul aurului de activ de refugiu în perioade de turbulenţe.

    Cererea globală pentru aur depăşeşte anual 5.000 de tone, fiind alimentată în special de economiile emergente, cu China în rol central, dar şi de băncile centrale care continuă să-şi mărească rezervele. În paralel, aşteptările privind scăderea dobânzilor în Statele Unite stimulează plasamentele în active de protecţie.

    Istoric, aurul a oferit randamente solide în perioade de criză: a crescut cu 16% în timpul crizei dot-com din 2001, cu 25% în criza financiară globală din 2007–2009 şi cu 25% în timpul pandemiei din 2020. Tocmai această rezilienţă face ca analiştii de pe Wall Street, inclusiv cei de la Goldman Sachs, să estimeze un preţ de cel puţin 4.000 dolari până la finalul anului, cu posibilitatea de a ajunge chiar la 5.000 dolari/uncie dacă investitorii mută doar 1% din plasamentele lor din titluri de stat americane către aur.

    În România, experienţele anilor ’90, când hiperinflaţia a erodat economiile populaţiei, şi ale crizei din 2008, când încrederea în piaţa imobiliară s-a prăbuşit, au arătat că aurul rămâne un reper de stabilitate şi un instrument de protecţie a valorii. Specialiştii atrag atenţia că aurul de investiţie – lingouri, monede sau fonduri tranzacţionate la bursă – este diferit de bijuterii, care implică costuri suplimentare şi TVA, în timp ce aurul investiţional în Uniunea Europeană este scutit de TVA şi garantat de monetării sau rafinării acreditate.

    „În perioadele de incertitudine, aurul nu este doar un lux, ci o necesitate. Încurajăm oamenii să privească aurul ca pe un instrument practic şi accesibil pentru protejarea economiilor, şi nu ca pe un activ exclusiv rezervat celor înstăriţi. Cu opţiuni precum lingourile de 1 gram sau ETF-urile cu praguri reduse de intrare, oricine poate începe să îşi construiască un plan de siguranţă. Chiar şi investiţiile mici şi constante, realizate în timp, pot ajuta la menţinerea puterii de cumpărare, reducerea expunerii la inflaţie şi consolidarea securităţii financiare pe termen lung. Aurul şi-a dovedit rezilienţa în fiecare criză majoră din ultimele decenii şi continuă să fie un reper de încredere pentru cei care caută stabilitate,” a declarat Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.

    Pentru România, perspectivele pe termen mediu arată o temperare a inflaţiei faţă de nivelul actual de 7,8%, însă presiunile asupra puterii de cumpărare se vor menţine. Proiecţiile indică o depreciere a leului şi o creştere a masei monetare de aproximativ 15%, ceea ce va susţine un climat inflaţionist. În acest context, diversificarea portofoliilor rămâne esenţială, iar aurul continuă să fie considerat unul dintre cele mai sigure instrumente de protecţie financiară.

  • Chiar dacă preţul este cel mai important factor în deciziile de cumpărare, totuşi produsele marcă proprie nu deţin o felie la fel de consistentă ca în ţările vestice, unde veniturile sunt mai mari deceât în România

    Extinderea acestui segment este strâns legată de dezvoltarea retailului modern, dominat de reţele internaţionale. Aceşti jucători au fost principalii promotori ai mărcilor proprii, investind în extinderea portofoliilor şi în colaborări directe cu producători locali. În anumite categorii, precum pet food, produse din hârtie, conserve sau carne, ponderea mărcilor private autohtone depăşeşte însă media pieţei, reflectând atât presiunea pe preţ, cât şi disponibilitatea retailerilor de a introduce alternative sub brand propriu. Mai mult, nu doar jucătorii internaţionali impulsionează această tendinţă, ci şi antreprenorii români din retail, care au început să îşi construiască propriile portofolii de produse marcă proprie, conştienţi de avantajele comerciale şi strategice ale acestora.

    Potrivit datelor furnizate de principalele agenţii de cercetare din România, cota de piaţă a mărcilor private diferă considerabil în funcţie de formatul de retail, iar cele mai mari procente se regăsesc în reţelele de tip discount. Aici, produsele private label depăşesc chiar brandurile consacrate, cu o cotă de 55% din valoare şi aproape 60% din volum. La polul opus, în benzinării şi comerţul tradiţional, aceste produse doar ating 1-2% din piaţă. Formatele moderne, hipermarketuri, supermarketuri sau magazine de proximitate, se situează în jurul unei cote de 13-15%, semn că există încă mult spaţiu pentru extindere. Discounterii rămân astfel principalul motor de creştere pentru mărcile proprii, datorită unui model de business construit în jurul preţului competitiv şi al unui portofoliu controlat aproape integral de retaileri.

    În ceea ce priveşte oportunităţile de creştere a pieţei de private label în România, contextul ultimilor ani le-a fost favorabil. Pandemia şi inflaţia au crescut sensibilitatea consumatorilor la preţ, iar produsele private label, mai accesibile, au devenit o opţiune atractivă. Retailerii au reacţionat prin investiţii consistente în marketing şi prin dezvoltarea continuă a acestor game.

    Astăzi, mărcile proprii nu mai sunt limitate la segmentul low-cost. Ele acoperă toate palierele de preţ, economic, mediu şi premium, şi sunt prezente în aproape toate categoriile de bunuri de larg consum, inclusiv în cele dominate anterior de branduri consacrate, precum cafeaua, băuturile sau produsele de îngrijire personală. Portofoliile tot mai diversificate au dus şi la alocarea unor spaţii mai mari la raft, în unele cazuri cu zeci de SKU-uri într-o singură categorie. Totodată, accentul pus pe produse locale şi reţete tradiţionale a deschis noi oportunităţi pentru producătorii români, în special pentru cei mici şi medii. Programele precum „Gusturi Româneşti” sau „Cămara noastră” contribuie activ la consolidarea colaborărilor între retail şi industrie.

    „Produsele marcă proprie din România sunt în urma unor pieţe comparabile din Europa Centrală şi de Est, precum Polonia (27,1%) sau Cehia (21,7%). Totuşi, în ultimii 8 ani, am observat o schimbare semnificativă în piaţă, prin programe tot mai vizibile de colaborare între marile reţele de retail şi producătorii locali, pe toate categoriile, de la legume şi fructe, la lactate, mezeluri, dulciuri sau vinuri. Cred că această evoluţie a contribuit la profesionalizarea producătorului român, care înţelege astăzi mult mai bine cerinţele retailului modern: standarde de calitate, reţete clare, certificări, ambalaje, logistică şi audit. Retailerii au contribuit activ la acest proces, oferind know-how, ghidaj şi chiar susţinere pentru certificări. În ciuda presiunii constante pe preţ, parteneriatele bine gândite pot fi profitabile, inclusiv indirect, prin optimizarea proceselor de producţie. Iar pe măsură ce marca proprie urcă în segmentul mediu şi premium, toţi actorii din lanţul de distribuţie pot câştiga: cu mai multă calitate, inovaţie şi echilibru”, a explicat Maria Hurduc, analist în industria de retail şi FMCG.

    Riscuri şi limite în extinderea mărcilor proprii

    Chiar dacă direcţia este favorabilă creşterii segmentului produselor marcă proprie, există şi semnale de alarmă. Modelul bazat pe preţuri joase, susţinut de retaileri, riscă să seteze aşteptări nerealiste în rândul consumatorilor. Preţul devine singurul criteriu de alegere, iar produsele care nu sunt la promoţie sunt percepute ca fiind prea scumpe. Această normalizare a reducerii afectează atât brandurile tradiţionale, cât şi producătorii din private label, care sunt forţaţi să menţină preţuri mici, fără a compromite calitatea. În plus, pătrunderea în categorii unde loialitatea faţă de brand e încă puternică este un proces lent şi costisitor, care nu poate fi susţinut doar prin preţ.