BusinessMagazin

Blog

  • Germania se pregăteşte de ofensivă bugetară: Berlinul promite 3,5% din PIB pentru Apărare şi un nou fond uriaş pentru infrastructură

    Germania îşi redefineşte radical priorităţile bugetare: ministrul de Finanţe a anunţat marţi că ţara va aloca 3,5% din PIB pentru Apărare până în 2029 — o promisiune ambiţioasă menită să transforme Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convenţională din Europa, scrie AP News.

    Prezentând planurile bugetare multianuale ale noii coaliţii de guvernare, ministrul Finanţelor Lars Klingbeil a declarat că în 2024 Germania va atinge un nivel al cheltuielilor de apărare de 2,4% din PIB, urmând să crească treptat acest procent până la 3,5% în 2029, în acord cu noul obiectiv major ce urmează să fie stabilit la summitul NATO.

    „Vom creşte cheltuielile pas cu pas şi vom ajunge la pragul de 3,5% în 2029. Dar voi fi extrem de vigilent ca aceşti bani să fie cheltuiţi eficient”, a spus Klingbeil, care deţine şi funcţia de vicecancelar.

    Guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz a reuşit să relaxeze regulile stricte privind datoria publică înainte chiar de preluarea oficială a mandatului, pentru a putea creşte rapid bugetul Apărării. Această mişcare vine în contextul eforturilor NATO de a ridica ţinta de cheltuieli militare a statelor membre de la 2% la 3,5% din PIB, cu un supliment de 1,5% pentru infrastructura conexă.

    După ani de critici internaţionale pentru că nu a atins nici măcar pragul de 2%, Germania a reuşit să îndeplinească această ţintă doar datorită fondului special de modernizare în valoare de 100 miliarde de euro, creat în 2022 după invazia Rusiei în Ucraina. Acest fond însă va fi epuizat până în 2027.

    Cancelarul Merz a declarat că „guvernul va asigura în viitor toate fondurile necesare pentru ca Bundeswehr-ul să devină cea mai puternică armată convenţională din Europa”.

    Pe lângă Apărare, guvernul Merz îşi propune o expansiune bugetară masivă. Cheltuielile totale ale statului german vor creşte de la 503 miliarde de euro în 2024 la 573,8 miliarde în 2029.

    De asemenea, se lansează un fond de investiţii colosal — 500 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii Germaniei în următorii 12 ani. Aceasta vizează reţele de transport, digitalizare şi tranziţia verde, într-un efort amplu de a revigora competitivitatea economică a ţării.

    Germania renunţă la austeritate şi intră într-o nouă eră de reînarmare şi investiţii strategice. Cu un buget în expansiune, un angajament clar faţă de NATO şi ambiţia de a domina militar Europa, Berlinul semnalează o schimbare geopolitică majoră — atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

  • A avea sau a nu avea creştere economică în 2025, sub presiunea deficitului bugetar mare. Ce spun bancherii?

    România nu este în criză, dar traversează un moment complicat, cu întrebări fără răspuns şi decizii care se lasă aşteptate. Cu toate acestea, bancherii prezenţi la ZF Bankers Summit 2025 transmit un mesaj clar: există motive reale de încredere, iar viitorul depinde mai puţin de context şi mai mult de cum vom acţiona. Între prudenţă, realism şi un optimism temperat, sectorul bancar pare pregătit să meargă mai departe.

     

    „Creştere economică vom avea, chiar dacă anul acesta va fi dificil.” „Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă.” „Sunt şanse mari să evităm un hard landing, vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma.” „Crizele şi pandemia şi războiul şi inflaţia ne-au învăţat să fim prudenţi.” „Sunt optimist, sectorul bancar are baze bune şi o mulţime de oportunităţi.” „O parte din tensiunea din piaţă s-a disipat după alegeri, iar următorul pas este formarea guvernului. Atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare.” „Agenţiile de rating deja au dat semnale că au răbdare până la finalul anului sau începutul anului viitor.” „Este esenţial să rezolvăm şi problema fiscală, pentru a atrage investitori şi a crea predictibilitate.” Acestea sunt câteva mesaje transmise de şefii de bănci la ZF Bankers Summit 2025. „Nu suntem într-o criză economică, criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Avem o incertitudine istorică, datorată crizelor geopolitice suprapuse, peste care, mai nou, în acest an a venit schimbarea de paradigmă a administraţiei americane, care deja produce efecte directe, dar şi indirecte prin creşterea incertitudinii politice”, a spus la ZF Bankers Summit 2025 Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară din BNR.

    Noua realitate este caracterizată de încetinirea economiei, inflaţie persistentă, dobânzi ridicate şi deficite în creştere. Economia României a stagnat practic în primul trimestru din 2025, iar creditarea a încetinit. Creşterea PIB a fost de doar 0,2% pe serie brută faţă de T1/2024. Iar creditarea privată a înregistrat în T1/2025 o creştere medie de circa 9%. Încetinirea creşterii economice este normală, a adăugat el, dar este grevată de problema fiscală, pe care nu ştim cum o va gestiona viitorul guvern. „Este foarte important să vedem mixul de măsuri, pentru că întotdeauna un pachet de ajustare – ce conţine mai ales tăieri de cheltuieli, creşteri de impozite -, are un efect recesionist, dar impactul diferitelor măsuri este diferit. Contează foarte mult să vedem mixul final de politici. Toate prognozele sunt în scenariul de acum, deci nu includ încă corecţia, pentru că nu o cunoaştem. Trebuie să vedem care este rezultatul negocierilor şi cum se va profila pachetul fiscal. În absenţa lui, nu putem spune rezultatul. Vedem aceste incertitudini şi la companii, şi la populaţie.” Într-adevăr, nu suntem într-o criză economică şi financiară acum, dar există o serie de întrebări legate de ce măsuri, inclusiv fiscale, vor fi adoptate de noul Executiv, dacă va scăpa România de recesiune, dacă vom avea o aterizare dură (hard landing – engl.) sau o aterizare ceva mai blândă a economiei, majoritatea bancherilor prezenţi la evenimentul ZF Bankers Summit 2025 fiind relativ optimişti şi transmiţând mesaje de încredere. „Sunt şanse mari să evităm un hard landing. Noi credem că vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma. Dacă vor fi mărite taxele, care vor fi majorate… Depinde foarte mult de planul de guvernare. Toate băncile, chiar cu volatilitate şi instabilitate, au menţinut apetitul de creditare. Ce nu merge este lipsa de predictibilitate: ce va urma în următoarele trei, şase luni, anul viitor – de la partea fiscală până la partea de guvernare.  Acest lucru are un impact asupra planurilor noastre sau în discuţiile cu clienţii. În general, lucrurile merg mult mai bine decât se vede”, a declarat şi Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, prezent la ZF Bankers Summit.

    ZF Bankers Summit ediţia XIV, cel mai important eveniment din industria bancară din România a revenit pentru ediţia 2025 într-un context geopolitic mai complicat, într-un context economic, politic şi social local cu multe provocări.

    După finalizarea alegerilor, investitorii au arătat încredere în România şi au reluat discuţiile şi finanţările, a adăugat el, susţinând că teama cea mai mare este legată de prelungirea negocierilor pentru noul guvern. „Orice ar fi, să ştim să ne poziţionăm. Să nu avem încă o perioadă de incertitudine.” Legat de problema deficitului bugetar, care trebuie ajustat după ce anul trecut s-a dus spre 9% din PIB, şeful Băncii Transilvania a explicat că, dacă va fi un plan credibil, nu trebuie să rezolvăm deficitul bugetar până la finalul anului, dar, dacă ştim că în următorii 3-4-5-7 ani mergem în direcţia corectă, investitorii străini vor reveni. Scenariul de bază al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, este că o posibilă retrogradare a ratingului României la categoria nerecomandată investitorilor („junk” – engl.) este „evitabilă”. „Agenţiile de rating deja au dat semnale că au răbdare până la finalul anului sau începutul anului viitor. Nu vor avea răbdare dacă nu facem nimic şi nu arătăm un plan. Eu zic că este o situaţie gestionabilă”, a concluzionat liderul Băncii Transilvania. Şi Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, crede că vom avea creştere economică, chiar dacă anul acesta va fi dificil. Deocamdată, dobânzile şi cursul valutar s-au mai stabilizat, iar doar evenimente sensibile, precum riscul scăderii ratingului, le-ar mai putea bulversa. „Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă. Generaţia tânără este mai înclinată spre antreprenoriat şi cred că vom vedea un val de antreprenori în viitorul apropiat. Am depăşit deja nişte ţări la care ne uitam ca modele, deci trebuie să fim optimişti. Economiştii noştri cred că suntem într-o zonă de echilibru pe curs. Şi dobânzile, de asemenea, vor fi stabile, cu potenţial de scădere spre finele anului, dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului de ţară, dar nu cred că vom vedea asta”, a spus şefa ING Bank.

    Un atu al pieţei locale este sectorul bancar, care este „sănătos şi rezilient”, a adăugat ea, amintind că incertitudinile din plan politic şi economic din ultimele luni „erau de aşteptat” şi au impactat inevitabil comportamentul consumatorilor. „Tensiunile din perioada electorală erau de aşteptat, având în vedere rezultatul surprinzător de la primul tur. Aşa a fost şi cu pandemia, şi cu conflictul din Ucraina. În perioade de incertitudine, oamenii au tendinţa de a se duce spre o zonă de siguranţă şi schimbă bani în euro. Dar nu am văzut retrageri de numerar. Iar acum, situaţia este stabilă.” Intensificarea tensiunilor pe scena politică – după rezultatul surprinzător din primul tur al alegerilor prezidenţiale, demisia premierului Marcel Ciolacu şi ieşirea PSD de la guvernare – a stârnit, în luna mai, agitaţie pe pieţele financiare, valutară şi monetară, iar cursul valutar a depăşit, în 6 mai, pentru prima dată, pragul de 5 lei/euro, iar apoi a urcat şi peste 5,12 lei/euro, saltul fiind de aproximativ 3%. Moneda naţională a atins un nivel maxim faţă de euro în data de 8 mai, când cursul a urcat la 5,122 lei/euro. În contextul presiunii puternice de pe piaţa valutară, al ieşirilor mari de capital, istorice, BNR a intervenit pentru a apăra cursul, lichiditatea interbancară restrângându-se. Când banca centrală vinde valută, se restrânge astfel lichiditatea în lei din piaţă şi cresc dobânzile. Pe piaţa interbancară, ROBOR la 3 luni, referinţă pentru creditele în lei (corporate şi retail de dinainte de mai 2019) cu dobândă variabilă, a trecut de 7%. Intervenţiile au urmărit stabilitatea cursului valutar, dar şi asigurarea plăţilor bugetare, inclusiv plata pensiilor. Piaţa este în creştere, ceva mai temperată faţă de 2024, mai ales pe depozite, iar creditarea „este în parametri buni”, a mai spus CEO-ul ING Bank, recunoscând că se vede, la companii, o oarecare expectativă, iar pe segmentul de persoane fizice există o componentă mare de refinanţări, între bănci, dar şi în cadrul aceleiaşi bănci.

    Vorbind despre contextul economic actual, Dana Dima, vicepreşedinte executiv retail şi private banking în cadrul BCR, a subliniat că lecţiile învăţate din crizele recente – perioada pandemiei, războiul de la graniţă sau inflaţia – au modelat atât strategiile băncilor, cât şi comportamentul consumatorilor, creând un ecosistem mai stabil şi mai predictibil. „Aş spune că sistemul bancar este deschis pentru business. Suntem pregătiţi pentru un business sănătos, ceea ce facem în ultimii ani, şi cred că cifrele vorbesc de la sine, apropo de portofoliul de default”, a spus reprezentanta BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active. Această rezilienţă, vizibilă atât în zona de retail, cât şi la nivelul microîntreprinderilor, este rezultatul unei prudenţe sporite, adoptate şi de clienţi. „Cel mai important lucru pe care-l văd este că şi clienţii au devenit prudenţi şi încearcă să găsească soluţii fundamentate.” Vicepreşedintele BCR a invitat pe toată lumea, nu numai sistemul bancar, să se întoarcă la „realitatea din teren”, iar vorbind despre viitor şi volatilitatea posibilă sau imposibilă economic, ea a menţionat că „depindem de mulţi factori”. „Consider că o Românie educată, o Românie digitală şi o Românie antreprenorială, în mod sustenabil, va face faţă oricărei volatilităţi de piaţă, iar sistemul bancar, din punctul meu de vedere, a devenit o ancoră, şi nu doar un turn de control. Cel mai important lucru este să privim integrat un business privat şi de stat, astfel încât să putem evolua”, a concluzionat Dana Dima de la BCR. Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România, a spus că investitorii, la fel ca şi oamenii obişnuiţi, nu agreează incertitudinea, aşa că reacţia acestora a fost firească în contextul tensiunilor politice de pe plan local. „Cred totuşi că partea pozitivă – şi ceea ce vedem că începe să se contureze acum – este că gradul de incertitudine începe să se reducă, se ajunge treptat la o mai mare predictibilitate, sperăm. Iar odată cu aceasta, întreaga evoluţie se va alinia, cel mai probabil, într-un mod pozitiv.” Şeful Raiffeisen s-a declarat optimist, spunând că „sectorul bancar are baze bune şi o mulţime de oportunităţi. Iar oportunităţile devin şi mai interesante, pentru că există noi tehnologii care ne permit să fim mai buni şi mai rapizi”. Chiar dacă situaţia actuală de pe piaţă este dificilă, iar impredictibilitatea este mare, întrebarea este: ce pot face oamenii şi care sunt recomandările pentru clienţi în aceste vremuri? Tocmai aici se potriveşte foarte bine strategia noastră. Recomandarea noastră este ca, mai ales în vremuri dificile, primul lucru pe care ar trebui să-l faci este să îţi faci calculele, să îţi creezi un plan şi apoi să îl urmezi sistematic.”

    La rândul lui, Mustafa Tiftikçioğlu, CEO al Garanti BBVA România a evidenţiat faptul că „parametrii macro s-au menţinut foarte buni”, „sectorul bancar este puternic”,  iar o parte din tensiunea din piaţă s-a disipat după alegeri, următorul pas fiind formarea guvernului. „Cred că atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare. Iar sectorul bancar este pregăătit să finanţeze următoarele etape de dezvoltare şi investiţii”, a spus şeful Garanti BBVA. Şi el a adus în discuţie problema deficitului bugetar mare, susţinând că trebuie luate măsuri şi sunt discuţii ce fel de măsuri trebuie luate. „Cred că este nevoie de o combinaţie între scăderea cheltuielilor şi creşterea veniturilor.  Nu este nevoie de măsuri dureroase, dar trebuie luate. Trebuie văzut ce se poate face pe zona de colectare şi eficientizare.” Situaţia politică recentă, de după primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care am asistat cu toţii, a generat, în mod clar, un anumit nivel de încredere pus sub semnul întrebării, atât în economia internă, cât şi în rândul investitorilor internaţionali, a amintit Samir Karia, CEO al Citi România. „Am observat acest lucru în volatilitatea cursului valutar, precum şi a preţurilor obligaţiunilor, care, în trecutul recent, au început să se stabilizeze. Rămâne întrebarea viitorului, dacă formarea guvernului care va avea loc, sperăm, până la sfârşitul lunii iunie, va fi una stabilă, deoarece investitorii urmăresc spaţiul foarte, foarte atent, deci acesta este un aspect important la care ar trebui să ne gândim cu toţii. În acest sens, considerăm că investiţiile în infrastructură, energie regenerabilă şi intermediere financiară prin dezvoltări tehnologice – inteligenţa artificială -, reprezintă un domeniu pe care îl urmărim foarte atent”.


    Dar ce nu funcţionează în România? „Aşa cum spuneam, digitalizarea şi eficientizarea proceselor publice sunt esenţiale. Dacă sectorul public ar fi digitalizat, accesul la informaţii şi transparenţa decizională ar fi mult îmbunătăţite. Este esenţial să rezolvăm şi problema fiscală, pentru a atrage investitori şi a crea predictibilitate. Este nevoie de mai mult dialog între guvern, sectorul financiar şi mediul privat, pentru a evita deciziile bruşte şi schimbările neaşteptate de politici fiscale. Tot ce se face în grabă, fără consultare, afectează predictibilitatea şi consumă resurse importante. Investitorii caută stabilitate pe termen lung în mediul în care îţi desfăşoară activitatea”, a explicat şeful Citi la ZF Bankers Summit 2025. O problemă importantă în cazul României, amintită de şeful Citi, este ca fondurile europene să fie canalizate în economie în timp util, astfel încât să nu ratăm oportunitatea. „Şi puteţi observa în statisticile furnizate că România mai are de lucrat pentru a se asigura că accesează aceste fonduri europene şi le transmite în creşterea economiei.” În perspectivă, un punct-cheie va fi ratingul României, dacă vom vedea o retrogradare a ratingului sau nu, după cum a spus Alessio Cioni, CEO al Intesa Sanpaolo Bank Romania. „Suntem optimişti, în cel mai bun scenariu nu va fi un downgrade. Dacă ai un downgrade al ţării există consecinţe. Trebuie să fim rezilienţi, să construim scenarii, iar sistemul bancar este echipat pentru ce va urma”. Încercând că caracterizeze evoluţia sectorului bancar în anul 2025, şeful Intesa Sanpaolo România  a folosit cuvântul „transformare”. „Au loc o serie de consolidări, au loc trei fuziuni, deci sistemul chiar se consolidează, iar acest lucru va îmbunătăţi eficienţa sistemului.”   

     

    „Nu suntem într-o criză economică, criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Avem o incertitudine istorică, datorată crizelor geopolitice suprapuse, peste care, mai nou, în acest an, a venit schimbarea de paradigmă a administraţiei americane, care deja produce efecte directe, dar şi indirecte, prin creşterea incertitudinii politice.“

    Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR

    „Noi credem că vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma. Dacă vor fi mărite taxele – care vor fi majorate? Depinde foarte mult de planul de guvernare. Toate băncile, chiar şi cu volatilitate şi instabilitate, au menţinut apetitul de creditare. Ce nu merge este lipsa de predictibilitate: ce va urma în următoarele trei, şase luni, anul viitor – de la partea fiscală până la partea de guvernare. Acest lucru are un impact asupra planurilor noastre sau în discuţiile cu clienţii. În general, lucrurile merg mult mai bine decât se vede.“

    Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania

    „Aş spune că sistemul bancar este deschis pentru business. Suntem pregătiţi pentru un business sănătos, ceea ce facem în ultimii ani, şi cred că cifrele vorbesc de la sine, apropo de portofoliul de default.”

    Dana Dima, vicepreşedinte executiv retail şi private banking, BCR

    „Cred totuşi că partea pozitivă – şi ceea ce vedem că începe să se contureze acum – este că gradul de incertitudine începe să se reducă. Se ajunge treptat la o mai mare predictibilitate, sperăm. Iar odată cu aceasta, întreaga evoluţie se va alinia, cel mai probabil, într-un mod pozitiv. Sectorul bancar are baze bune şi o mulţime de oportunităţi. Iar oportunităţile devin şi mai interesante, pentru că există noi tehnologii care ne permit să fim mai buni şi mai rapizi.”

    Zdenek Romanek, CEO, Raiffeisen Bank România

    „Rămâne întrebarea viitorului: dacă formarea guvernului, care va avea loc – sperăm – până la sfârşitul acestei luni, va fi una stabilă. Investitorii urmăresc spaţiul foarte, foarte atent, deci acesta este un aspect important la care ar trebui să ne gândim cu toţii. Este esenţial să rezolvăm şi problema fiscală, pentru a atrage investitori şi a crea predictibilitate.”

    Samir Karia, CEO, Citi România

    „Economiştii noştri cred că suntem într-o zonă de echilibru pe curs. Şi dobânzile, de asemenea, vor fi stabile, cu potenţial de scădere spre finele anului, dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului de ţară – dar nu cred că vom vedea asta.“

    Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

    „Cred că atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare. Iar sectorul bancar este pregătit să finanţeze următoarele etape de dezvoltare şi investiţii.”

    Mustafa Tiftikçioğlu, CEO, Garanti BBVA România

  • Cum încearcă Delphine Arnault, moştenitoarea LVMH, să redreseze Dior în plină criză a luxului şi să îşi lase amprenta asupra imperiului tatălui său

    Delphine Arnault, directorul general al Dior şi fiica fondatorului LVMH, Bernard Arnault, anunţă „un nou capitol” pentru unul dintre cele mai valoroase branduri din grup, într-un moment în care piaţa globală a luxului se confruntă cu un recul semnificativ. Cu vânzări estimate la 9,5 miliarde de euro în 2023, Dior traversează o etapă de tranziţie creativă şi operaţională, iar strategia Arnault pune accent pe un singur cuvânt-cheie: calitatea, scrie Financial Times.

    Numirea recentă a designerului Jonathan Anderson, cunoscut pentru transformarea Loewe într-un brand de referinţă, marchează un pas îndrăzneţ în strategia Dior. Anderson devine primul creator de modă de la Christian Dior încoace care preia controlul complet asupra ambelor linii – pentru femei şi bărbaţi. Decizia vine după aproape un deceniu sub conducerea Mariei Grazia Chiuri şi vizează redefinirea imaginii casei într-un climat de scădere a cererii, în special în Asia.

    Performanţa Dior în perioada 2017–2023 a fost una remarcabilă, cu venituri aproape cvadruplate, alimentate în mare parte de majorări succesive de preţuri. Însă mandatul Delphinei Arnault, început în 2023, coincide cu o perioadă dificilă pentru industria luxului, marcată de reducerea consumului în China, inflaţie şi o deteriorare a încrederii consumatorilor, accentuată şi de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.

    Pe lângă provocările comerciale, brandul a fost afectat recent şi de o investigaţie privind practicile de muncă la subcontractori din Italia, încheiată printr-o înţelegere legală fără recunoaşterea vinovăţiei. Ca răspuns, Arnault a lansat o reformă internă, incluzând o nouă divizie industrială coordonată de foşti executivi de la Louis Vuitton şi EssilorLuxottica, pentru a aduce mai multă producţie în regim propriu şi a garanta standarde mai stricte de calitate.

    Dior îşi păstrează ambiţiile internaţionale, urmând să inaugureze noi magazine în Manhattan (iulie) şi Los Angeles (octombrie). Cu toate acestea, incertitudinile din SUA, unde speranţele unei reveniri a consumului de lux sunt afectate de instabilitatea economică şi tensiunile comerciale, rămân o piedică majoră în relansarea brandului la nivel global.

    Delphine Arnault consideră că pariul pe Anderson este unul pe termen lung şi nu se aşteaptă la rezultate imediate în vânzări.

     „Este nevoie de câteva sezoane pentru ca viziunea unui designer să se contureze”, a declarat ea, adăugând că viitorul Dior se va construi „pe materiale de excepţie, meşteşug şi excelenţă creativă”.

    Cu 18 colecţii pe an în responsabilitate, Anderson are o misiune ambiţioasă – iar Arnault este convinsă că este omul potrivit pentru a repoziţiona Dior în fruntea industriei de lux.

    Piaţa globală a luxului, estimată la aproximativ 330 de miliarde de euro în 2024, traversează o perioadă dificilă, marcată de încetinirea cererii pe principalele pieţe emergente şi de ajustările consumatorilor la creşterea preţurilor. LVMH, cel mai mare conglomerat de lux din lume, a raportat în 2023 o creştere a cifrei de afaceri de circa 12%, ajungând la peste 85 de miliarde de euro, însă profitabilitatea a fost afectată de majorarea costurilor şi schimbările în comportamentul consumatorilor.

    Dior, al doilea brand ca mărime în portofoliul LVMH, a înregistrat în 2023 venituri estimate la 9,5 miliarde de euro, conform estimărilor analiştilor HSBC, faţă de circa 2,5 miliarde de euro în 2017, când a început ascensiunea accelerată. Cu toate acestea, dinamica veniturilor a început să încetinească, iar în primul trimestru al lui 2024 vânzările organice ale Dior au scăzut cu aproximativ 5%, sub media de grup, potrivit declaraţiilor CFO-ului LVMH, Cécile Cabanis.

    Profitul operaţional al LVMH a suferit o ajustare, pe fondul costurilor ridicate pentru materiile prime şi creşterii cheltuielilor cu marketingul şi expansiunea reţelei de magazine. Analiştii estimează că marja operaţională a grupului a scăzut uşor sub pragul de 25%, reflectând provocările din segmentul de modă şi marochinărie, unde Dior joacă un rol esenţial. În acelaşi timp, divizia de vinuri şi băuturi a continuat să aducă contribuţii solide la profitabilitate.

    Impactul conflictului geopolitic din Orientul Mijlociu şi tensiunile comerciale internaţionale, în special între SUA şi China, continuă să adauge un nivel de incertitudine pentru strategiile de expansiune ale LVMH. Investiţiile în flagship store-uri în metropolele americane, cum sunt cele planificate în Manhattan şi Los Angeles, reprezintă un pariu pentru revenirea consumului de lux în regiune, considerată una dintre cele mai profitabile pieţe globale.

    În acest context, politica de preţuri a Dior, bazată pe creşteri regulate, se confruntă cu o presiune tot mai mare. Consumatorii manifestă un refuz tot mai clar faţă de majorările accelerate, iar Delphine Arnault subliniază că focusul va fi acum pe calitate şi valoare percepută, în speranţa de a stabiliza şi chiar inversa tendinţa descendentă.

     

  • Câteva poveşti incredibile despre tineri şi muncă în China

    Ascensiunea rapidă a economiei chineze şi dezvoltarea clasei de mijloc au dus la creşterea numărului de cetăţeni cu studii superioare şi la schimbarea preferinţelor privind condiţiile de lucru. Iar blocajul din prezent creează o concurenţă acerbă pentru locuri de muncă, mai ales în rândul tinerilor. Şi presiunile sociale sunt mari, iar unele afaceri profită de ele.

     

    Milioane de tineri plătesc pentru a crea iluzia că au un loc de muncă. Închiriază, de exemplu, un job într-o funcţie de birou falsă, cu un şef care le dă sarcini de lucru şi îndrumări false. Unii fac asta pentru a ascunde de prieteni şi familie că nu sunt angajaţi, scrie EL PAÍS. De aproape un an, Zonghua se trezeşte devreme, merge la birou şi se întoarce acasă noaptea târziu. Se pare că repetă aceeaşi rutină pe care milioane de oameni din China o urmează zilnic. Dar ziua ei de lucru are o particularitate: nimeni nu o plăteşte pentru ce face şi nimeni nu cere rezultate. Ceea ce cineva trebuie să facă – şi, mai presus de toate, ce trebuie să spună – în timp ce îşi caută un loc de muncă a devenit o bătaie de cap pentru tot mai mulţi chinezi, care nu vor să ofere explicaţii sau să se expună la întrebări incomode din partea celor din jur. De aceea, în oraşele mari ale ţării au început să apară spaţii care oferă soluţia: firme care permit oamenilor să se prefacă că lucrează.

    Milioane de tineri plătesc pentru a crea iluzia că au un loc de muncă. Închiriază, de exemplu, un job într-o funcţie de birou falsă, cu un şef care le dă sarcini de lucru şi îndrumări false. Unii fac asta pentru a ascunde de prieteni şi familie că nu sunt angajaţi, scrie EL PAÍS.

    Pentru un tarif zilnic cuprins între 30 şi 50 de yuani (4–7 dolari), aceste companii oferă birouri, Wi-Fi, cafea, masă de prânz şi o atmosferă care imită orice mediu de lucru obişnuit. Potrivit unui articol din Beijing Youth Daily, deşi nu există contracte sau şefi, unele firme le simulează: angajaţilor falşi li se atribuie sarcini fictive şi pentru ei sunt organizate chiar şi sesiuni de supraveghere. Contra cost, teatralitatea poate atinge niveluri de neimaginat, de la un rol fictiv de manager cu propriul birou până la punerea în scenă de episoade de rebeliune împotriva unui superior. Zonghua preferă să nu-şi dea numele real. Sătulă de drumuri şi de presiunile lumii financiare, a demisionat în primăvara anului 2024, povesteşte ea prin intermediul unei platforme locale de socializare. „Căutam o viaţă mai stabilă.” Dar nu îndrăzneşte să spună adevărul familiei sale. La început, stătea prin biblioteci, dar în ultimele luni plăteşte un tarif lunar de 400 de yuani (55 dolari) pentru un spaţiu confortabil în care să-şi petreacă ziua; este mult mai ieftin decât să piardă ore întregi într-o cafenea. Zonghua nu ştie cât va mai dura această situaţie, deoarece, deocamdată, nu are niciun „succes” cu căutările sale pentru un nou loc de muncă.

    Pentru un tarif zilnic cuprins între 30 şi 50 de yuani (4–7 dolari), aceste companii oferă birouri, Wi-Fi, cafea, masă de prânz şi o atmosferă care imită orice mediu de lucru obişnuit. Potrivit unui articol din Beijing Youth Daily, deşi nu există contracte sau şefi, unele firme le simulează: angajaţilor falşi li se atribuie sarcini fictive şi pentru ei sunt organizate chiar şi sesiuni de supraveghere.

    În primul trimestru al acestui an, rata şomajului urban a fost de 5,3%, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Însă şomajul în rândul tinerilor este mult mai mare: în martie, a ajuns la 16,5% în grupul cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani (excluzând studenţii) şi la 7,2% în rândul celor cu vârste între 25 şi 29 de ani. De la începutul anului, această strategie de a păstra aparenţele a câştigat teren. Xiaohongshu (Instagramul chinezesc) este plin de reclame pentru „companii unde te poţi preface că lucrezi”, acumulând milioane de vizualizări. Reclamele provoacă, de asemenea, dezbateri. Pentru unii, este o modalitate de a ameliora presiunea psihologică; pentru alţii, este o cale de a evita munca şi de a întârzia intrarea în câmpul muncii. Cu toate acestea, verificarea amplorii fenomenului nu este uşoară: locurile de muncă false nu sunt cuprinse în înregistrările oficiale şi multe afaceri operează informal, adesea coordonate prin intermediul aplicaţiei de mesagerie WeChat. EL PAÍS a vizitat o locaţie din cartierul Shuangjing din Beijing care foloseşte această platformă publicitară. O reclamă pentru firma de avocatură care deţine spaţiul este atârnată în zona recepţiei. Există mai multe săli de şedinţe şi un lounge cu o capacitate de 36 de locuri. Într-o dimineaţă de miercuri, nu prea există activitate. Trei persoane par concentrate pe computerele lor, dar un bărbat stă întins pe un scaun şi se uită pe telefon, iar un copil se joacă tot cu un telefon mobil. Persoana însărcinată cu prezentarea facilităţilor recunoaşte că a copiat conceptul pentru că este la modă în online. Ea a explicat că avocaţii folosesc rar birourile şi au decis să le închirieze. În practică, funcţionează ca un mic spaţiu de coworking.

    Pe piaţa muncii hipercompetitivă din China, un număr tot mai mare de tineri cu profesii renunţă la cultura muncii fără pauză, „996” – program de lucru de la 9:00 la 21:00, şase zile pe săptămână –, care cândva întruchipa ambiţia şi succesul, scrie MarketWatch. În schimb, aceştia adoptă un stil de viaţă care prioritizează bunăstarea personală în detrimentul aşteptărilor corporative.

    Fondatoarea unei alte companii, tot din capitală, menţine un grup de WeChat activ de aproximativ 300 de utilizatori, unde distribuie fotografii cu mobilierul şi detalii ale spaţiului. Printre membri se numără Xu Lin, creator de conţinut. „Deşi unii membri au nevoie de un loc unde să se prefacă că lucrează, majoritatea dintre noi suntem acolo doar pentru că este interesant”, explică ea. Între timp, Da Neng Mao, muncitor calificat în construcţii, s-a alăturat grupului deoarece consideră că această iniţiativă „ar putea crea o nouă oportunitate de angajare”. Tian Tian, instructor de pilates cu jumătate de normă, crede că ideea „este practică, astfel încât noi, freelancerii, să avem unde să mergem”. Locurile de muncă false pot fi puse în context cu o altă tendinţă, mai largă. Pe piaţa muncii hipercompetitivă din China, un număr tot mai mare de tineri cu profesii renunţă la cultura muncii fără pauză, „996” – program de lucru de la 9:00 la 21:00, şase zile pe săptămână –, care cândva întruchipa ambiţia şi succesul, scrie MarketWatch. În schimb, aceştia adoptă un stil de viaţă care prioritizează bunăstarea personală în detrimentul aşteptărilor corporative, semnalând o schimbare semnificativă în etosul muncii în China. Această mişcare, cunoscută sub sintagmele tang ping (a sta întins) şi bai lan (lasă-l să putrezească), reflectă o deziluzie colectivă în rândul tinerilor chinezi.

    O manifestare mai recentă a acestei dezangajări este apariţia subculturii „oamenilor şobolani”. Aceşti indivizi, adesea şomeri sau angajaţi într-un post sub nivelul lor de pregătire, aleg să trăiască modest, petrecându-şi zilele în apartamente mici, implicându-se într-o activitate economică minimă. Acest stil de viaţă nu se naşte din lene, ci mai degrabă dintr-o decizie conştientă de a respinge definiţia tradiţională a succesului.

    Aceşti termeni încapsulează o rezistenţă pasivă la presiunile din societate şi o recunoaştere a randamentelor din ce în ce mai mici ale suprasolicitării pe o piaţă a muncii saturată. Fenomenul a câştigat teren, deoarece mulţi tineri s-au trezit suprasolicitaţi, subplătiţi şi confruntaţi cu o mobilitate ascendentă limitată. „Obişnuiam să cred că a lucra până târziu înseamnă că sunt valoroasă”, spune Liu Wen, în vârstă de 25 de ani, care şi-a părăsit locul de muncă de la un startup fintech din Hangzhou anul trecut. „Dar după doi ani de presiune continuă şi nicio promovare, mi-am dat seama că pur şi simplu mă consumam pentru viziunea altcuiva.” Schimbarea nu este doar culturală – este legată de presiuni economice reale. Preţurile în creştere ale locuinţelor, concurenţa academică intensă şi stagnarea salariilor i-au făcut pe mulţi tineri chinezi să fie sceptici faţă de promisiunea tradiţională că munca grea va aduce avansare pe scara socială. O manifestare mai recentă a acestei dezangajări este apariţia subculturii „oamenilor şobolani”. Aceşti indivizi, adesea şomeri sau angajaţi într-un post sub nivelul lor de pregătire, aleg să trăiască modest, petrecându-şi zilele în apartamente mici, implicându-se într-o activitate economică minimă. Acest stil de viaţă nu se naşte din lene, ci mai degrabă dintr-o decizie conştientă de a respinge definiţia tradiţională a succesului. Astfel de tendinţe subliniază o rebeliune liniştită: una marcată nu de protest, ci de retragerea din participarea la un sistem pe care mulţi tineri chinezi îl consideră ca montat împotriva lor. „Părinţii mei au muncit din greu toată viaţa pentru a-mi oferi un viitor mai bun”, spune Zhao Ming, absolvent recent în vârstă de 23 de ani din Chengdu. „Dar acum ei îşi fac griji pentru că nu mai urmăresc acelaşi tip de succes. Vreau doar să trăiesc o viaţă echilibrată – nu una care să mă înregimenteze.”   

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru

     

  • Sorin Grindeanu îi predă ştafeta lui Ciprian Şerban la Transporturi

    „În noiembrie 2021, România avea până în 900 de kilometri de autostradă şi drum expres, dintre care 120-130 făcuţi înainte de revoluţie. Azi suntem la 1300, deci cam 400 de kilometri în trei ani şi jumătate”, a declarat Grindeanu, subliniind că acest ritm ar fi dus la o reţea de peste 3000 km dacă ar fi fost menţinut din 1990.

    Ţinta pentru sfârşitul anului rămâne 1500 de kilometri de autostrăzi, ceea ce înseamnă încă 200 km de finalizat în următoarele luni. Prima inaugurare va avea loc săptămâna viitoare, cu deschiderea unui tronson din A0, care va îmbunătăţi traficul în jurul Bucureştiului.

    „Până la sfârşitul anului se va circula de la Craiova la Constanţa”, a promis Grindeanu.

    Grindeanu şi-a exprimat încrederea în succesorul său, Ciprian Şerban, pe care l-a caracterizat drept o persoană dinamică, cu dorinţa de a continua dezvoltarea infrastructurii rutiere a ţării.

  • Orban: În PSD se vorbeşte pe la colţuri de un Guvern de şase-nouă luni

    Rotativa la şefia Guvernului este o aberaţie care va reduce drastic autoritatea premierului în funcţie, spune la RFI fostul prim-ministru Ludovic Orban.

    Preşedintele partidului Forţa Dreptei are încredere în premierul Ilie Bolojan, nu însă şi în mulţi dintre miniştri. „Suntem condamnaţi ca această guvernare să reuşească. Dacă nu reuşeşte, România se duce în cap”, declară fostul premier.

    Ludovic Orban crede că avantajul noului Guvern este chiar premierul Ilie Bolojan: „Premierul sunt convins că va propune schimbarea miniştrilor care nu aplică programul de guvernare. Probabil o va face într-un mod diplomatic, dar sunt convins că nu va tolera miniştri care să bată pasul pe loc sau care să bage nisip în angrenaj, care să saboteze”.

    Fostul premier are încredere în Ilie Bolojan: „Vă spun sincer, singurul element care îmi dă cât de cât o minimă încredere că există capacitatea de a aplica acest program de guvernare este persoana premierului. Foarte mulţi miniştri nu mi se par potriviţi pentru provocările şi mai ales pentru asumarea de răspundere şi de riscuri pe care vor trebui să o aibă fiecare în parte, pentru a face reformele în domeniile lor”.

    Ludovic Orban nu dă viaţă lungă coaliţiei aflate la guvernare: „În PSD se vorbeşte de un Guvern pe o perioadă de şase-nouă luni, aşa, pe la colţuri. Şi USR-ul are experienţa intrării şi ieşirii de la guvernare”.

    El critică rotativa premierilor: „Nu sunt de acord cu rotativa, e o aberaţie. Din start, ideea de rotativă a premierilor reduce drastic autoritatea premierului aflat în funcţie”.

    Ludovic Orban spune că noul Guvern este condamnat să reuşească: „Le las o perioadă de lună de miere, după care voi fi foarte critic faţă de guvernare, dintr-un motiv foarte simplu: suntem condamnaţi ca această guvernare să reuşească. Dacă nu reuşeşte, România se duce în cap”.

  • Proiectul industrial ELI Park Iaşi, dezvoltat de Element Industrial, obţine certificarea BREEAM pentru sustenabilitate

    ELI Park Iaşi, proiectul industrial de 21.000 e metri pătraţi dezvoltat de Element Industrial, a obţinut certificarea BREEAM – standard global de evaluare a sustenabilităţii clădirilor.

    Certificarea vine într-un moment în care tot mai mulţi chiriaşi din segmentul logistic şi industrial prioritizează criteriile ESG (mediu, social şi guvernanţă) în alegerea spaţiilor de operare.

    „ELI Park Iaşi este dovada faptului că şi în sectorul industrial pot fi dezvoltate proiecte la cele mai înalte standarde internaţionale, adaptate cerinţelor actuale de eficienţă şiresponsabilitate ecologică”, au declarat reprezentanţii ELI Parks.

    Proiectul este parte a strategiei de extindere a brandului ELI Parks, care vizează dezvoltarea unor centre logistice şi industriale moderne în apropierea marilor oraşe din România.

     

  • Amazon anunţă investiţii de 54 miliarde de dolari în Marea Britanie în următorii trei ani

    Amazon îşi creşte prezenţa în Regatul Unit, a treia cea mai importantă piaţă pentru companie după Statele Unite şi Germania, printr-un plan ambiţios de investiţii care include construcţia a două centre logistice de ultimă generaţie în East Midlands, programate să fie deschise în 2027. Alte două centre, aflate în Hull şi Northampton, urmează să fie inaugurate în 2024 şi 2025, fiecare generând aproximativ 2.000 de locuri de muncă.

    În prezent, Amazon are 75.000 de angajaţi în Marea Britanie, ceea ce o plasează în top 10 al angajatorilor din sectorul privat. Pe lângă extinderea infrastructurii logistice, planul cuprinde noi staţii de livrare în întreaga ţară, modernizarea a peste 100 de clădiri operaţionale, dezvoltări în reţeaua de transport şi extinderea sediului central din Londra cu două clădiri noi.

    Premierul Keir Starmer a salutat anunţul drept „un vot masiv de încredere în Marea Britanie ca destinaţie de afaceri”, în contextul lansării recente a noii strategii industriale a guvernului laburist. Totuşi, Amazon se confruntă cu o investigaţie din partea autorităţilor britanice din sectorul alimentar, legată de posibile nereguli privind plata furnizorilor.

  • Val de căldură în cea mai mare parte a ţării. ANM anunţă temperaturi de 38 de grade

    Începând de marţi dimineaţă până miercuri dimineaţă, este Cod galben în Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, sud-vestul Transilvaniei şi în cea mai mare parte a Dobrogei.

    Pe arii relativ extinse va fi caniculă şi se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse în general între 34 şi 38 de grade. Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    Noaptea va fi caldă, cu temperaturi minime în general între 17 şi 20 de grade.

    De miercuri până joi dimineaţă, valul de căldură se va manifesta în majoritatea zonelor.

    Va fi caniculă şi disconfort termic accentuat în Banat, Crişana, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, Dobrogea continentală şi în cea mai mare parte a Transilvaniei, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 34 şi 38 de grade, iar cele minime între 17 şi 24 de grade, caracterizând o noapte tropicală în sudul şi vestul ţării.

    Joi, canicula şi disconfortul termic se vor intensifica.

    În Capitală, marţi va fi caniculă şi disconfort termic, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 37…38 de grade, iar cea minimă de 16…19 grade.

    Miecuri, canicula şi disconfortul termic vor persista, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 36…37 de grade, iar cea minimă de 18…21 de grade.

  • Preţul petrolului coboară la minimele ultimei săptămâni pe fondul armistiţiului Israel-Iran

    Cotaţia petrolului Brent a scăzut cu 2.08 dolari (2,9%), ajungând la 69.40 dolari pe baril în jurul, după ce anterior au pierdut peste 4% şi au atins cel mai scăzut nivel din 11 iunie. La rândul său, West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 2.03 dolari (3.0%), până la 66.48 dolari pe baril, după un declin de 6%, cel mai redus nivel din 9 iunie.

    Preşedintele Donald Trump a anunţat luni că Israelul şi Iranul au convenit un armistiţiu total, armistiţiu ce a fost confirmat de ambele tabere.

    Priyanka Sachdeva, analist principal de piaţă la Philip Nova a declarat „Dacă armistiţiul va fi respectat, investitorii se pot aştepta la o revenire la normal în ceea ce priveşte preţurile petrolului”. Analistul Tony Sycamore de la IG a adăugat că „odată cu vestea armistiţiului, prima de risc inclusă în preţul petrolului săptămâna trecută aproape că s-a evaporat”.

    Implicarea directă a SUA a readus în atenţia investitorilor strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă vitală prin care trec zilnic între 18 şi 19 milioane de barili de petrol, adică aproximativ o cincime din consumul mondial. Riscul blocării acestui traseu strategic a ridicat îngrijorări că preţurile ar putea depăşi 100 de dolari pe baril.