BusinessMagazin

Blog

  • ALERTA METEO. Cod Galben de viituri pe râuri din şase judeţe, până marţi, la ora 15.00

    Hidrologii au actualizat avertizarea emisă duminică şi anunţă Cod galben de viituri pe râuri din şase judeţe, până marţi, la ora 15.00.

    Astfel, începând de luni, de la ora 12.00, până marţi, la ora 15.00, intră în vigoare Codul galben pe râurile din bazinele hidrografice: Crişul Alb – sectorul situat în aval de staţia hidrometrică Criscior (judeţele: Hunedoara şi Arad), Bârzava – sectorul situat în aval de staţia hidrometrică Gătaia (sector ȋndiguit – judeţul Timiş), Moraviţa (judeţele: Caraş Severin şi Timiş) şi Prahova – afluenţii bazinului mijlociu şi inferior (judeţele: Prahova şi Ialomiţa).

    Sunt vizate fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri, existând probabilitatea depăşirii cotelor de atenţie.

     

  • Citatul săptămânii: Daniel Gross, CEO Penny România: Clientul nu vrea să cumpere româneşte dacă produsul respectiv e mai scump

    Clientul nu vrea să cumpere româneşte dacă produsul respectiv e mai scump. Preţ, promoţie şi apoi „made in Ro”, asta e ordinea priorităţilor.

     

     


     

  • PSD şi PNL, Acord politic în Sectorul 5, după ce Cristian Popescu Piedone a fost pus în libertate

    „PSD şi PNL au semnat astăzi (luni – n.r.) un Acord Politic privind asigurarea majorităţii în Consiliul Local al Sectorului 5. Protocolul semnat astăzi (luni – n.r.) de Organizaţiile PSD şi PNL din Sectorul 5 al Capitalei vizează iniţierea şi susţinerea în comun de proiecte, iniţiative şi acţiuni în vederea maximizării potenţialului de dezvoltare a Sectorului. Acordul Politic are drept obiectiv principal susţinerea dezvoltării sustenabile a Sectorului 5, într-un context marcat de existenţa multiplelor oportunităţi de finanţare, concentrate într-un interval restrâns pentru identificarea nevoilor, aplicarea solicitărilor de finanţare şi implementarea proiectelor”, anunţă PSD Sector 5.

    „Avem nevoie de o abordare unitară pentru dezvoltarea Sectorului 5. În acelaşi timp, avem şi maturitatea necesară pentru a trece peste divergenţele ideologice, pentru a susţine proiectele majore ale comunităţii. Sectorul 5 nu îşi permite să rateze oportunităţile din PNRR, programele operaţionale pentru perioada 2021-2027 şi programele guvernamentale. Prin consultare şi consens, impreună putem lua cele mai bune decizii pentru comunitate”, a declarat Rareş Hopincă, preşedinte executiv al PSD Sector 5.

    La rândul său, Dan Meran, preşedintele PNL Sector 5, a precizat că “este important să ne sincronizăm eforturile, impreună cu toate forţele politice care vor sa participe la dezvoltarea sectorului, pentru a produce rezultate reale pentru oameni. Sectorul 5 nu are timp de pierdut. De aceea, mă bucur că am reuşit să ajungem la un consens şi am demonstrat că punem nevoile comunităţii pe primul plan”.

    PSD şi PNL au împreună 16 reprezentanţi din cei 27 de consilieri locali ai Sectorului 5, social-democraţii având 10, iar liberalii 6.

    Subprefectul Diana -Anca Artene a semnat joi ordinul de repunere în funcţie a lui Cristian Popescu Piedone. Documentul va fi trimis vineri către Consiliul Local al Sectorului 5, MAI şi Autoritatea Electorală Permanentă.

    Fostul primar Cristian Popescu Piedone, condamnat în Dosarul Colectiv, a fost pus în libertate „de îndată”, potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

    Cristian Popescu Piedone se afla în Penitenciarul Jilava, în executarea pedepsei de 4 ani şi 3 luni de închisoare primită în dosarul Colectiv.

  • Veşti proaste pentru o anumită categorie de fumători. Ce se întâmpla până acum ar putea deveni istorie

    Recent a fost înregistrată la Senat un proiect de lege care prevede asimilarea ţigaretelor electronice şi nu numai ca produse din tutun şi să li se aplice aceleaşi restricţii.

    Marţi, 20 iunie 2023, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B410/2023 pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun.

    În cazul în care această propunere legislativă va intra în vigoare, mai multe articole din Legea nr. 349 din 6 iunie 2002pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun vor fi modificate, printre care:

    Articolul 2, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: “fumat se înţelege inhalarea voluntară a emisiilor eliberate atunci când un produs din tutun sau un produs similare este utilizat potrivit destinaţiei sale, cu excepţia produselor aprobate în scop medical.”

    La articolul 2, după litera e) se introduce o nouă literă, e1), cu următorul cuprins: “produs similar se înţelege un produs sau sistem asemănător ca mod de utilizare şi scop cu produsele din tutun pentru fumat, cum ar fi dispozitivele destinate fumatului, dar fără a se limita la ţigaretele electronice, produsele din plante pentru fumat ori narghilea fără tutun. Sunt exceptate produsele de uz medical.”

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Proiect de sprijin pentru părinţii copiilor cu autism, anunţat de Gabriela Firea

    Un proiect prin care să fie sprijiniţi părinţii să lupte pentru recuperarea copiilor cu autism este anunţat, luni, de Gabriela Firea, ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse.

    „Un copil cu tulburare de spectru autist este special. Lumea lui este altfel. O ştiu foarte bine părinţii care îi cresc cu multă grijă şi iubire. Statisticile neoficiale spun că în România 1 din 51 de copii este diagnosticat cu o astfel de afecţiune. Părinţii lor se luptă să îi înveţe să fie independenţi, să se integreze în societate, să nu se simtă singuri şi să nu fie victimele care nu îi înţeleg. Părinţii copiilor cu autism au nevoie de sprijin nu doar financiar, ci şi moral”, scrie Firea pe Facebook.

    În acest context, ministrul anunţă că s-a întâlnit cu Daniela Bololoi, preşedinta Asociaţiei Help Autism, Mariana Sîrbu, director advocacy al Asociaţiei Help Autism, şi Roxana Popa, directorul general al Asociaţiei Blue Life.

    „Diagnosticarea precoce şi intervenţia timpurie intensivă ajută până la 47% dintre copiii cu autism să poată trăi o viaţă independentă. Fără terapie, simptomele autismului şi comportamentele disfuncţionale se agravează în timp. Lucrăm pentru a veni cu un proiect prin care să sprijinim părinţii să lupte pentru recuperarea copiilor cu autism”, adaugă Firea.

    La finalul anului 2021, erau înregistraţi aproape 15.000 de copii cu autism, care aveau certificate de încadrare în grad de handicap: „Nu trebuie să uităm că autismul poate să apară în orice familie, indiferent de rasă, etnie, zonă geografică, nivel de educaţie”.

  • INCREDIBIL. O profesoară a lipsit de la şcoală 20 de ani din 24

    O profesoară de istorie şi filosofie la un liceu din Veneţia a lipsit de la şcoală în total 20 din cei 24 de ani de serviciu. A ajuns în vizorul unei inspecţii ministeriale care i-a definit metodele de predare ca fiind “incompatibile”. Acum, Curtea de Casaţie a confirmat concedierea ei.

    Dintr-un total de 24 de ani de serviciu, ea a lipsit 20 de ani, adunând doar patru luni consecutive de predare a istoriei şi filozofiei într-un liceu. Chiar şi în cei 4 luni, elevii s-au plâns de “nepregătirea” ei, de “hazardul” în atribuirea notelor, pentru faptul că se prezenta fără manuale şi pentru alte atitudini total neprofesionale, comportament pe care chiar şi o inspecţie ministerială l-a definit ca fiind “incompatibil cu predarea”.

    În timpul inspecţiei Ministerului Educaţiei, solicitată de directorul liceului din Chioggia, provincia Veneţia, unde profesoara – beneficiară a unui contract anual pentru că era soţia unui ofiţer al Gărzii de de Finanţe – lucra, a reieşit că aceasta era neatentă “faţă de elevi”, deoarece era preocupată de “folosea continu telefonul”.

    Prin urmare, Curtea de Casaţie a confirmat concedierea, aşa cum a stabilit deja Curtea de Apel din Veneţia în 2021.

    În schimb, scrie presa italiană, în primă instanţă, în 2018, Curtea refuzase concedierea ei, considerând că, în ciuda “dezorganizării” profesoarei, controlul ministerului, de trei zile, a fost o perioadă “prea scurtă” pentru a certifica cazul.

  • Sunt bani mulţi pe piaţă, miliarde de lei, miliarde de euro

    Vineri, în prima zi de lansare a ofertei publice de vânzare de acţiuni Hidroelectrica, un investitor român a pus în platformă un ordin de cumpărare de 500.000 de acţiuni, în valoare totală de 56 milioane de lei, adică 11,3 milioane de euro.

     https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/incep-sa-apara-pestii-mari-la-hidroelectrica-un-singur-investitor-a-21964781

    Vineri au fost subscrise 3,4 milioane de actiuni Hidroelectrica, operatiune in valoarea de 382 milioane de lei, adică 77 milioane de euro.

    Dacă acest ritm se va menţine cele 11,7 milioane de acţiuni Hidroelctrica alocate “micilor investitori” vor fi cumpărate imediat.

    Anul trecut, One United, cel mai mare dezvoltator imobiliar din Bucureşti, a vândut două penthouse-uri în proiectul One Verdi, o tranzacţie totală de 12 milioane de euro.

    Tot anul trecut, pe segmentul de lux din Capitală s-au încheiat, conform datelor stranse de ZF, 12 tranzactii cu penthouse-uri, vile, apartamente de lux în valoare totala de 30 milioane de euro.

    https://www.zfcorporate.ro/business-construct/analiza-real-estate-cel-putin-12-imobile-rezidentiale-de-peste-1-mil-21041540

    Brokeri imobiliari spun că cel mai repede se vând acum apartamentele de lux care încep de la 1 milion de euro, iar majoritatea tranzactiilor se fac cu bani cash, adică nu au un credit bancar în spate. În schimb, cel mai prost merg vânzările pe segmentul de jos şi mediu, acolo unde cea mai mare parte a tranzactiilor se realizează cu credit. Conform datelor deţinute de brokeri, dacă în anii anteriori 70% din tranzacţiile imobiliare se faceau pe credit, acum 60% din tranzacţii se fac pe cash şi numai 40% pe credit.

    Anul acesta, One United, companie listată la Bursă, a raportat că a vândut unui investitor român proiectul One Athénée, care implică mai multe apartamente de lux şi un spaţiu comercial, cu 24 milioane de euro. Iar clădirea din mijlocul Capitalei, de lângă Ateneul Roman, de abia acum încep lucrările de restaurare şi construcţie a proiectului imobiliar.

    În aprilie, la oferta Fidelis de vânzare de către Ministerul de Finanţe a unor titluri de stat în lei şi valută către populaţie, un singur investitor (care a fost şi donator de sânge) a cumpărat 500.000 de titluri de stat cu 50 milioane de lei, la o dobândă de 7,7% neimpozabilă, pe 1 an.

    Pe tranşa de euro cel mai mare ordin înregistrat a fost de 4,9 milioane de euro, la scadenţa de 1 an care avea o dobândă de 3,7% în euro, iar la scadenţă pe 5 ani, unde dobânda este de 5,8% pe an în euro, cel mai mare ordin a fost de 4 milioane de euro. Vânzarea de titluri de stat Fidelis, din aprilie, a strâns nu mai puţin de 710 milioane de lei pentru titluri de stat în lei şi 470 de milioane de euro pentru titluri de stat în valută. https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/romanii-au-imprumutat-statul-cu-o-suma-record-prin-achizitia-de-21784033

    În băncile din România,  depozitele de retail ale persoanelor fizice, au crescut cu 148% în ultimul deceniu, de la 122 miliarde de lei în 2012, la 303 miliarde de lei la finalul lui 2022. Din decembrie până în aprilie depozitele de retail au mai crescut cu 6 miliarde de lei, adică 1,2 miliarde de euro.

    Ca o comparaţie, în acelaşi deceniu creditele de retail acordate persoanelor fizice au crescut cu numai 64%, de la 105 miliarde de lei, la 172 de miliarde de lei.

    Ceea ce vreau să spun prin aceste exemple, este ceea ce toată lumea spune, că pe piaţă sunt bani, se învârt bani, spre deosebire de criza anterioară din 2008/2009, când nu prea mai erau bani în piaţă.

    Dacă înainte banii erau mai mulţi ai investitorilor străini, care căutau oferte de nerefuzat în România, acum o bună parte din banii disponibili sunt ai românilor, ai investitorilor români, ceea ce justifică rezilienţa pieţelor din ultimii 3 ani. Am avut pandemie, de un an si jumătate avem război la graniţă, dar economia si businessul rezistă foarte bine.

    Este adevărat că dobânzile mari la lei reprezintă o foarte mare oportunitate, mai ales datorită stabilitaţii cursului valutar leu/euro. Cine a avut un depozit bancar cu 7% la lei pe 1 an, în realitate el a câstigat 7% în euro, adică de 3 ori peste dobânda la euro.

    Dacă această stabilitate a cursului valutar va mai ţine, cei care au mizat pe dobânzile mari în lei vor câştiga enorm şi în euro, o oportunitate care apare la două decenii.

    Bineînţeles ca piaţa nu este formată în totalitate din aceste situaţii, aceste exemple fiind excepţii. Chiar dacă salariul mediu a crescut cu 190% (de la 1.507 lei la 4.400 de lei) în ultimul deceniu, sigur nu poţi să strîngi 50 de milioane de lei ca să cumoeri actţiuni la Hidroelectrica.

    Dar fiecare are ceva pus deoparte care caută plasamente.

    Nu ştiu cum va fi la Hidroelectrica, dar acestă ofertă de acţiuni va scoate din adormire câteva miliarde de lei, dacă nu chiar de euro.

  • Creşterea inexplicabilă a numărului de cazuri de cancer în rândul milenialilor

    Când Paddy Scott a dezvoltat dureri de stomac chinuitoare în 2017, posibilitatea unui cancer nu i-a trecut niciodată prin cap. Fotograful şi realizatorul britanic de expediţii şi filmări, a cărui activitate îl ducea adesea în terenuri accidentate sau periculoase, avea doar 34 de ani şi se mândrea cu condiţia sa fizică, conform Financial Times.

    După ce medicul său de familie l-a trimis pe Scott la spital pentru o colonoscopie, clinicianul care i-a administrat-o l-a întrebat dacă ar vrea să ia parte la un test de sânge conceput pentru a detecta tumorile. Mai târziu, a primit vestea devastatoare că avea un cancer de intestin în stadiu avansat, care se răspândise la ficat.

    Experienţa lui Scott nu mai este o anomalie aşa cum a fost odată. În ultimii 30 de ani s-a înregistrat o creştere a cazurilor de aşa-numit “cancer cu debut precoce” la persoanele sub 50 de ani. Această creştere este atât de accentuată, încât epidemiologii de top au sugerat că ar trebui să fie numită epidemie.

    Analiza Financial Times a datelor de la Institutul pentru Metrici şi Evaluare în Sănătate de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Washington arată că, în ultimele trei decenii, ratele de cancer în grupul G20 al naţiunilor industrializate au crescut mai rapid în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani decât în cazul oricărui alt grup de vârstă, cu 22% între 1990 şi 2019. Ratele pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani din aceste ţări se află acum la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani.

    În schimb, cazurile din grupele de vârstă mai înaintată, cele de peste 75 de ani, au scăzut de la vârful înregistrat în jurul anului 2005.

    Pe parcursul a mai mult de şase ani de tratament epuizant, Scott a observat această schimbare. “Întotdeauna am fost cunoscut în secţie pentru că eram cel mai tânăr de acolo. Dar zilele trecute stăteam la chimioterapie cu un tip care cred că avea cam 20 de ani. Se pare că este în creştere destul de dramatică la persoanele tinere”, spune el.

    Cercetătorii nu au o explicaţie definitivă pentru motivul pentru care persoanele aflate în floarea vârstei par a fi mai vulnerabile la această boală decât omologii lor din generaţiile anterioare.

    Cercetătorii cred că ar putea exista indicii în tipurile de cancer care îi afectează pe cei tineri. În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 39 de ani, cazurile de cancer colorectal au crescut cu 70% în ţările G20 între 1990 şi 2019, comparativ cu o creştere de 24% în cazul tuturor tipurilor de cancer, a constatat cercetarea FT.

    Analiza realizată de Societatea Americană de Cancer pe baza datelor naţionale privind incidenţa şi mortalitatea prin cancer sugerează că, în acest an, 13% dintre cazurile de cancer colorectal şi 7% dintre decese vor fi înregistrate la persoanele sub 50 de ani.

    Michelle Mitchell, director executiv al Cancer Research UK, sau CRUK, avertizează că vârsta rămâne cel mai important factor de predicţie a riscului de cancer, aproximativ 90% din toate tipurile de cancer afectând persoanele de peste 50 de ani, iar jumătate dintre acestea fiind afectate de cele de peste 75 de ani.

    Dar creşterea numărului de grupe de vârstă mai tinere reprezintă totuşi “o schimbare importantă. Trebuie să înţelegem această schimbare”, spune ea. CRUK a lansat o iniţiativă de cercetare comună cu Institutul Naţional de Cancer din SUA pentru a afla mai multe despre cauzele apariţiei precoce a cancerului.

    Această tendinţă are implicaţii economice, clinice şi sociale. Pentru medicii oncologi aflaţi în prima linie, creşterea numărului de astfel de cazuri devine un aspect inevitabil şi îngrijorător al practicii lor. Shahnawaz Rasheed, chirurgul responsabil de tratamentul lui Scott la Royal Marsden, un renumit spital londonez de oncologie, îşi aminteşte de o perioadă de două săptămâni, acum câţiva ani, când a operat patru femei sub 40 de ani. O altă pacientă recentă a fost o sportivă internaţională super-fit, în vârstă de 30 de ani.

    Diagnosticele la adulţii tineri îi lovesc puternic pe specialişti precum Rasheed, adâncindu-i hotărârea de a găsi răspunsuri. “Aceştia sunt oameni care ar trebui să îşi continue viaţa, să îşi construiască o carieră, să îşi crească copiii”, spune el. “Mi se rupe inima”.

    Oamenii de ştiinţă care caută informaţii sunt din ce în ce mai convinşi că schimbările în alimentaţie şi în modul de viaţă care au început la mijlocul secolului trecut deţin cel puţin o parte din cheia puzzle-ului.

    Dr. Frank Sinicrope, oncolog şi gastroenterolog la Clinica Mayo din SUA, cu un interes deosebit pentru cancerul colorectal cu debut precoce, spune că incidenţa bolii a crescut în mod semnificativ în rândul persoanelor născute în anii 1960 sau după această dată. Creşterea numărului de persoane mai tinere care au venit la el pentru tratament în ultimii ani a fost “destul de alarmantă”, spune el.

    Regimul alimentar şi stilul de viaţă la care sunt expuşi copiii în primii ani de viaţă este probabil să fie un factor de creştere, spune el, indicând obezitatea infantilă care “a devenit mai răspândită şi mai problematică în ultimii 30 de ani”. Cu toate acestea, nu există un singur factor care să explice acest lucru, adaugă Sinicrope.

    În timp ce explorează o legătură cu dieta, cercetătorii se orientează spre posibilitatea ca modificările microbiomului, cei aproximativ 100 de mii de microbi care trăiesc în interiorul nostru, în principal în intestine, să crească susceptibilitatea la cancer. Se crede că microbiomul joacă un rol-cheie în sănătatea generală, inclusiv în digestie şi în reglarea sistemului imunitar, precum şi în protejarea împotriva bacteriilor care cauzează boli şi în sprijinirea producţiei de vitamine vitale.

    Se crede că consumul de alimente bogate în grăsimi saturate şi zahăr modifică compoziţia microbiomului în moduri care pot dăuna sănătăţii unei persoane. Deşi aceste modificări afectează persoane de toate vârstele, cercetătorii consideră că este foarte semnificativ faptul că cazurile de cancer cu debut precoce au început să crească începând cu anul 1990. Persoanele născute în anii 1960 au făcut parte din prima generaţie expusă încă din copilărie la regimurile alimentare modernizate şi la schimbările de stil de viaţă şi de mediu, care au început să devină norma în anii 1950.

    Cancerul se dezvoltă adesea de-a lungul deceniilor, oamenii pot găzdui tumori cu creştere lentă timp de ani de zile, astfel încât, pentru cei diagnosticaţi la douăzeci, treizeci şi patruzeci de ani, “unele dintre expunerile la factorii de risc ar fi putut avea loc atunci când erau copii sau chiar în uter”, spune profesorul Shuji Ogino, epidemiolog la Harvard TH Chan School of Public Health, care face parte din iniţiativa de cercetare CRUK/NCI.

    Faptul că cele mai mari creşteri ale numărului de cazuri de cancer la tineri au fost înregistrate în varietăţile gastro-intestinale – colorectal, precum şi în esofag, stomac, pancreas, canal biliar, ficat şi vezica biliară, întăreşte argumentele în favoarea unei legături cu dieta.

    Alte tipuri de cancer, din ce în ce mai des întâlnite la persoanele tinere, cum ar fi cancerul de sân, de rinichi, plus cel de sânge, pot fi afectate atât de obezitate, cât şi de starea microbiomului, chiar dacă nu au o legătură evidentă cu sistemul digestiv, spune Ogino.

    În plus, utilizarea antibioticelor şi a medicamentelor în general poate afecta microbiomul unui individ, denumit uneori “amprenta bacteriană” a acestuia.

    Ogino subliniază că, în a doua jumătate a secolului XX, gama de medicamente disponibile pentru tratarea mai multor afecţiuni a crescut substanţial. Noile medicamente împotriva obezităţii sunt un exemplu recent. “Efectul rămâne cu adevărat necunoscut ce fac toate acestea pe termen lung”, spune Ogino.

    Legătura cu microbiomul este încă circumstanţială, subliniază el. El atrage atenţia asupra altor schimbări care au avut loc începând cu anii 1950: un stil de viaţă mai sedentar, modificări ale tiparelor de somn şi expunerea repetată la lumina puternică pe timp de noapte, care poate afecta ritmurile circadiene şi metabolismul. “Toate aceste schimbări au loc într-un mod cu adevărat paralel, aşa că este greu de identificat vinovatul. Probabil că există mai mulţi vinovaţi care acţionează împreună”, spune el.

    Creşterea numărului de cazuri în ţările occidentale bogate pare să aibă acum un ecou tardiv, dar răsunător, în ţările mai sărace, unde aceste schimbări societale au avut loc cu zeci de ani mai târziu decât în SUA sau în Regatul Unit. Cercetarea FT arată că, între 1990 şi 2019, ratele de cancer la persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 39 de ani au crescut semnificativ mai rapid în ţările cu venituri medii-superioare, cum ar fi Brazilia, Rusia, China şi Africa de Sud, în comparaţie cu ţările cu venituri ridicate: cu 53% faţă de 19%.

    Valerie McCormack, un epidemiolog care a studiat modelele de îmbolnăvire de cancer în ţările cu venituri mici şi mijlocii, unde bolile infecţioase au reprezentat mult timp cea mai mare povară pentru sănătate, sugerează că o serie de factori ar putea creşte ratele bolilor netransmisibile, inclusiv cancerul, în Brics şi în alte ţări în curs de dezvoltare.

    Femeile din aceste ţări au în general mai puţini copii şi la vârste mai înaintate, ceea ce înseamnă că îşi petrec o perioadă mai scurtă din viaţă alăptând la sân, în comparaţie cu generaţiile anterioare. Faptul de a avea o familie mai numeroasă, ceea ce duce, de obicei, la o perioadă mai lungă de alăptare şi faptul de a naşte pentru prima dată la o vârstă tânără sunt factori cunoscuţi ca fiind factori care conferă protecţie împotriva cancerului de sân.

    “Aceste schimbări au multe beneficii pentru femei, dar le expun la un risc mai mare de cancer de sân”, spune McCormack, care este şef adjunct de filială pentru epidemiologia mediului şi a stilului de viaţă la Agenţia Internaţională pentru Cercetare în domeniul Cancerului, parte a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    În mod similar, o creştere a fumatului şi a consumului de alcool evidentă în unele ţări în curs de dezvoltare, mai ales la bărbaţi, “reduce decalajul în ceea ce priveşte riscul de cancer” între naţiunile bogate şi cele mai sărace, în timp ce adoptarea unei diete mai occidentalizate, obezitatea şi activitatea fizică mai redusă au fost implicate în creşterea numărului de cazuri de cancer colorectal, adaugă McCormack.

    Dar ea avertizează: “Acestea sunt tranziţii epidemiologice şi de stil de viaţă care vor contribui la creşterea ratelor de cancere specifice”, dar este puţin probabil ca acestea să spună întreaga poveste. “Unele dintre aceste creşteri sunt atât de recente, încât nu s-au făcut cercetări pentru a identifica cu exactitate toţi factorii determinanţi”, spune ea.

    Creşterea numărului de cazuri de cancer cu debut precoce nu reprezintă doar o preocupare pentru sistemele de sănătate. Este o problemă şi pentru economii. Cei care supravieţuiesc bolii prezintă un risc mai mare de afecţiuni pe termen lung, cum ar fi infertilitatea, bolile cardiovasculare şi cancerele secundare, spun cercetătorii, ceea ce ameninţă cu sarcini de asistenţă medicală mai costisitoare în viitor.

    Simiao Chen, şeful unităţii de cercetare pentru sănătatea şi economia populaţiei de la Institutul Heidelberg pentru sănătate globală şi profesor adjunct la Colegiul Medical al Uniunii Pekinghe, a condus o echipă care, la începutul acestui an, a calculat că costul global estimat al cancerului din 2020 până în 2050 ar fi de 25,2 trilioane de dolari la preţurile constante din 2017. Această sumă, au concluzionat cercetătorii, a fost “echivalentă cu o taxă anuală de 0,55% din produsul intern brut mondial”.

    “Dacă tendinţa este de întinerire, atunci povara economică va fi mult mai grea, deoarece pierdem persoane din populaţia de vârstă activă care pot contribui la creşterea economică”, spune Chen. Supravieţuitorii de cancer ar putea să nu fie capabili să îşi recupereze nivelurile anterioare de productivitate, sugerează ea. “Astfel, se va reduce cantitatea şi calitatea forţei de muncă”, adaugă ea.

    Recunoscând faptul că tipurile de cancer cu debut precoce devin din ce în ce mai frecvente, unii specialişti ar dori să vadă o reducere a vârstei de eligibilitate pentru programele de depistare, cele mai multe dintre acestea având efect doar la vârsta mijlocie.

    În Anglia, de exemplu, kiturile pentru testarea la domiciliu a cancerului intestinal sunt trimise atunci când pacienţii împlinesc 60 de ani. Luna trecută, Preventive Services Task Force din SUA, un organism independent alcătuit din experţi naţionali, a sugerat că vârsta pentru depistarea cancerului de sân ar trebui redusă la 40 de ani. În 2021, acelaşi grup a susţinut că screeningul colorectal ar trebui să înceapă la 45 de ani.

    Pe măsură ce sistemele de sănătate din întreaga lume se luptă cu o neconcordanţă între cerere şi resurse, agravată de pandemie, prezentarea unui argument convingător pentru cheltuielile necesare s-ar putea dovedi mai dificilă. Potrivit lui Rasheed, chirurgul de la Royal Marsden, ar putea fi nevoie de un “dialog naţional” cu privire la priorităţi, având în vedere proporţiile tot mai mari de persoane sub 50 de ani care suferă de cancer.

    Unii oameni de ştiinţă spun că au identificat diferenţe în structura moleculară a cancerului la persoanele mai tinere, ceea ce arată că ar putea fi nevoie de tratamente specifice pentru acest grup.

    Unii medici consideră că la fel de important este şi faptul că, de multe ori, cancerul a ajuns într-un stadiu mai avansat la o persoană mai tânără înainte de a fi diagnosticat. Aceştia consideră că medicii trebuie să fie în alertă pentru cancer la o persoană de 20 sau 30 de ani, recunoscând că acest lucru nu mai poate fi considerat o perspectivă aberantă.

    Rasheed, care ţine în mod regulat prelegeri în faţa medicilor de familie cu privire la importanţa depistării timpurii a semnelor de “steag roşu” ale cancerului, spune că studiile au arătat că persoanele mai tinere “pot fi consultate de cinci sau şase medici înainte de a fi direcţionate pentru investigaţii de specialitate, diagnostic şi tratament”. Aceleaşi simptome la o persoană cu 30 de ani mai în vârstă ar fi tras imediat semnale de alarmă. Diagnosticele întârziate pot reflecta, de asemenea, o lipsă de conştientizare în rândul persoanelor tinere cu privire la simptomele la care ar trebui să fie atenţi, sugerează el.

    “Am auzit şi am văzut o mulţime de poveşti de groază despre persoane tinere care, în momentul în care ajung la spital, au o boală destul de avansată local sau metastatică. Poate că ar fi existat o fereastră pentru a găsi şi trata cancerul mai devreme”, spune el.

    Scott îşi aminteşte că, după ce medicul său de familie l-a trimis la un spital din centrul Londrei pentru analize, “se pare că i-au spus: “Nu este urgent, are 34 de ani, este în mod clar foarte sănătos”.

    Întrebarea care îi preocupă pe cercetători şi pe medici este dacă nu cumva creşterea numărului de cazuri din ultimele câteva decenii reprezintă vârful unui iceberg epidemiologic mult mai mare.

    În lucrarea lor de cercetare, Ugai şi colegii săi au avertizat asupra posibilităţii ca cei care sunt în prezent copii, adolescenţi şi tineri adulţi să aibă riscuri mai mari de cancer pe tot parcursul vieţii, în comparaţie cu generaţiile mai în vârstă.

    Este posibil să nu se oprească la cancer. Aceiaşi factori de risc îi pot predispune la afecţiuni precum diabetul şi bolile inflamatorii intestinale, au declarat oamenii de ştiinţă, sugerând o povară permanent mai mare a bolilor cronice în viitor, dacă nu se iau măsuri pentru a stimula moduri mai sănătoase de viaţă şi de alimentaţie şi pentru a reforma modul în care sunt produse şi distribuite alimentele.

    În timp ce prevalenţa fumatului, o cauză cheie a cancerului, a scăzut în multe părţi ale lumii în ultimele câteva decenii, obezitatea, inactivitatea fizică şi alţi factori de risc au crescut, notează Ugai.

    Pentru tinerii ca Scott, care au fost înainte sănătoşi şi în formă, cancerul poate părea a fi ultima nenorocire. În timp ce face faţă diagnosticului său, Scott rezistă să se întrebe “de ce eu?”. A început un masterat în politici şi politici de mediu şi a devenit tată în urmă cu 11 luni.

    Dar, în mod inevitabil, se gândeşte la ceea ce ar fi putut fi. “Mi-am petrecut 10 ani încercând să pătrund în lumea filmelor despre viaţa sălbatică. Apoi, chiar când am început tratamentul împotriva cancerului, am început să primesc oferte de muncă şi a trebuit să le refuz.

    Nu pot să nu mă gândesc: “Cum ar fi fost viaţa mea dacă nu ar fi trebuit să trec prin toate astea ?”.

     

  • Cele mai bune companii aeriene din 2023, în opinia pasagerilor

    Singapore Airlines a detronat rivala Qatar Airways şi a devenit cea mai bună companie aeriană din lume în 2023, potrivit unui sondaj anual realizat în rândul pasagerilor, conform Bloomberg.

    Transportatorul din Orientul Mijlociu a coborât pe locul al doilea, iar All Nippon Airways din Japonia, Emirates şi Japan Airlines au completat primele cinci locuri, în cadrul Skytrax World Airline Awards 2023.

    Cu toate acestea, Qatar a avut un as în mânecă. Acesta a dominat categoriile pentru cele mai bune oferte la clasa business.

    În domeniul economic, AirAsia a fost desemnată cea mai bună companie aeriană low-cost din lume, în timp ce Scoot a fost desemnată cel mai bun transportator low-cost pe distanţe lungi.

    “Acest premiu este o dovadă a spiritului oamenilor noştri, care au muncit neobosit şi au făcut multe sacrificii pentru a se asigura că SIA este pregătită pentru redresarea transportului aerian”, a declarat Goh Choon Phong, directorul general al Singapore Airlines. “Acest lucru ne-a permis să ieşim mai puternici şi mai în formă din pandemie ca o companie aeriană internaţională de top.”

    Cea mai bine clasată companie aeriană nord-americană a fost Delta, care s-a clasat pe locul 20, în creştere cu patru locuri faţă de anul trecut. Transportatorii europeni s-au descurcat ceva mai bine, Turkish Airlines ocupând locul şase, iar Air France locul şapte. Premiul pentru cel mai bun echipaj de cabină a revenit companiei Garuda Indonesia, în timp ce premiul pentru cea mai curată companie aeriană a fost acordat companiei ANA.

    Premiile World Airline Awards au fost stabilite în urma unui sondaj online realizat în rândul clienţilor, care a cuprins pasageri din peste 100 de ţări. Acesta s-a desfăşurat din septembrie 2022 până în mai 2023, iar peste 325 de companii aeriene au figurat în rezultatele finale.

    Acestea sunt primele 20 de companii aeriene în 2023:

        1.Singapore Airlines

        2.Qatar Airways

        3.All Nippon Airways (ANA)

        4.Emirates

        5.Japan Airlines

        6.Turkish Airlines

        7.Air France

        8.Cathay Pacific Airways

        9.Eva Air

        10.Korean Air

        11.Hainan Airlines

        12.Swiss International Air Lines

        13.Etihad Airways

        14.Iberia

        15.Fiji Airways

        16.Vistara

        17.Qantas Airways

        18.British Airways

        19.Air New Zealand

        20.Delta Air Lines

     

  • Elon Musk se pregăteşte pentru posibila luptă în cuşcă cu Mark Zuckerberg

    Musk a postat pe Twitter dorinţa de a se lupta în cuşcă cu Zuckerberg, CEO al companiei Meta, compania mamă a Facebook, care are experienţă în jiu-jitsu.

    Elon Musk a menţionat că momentan nu s-a apucat de antrenamente, dar este deschis să participe la această luptă, dacă se va organiza, relatează Reuters.

    Discuţia a avut loc pe Twitter între Musk şi Ashlee Vance, autoarea unei cărţi despre Elon Musk şi cursa spaţială.

    Musk a afirmat că meciul ar putea să se întâmple cu adevărat şi a adăugat că totul s-ar putea să nu decurgă bine pentru el dacă Zuckerberg ia în serios acest meci.

    Musk a mai spus că investiţiile SpaceX în racheta Starship, al cărei zbor de debut a explodat deasupra Golfului Mexic în aprilie, ridicând întrebări cu privire la impactul asupra mediului, s-ar putea apropia de 3 miliarde de dolari în acest an.

    Musk a spus că SpaceX lucrează la îmbunătăţiri pentru Starship.

    CNBC susţinea că vizualizarea meciului ar costa 100 de dolari, dar ar aduce încasări de peste 1 miliard de dolari. Preşedintele UFC, Dana White, declara joi, pentru TMZ Sports, că cea mai mare plată per – vizionare din istorie a fost meciul Conor McGregor-Floyd Mayweather din 2017, care a adus încasări de peste 600 de milioane de dolari.