BusinessMagazin

Blog

  • Un ac pentru umflatura pietei

    Banca centrala si-a lamurit inca o data, saptamana trecuta, punctul de vedere in privinta intentiilor sale referitoare la o piata a creditului privat care continua sa creasca sustinut. Viceguvernatorul Florin Georgescu a prezentat arsenalul cu care BNR vrea sa franeze indatorarea exagerata a populatiei, pornind de la rata dobanzii (arma folosita deja si lasata deocamdata deoparte cel putin pentru urmatoarele luni) si continuand cu masurile administrative vizand bancile, de la ridicarea pragului pentru rezervele minime obligatorii si pana la restrictii directe la acordarea creditelor.

     

    Precizarile lui Georgescu au fost interpretate drept o pregatire a terenului pentru o noua inasprire a conditiilor de creditare, de data aceasta orientata pe imprumuturile ipotecare, dupa ce guvernatorul Isarescu si economistul-sef Valentin Lazea avertizasera ca preturile pe piata imobiliara din Romania se umfla artificial in perspectiva aderarii la UE si ca exista riscul unei prabusiri periculoase a pietei. Bancherii, in frunte cu Radu Ghetea de la Asociatia Romana Bancilor, au reactionat previzibil, afirmand ca e normal ca piata imobiliara sa creasca acum pe credit si ca nu e nevoie de restrictii noi, atata vreme cat si asa conditiile de creditare sunt aspre. A existat si interpretarea ca oficialii BNR n-au facut decat sa duca mai departe o discutie pur teoretica despre supraevaluarea activelor imobiliare in Europa, in SUA sau in Japonia.

     

    Care e adevarul? Desi acelasi Florin Georgescu a tinut sa linisteasca spiritele, afirmand ca nu e treaba BNR sa reglementeze piata imobiliara, consilierul guvernatorului, Adrian Vasilescu, le-a nelinistit la loc, avansand posibilitatea ca garantarea unui credit cu imobile sa fie ingradita (bancile sa ceara, de pilda, ipotecarea a doua proprietati in loc de una sau poate un avans mai mare). Cea mai interesanta afirmatie a lui Vasilescu priveste insa ideea ca BNR sa ia masuri care sa duca la „o evaluare corecta“ a ipotecilor, astfel incat acestea sa fie inscrise la pretul normal, „nu la cel umflat de piata“. Mai ramane ca banca centrala sa si explice cum anume va face asta, atata vreme cat functionarea oricarei piete si formarea preturilor inseamna exact umflarea si dezumflarea in functie de jocul cererii si al ofertei.

  • STUDIU DE CAZ

    Terapia – 1.000%

    Advent a obtinut de zece ori mai mult decat a investit in Terapia

     

    Producatorul de medicamente din Cluj-Napoca a fost cumparat in 2003 de compania americana de investitii Advent International si a fost vanduta trei ani mai tarziu firmei indiene Ranbaxy Laboratories.

     

    FONDURI: Fondul de investitii Advent Central & Eastern Europe II, administrat de Advent, a cumparat in 2003 Terapia, care era detinuta in principal tot de fonduri de investitii.

     

    INVESTITIE INITIALA: Advent a platit circa 45 milioane de dolari pentru preluarea unui pachet de peste 95% din actiunile Terapia.

     

    VALOAREA EXITULUI: Ranbaxy a oferit 324 de milioane de dolari pentru pachetul Advent din capitalul producatorului clujean de medicamente. Comparand valorile, Advent a obtinut, in mai putin de trei ani, de sapte ori mai mult pentru Terapia. Dat fiind ca achizitia a fost finantata si din credite bancare, potrivit unor surse din piata randamentul investitiei Advent se apropie de 1.000%.

    Sicomed – 600%

    Randamentul fondurilor de investitii care au detinut 51% din Sicomed pana in toamna anului trecut

     

    Cel mai mare producator roman de medicamente a fost vandut anul trecut de fondurile de investitii ale Global Finance si GED Capital companiei cehe Zentiva.

     

    FONDURI: GED si Global Finance detineau in proportii egale vehiculul de investitii Venoma Holdings, care a fost achizitionat de Zentiva.

     

    INVESTITIE INITIALA: Potrivit GED, suma totala investita in Sicomed de compania spaniola a fost de 6,7 milioane de euro. Dat fiind ca si Global Finance a investit o suma similara, rezulta ca valoarea totala a investitiei fondurilor de venture capital a fost de circa 13,4 milioane de euro.

     

    VALOAREA EXITULUI: Fiecare dintre cele doua companii de administrare a obtinut circa 40 de milioane de euro.

    Brewery Holdings – 420%

    Atat au obtinut actionarii companiei in patru ani

     

    Brewery Holdings a fost creata de fondurile de investitii administrate de Advent si Jupiter Asset Management in 1996 pentru a cumpara un producator regional de bere din Romania. La acea vreme, piata berii din Romania era foarte fragmentata, cu multi producatori regionali, niciunul neavand o cota mai mare de 5% din piata totala. Dupa ce Brewery Holdings a achizitionat fabrica din Ciuc, mai multi competitori straini ca Interbrew, Brau Union sau South African Breweries (SAB) au intrat pe piata, grabind consolidarea. Fondurile de investitii au mai atras in 1998 un alt investitor (Meinl Bank) si si-au intensificat extinderea, cumparand inca doi producatori regionali de bere – Grivita si Haber. In 2000, Brewery Holdings ajunsese la o cota de piata de 20%, iar capacitatea de productie era de sase ori mai mare decat in 1996.

     

    In acelasi an, Advent si Jupiter au scos compania la licitatie, cumparatorul fiind desemnat concernul austriac Brau Union, numarul doi pe piata romaneasca. Austriecii (care in 2000 aveau o cota de 18% din piata) au fost preluati ulterior de Heineken.

     

    FONDURI: Firma a fost creata in 1996 de fondurile administrate de Advent si Jupiter. In 1998, in actionariat a intrat Meinl Bank, care si-a vandut apoi pachetul catre Oresa Ventures.

     

    INVESTITIA INITIALA: 28 mil. dolari, suma suplimentata ulterior pentru a finanta achizitiile.

     

    VALOAREA EXITULUI: Brau Union a platit 154 de milioane de dolari pentru a cumpara Brewery Holdings, miscare in urma careia si-a dublat cota de piata. Potrivit European Venture Capital Association (EVCA), acest pret a reprezentat pentru Advent o multiplicare de 4,2 ori a investitiei sale.

    Flanco – 1.200%

    Oresa Ventures a inregistrat un randament record in afacerea Flanco

     

    Compania suedeza de investitii Oresa Ventures a realizat prima sa investitie in Romania, cumparand pachetul majoritar al retailerului de electrocasnice Flanco.

     

    FONDURI: Oresa Ventures a intrat in afacerea Flanco cu un milion de euro in august 1997. In toamna lui 1999, Oresa a participat la o operatiune de majorare a capitalului, impreuna cu un alt fond de investitii – Danube Fund.

     

    INVESTITIE INITIALA: Pe langa milionul alocat pentru intrarea in afacere, Oresa a mai participat cu 1,1 mil. euro la majorarea de capital.

     

    VALOAREA EXITULUI: Anul trecut, actionarii Flanco au ajuns la un acord cu compania IT Flamingo, care va prelua retailerul de electrocasnice, intr-o tranzactie ce presupune schimb de actiuni si o plata cash. Potrivit celor doua companii, Oresa va incasa 65% din aproape 20 milioane de euro cash – circa 13 mil. euro – si 19,5% din actiunile Flamingo – la capitalizarea actuala, inca 11 milioane de euro.

    Credisson – 1.000%

    Oresa a obtinut din vanzarea Credisson de peste zece ori mai mult decat suma investita initial

     

    In primavara lui 2003, activitatea de creditare a Flanco a fost desprinsa, formandu-se firma de consumer finance Credisson. Compania a fost cumparata doi ani mai tarziu de Cetelem, divizia de credite de consum a gigantului francez BNP Paribas.

     

    FONDURI: Oresa Ventures a fondat firma impreuna cu ceilalti actionari ai Flanco.

     

    INVESTITIE INITIALA: Circa 3,5 milioane de euro, potrivit companiei.

     

    VALOAREA EXITULUI: Cetelem a platit aproximativ 40 de milioane de euro, pentru preluarea integrala a Credisson.

    Astral – peste 400%

    Randamentul obtinut de AIG New Europe Fund din investitia in Astral Telecom

     

    Povestea Astral a inceput in 1992 la Cluj-Napoca, cand mai multi oameni de afaceri clujeni au pus bazele unei firme de cablu TV. In timp, antreprenorii au asimilat alti furnizori de cablu si de servicii Internet. In 2000, fondul de investitii AIG New Europe Fund cumpara 25% din Astral pentru 20 de milioane de dolari.

     

    FONDURI: AIG New Europe Fund, prin vehiculul Dixon Investments Overseas Limited.

     

    INVESTITIE INITIALA: 20 mil. dolari, valoare majorata ulterior pana aproape de 25 mil. dolari, AIG mentinandu-si procentul de 25% din capitalul Astral.

     

    VALOAREA EXITULUI: Anul trecut, Liberty Global (compania-mama a furnizorului de cablu UPC) a anuntat ca va plati 404,5 milioane de dolari, suma la care se adauga 12 milioane de dolari pentru datorii curente, pentru achizitia in intregime a companiei Astral. Alaturi de AIG au vandut si ceilalti actionari.

    Romportmet – 1.000%

    Randament obtinut de Broadhurst in sase ani

     

    Operatorul de servicii portuare din Galati a fost cumparat de principalul sau client – Mittal Steel. Fondul Broadhurst preluase Romportmet in 1999 cu 4-5 milioane de dolari, cand societatea inregistra pierderi insemnate. Anul trecut, concernul Mittal – proprietarul combinatului siderurgic din Galati – a hotarat sa cumpere operatorul portuar. Fostul Sidex este dependent de portul din Galati – operat de Romportmet – prin care isi asigura aprovizionarea.

     

    FONDURI: Broadhurst, administrat de compania New Century Holdings, unul din marii investitori de pe piata romaneasca.

     

    INVESTITIA INITIALA: 4-5 milioane de dolari a platit Broadhurst in 1999 pentru a prelua Romportmet.

     

    VALOAREA EXITULUI: Pentru pachetul de actiuni detinut, Broadhurst a incasat 47 de milioane de dolari. In plus, fondul a ramas cu o companie de materiale de constructii care s-a desprins intre timp din societatea de operare portuara si cu actiunile la Libra Bank detinute de Romportmet, pe care le-a transferat inainte de tranzactie unei alte companii detinute de fond.

    Orange – 400%

    Randamentul investitiei unui consortiu de fonduri condus de AIG New Europe Fund

     

    MobilRom a fost infiintata in 1996, actionar majoritar fiind grupul France Telecom, si a lansat in 1997 reteaua de telefonie mobila Dialog. In 1999, un consortiu de fonduri de investitii, condus de AIG New Europe Fund, a preluat 14,28% din actiunile companiei. Ulterior, participatia a fost majorata la 20,76%, in urma unor investitii suplimentare.

     

    FONDURI: Consortiul de investitori condus de AIG cuprindea si Polish Enterprise Fund (fond administrat de Enterprise Investors), Innova/98, Communications Venture Partners, BancBoston (care apartine acum Bank of America) Société Générale Romania Fund si Alcatel.

     

    INVESTITIA INITIALA: 120 mil. euro, din care jumatate de la AIG, au fost investiti in doua etape, pentru a ajunge la pachetul de 20,76%.

     

    VALOAREA EXITULUI: Fondurile au primit circa 408 milioane de euro de la France Telecom, suma la care se adauga dividendele incasate de-a lungul timpului.

    mobifon-connex – cca 600%

    Randamentul obtinut de fondurile de investitii care au finantat extinderea operatorului de telefonie mobila

     

    Mobifon lansa in aprilie 1997 prima retea de telefonie mobila GSM din Romania – Connex. Pachetul majoritar era detinut de o firma canadiana, Telesystem International Wireless (TIW), alti actionari fiind atunci AirTouch Canada, Posta Romana, Logic Telecom, Ana Electronics, grupul industrial ISAF si Fondul Roman de Investitii. In 1998, un consortiu de fonduri de investitii condus de JP Morgan Partners preia circa 15% din Mobifon pentru 85 milioane de dolari. Fondurile isi vand participatia catre TIW in 2004, in schimbul unei sume in numerar si al unui pachet de actiuni ale companiei canadiene.

     

    FONDURI: In consortiu erau fonduri consiliate sau administrate de Advent International, Apax Partners, Bancroft Group, Baring Communications Equity, Emporiki Venture Capital, GE Commercial Finance, GMT Communications Partners Limited si JP Morgan Partners.

     

    INVESTITIA INITIALA: 85 de milioane de dolari pentru 15,46% din capitalul Mobifon.

     

    VALOAREA EXITULUI: In 2004, fondurile incaseaza 36,6 milioane de dolari si primesc un pachet de actiuni TIW pentru participatia la Mobifon. Sumele finale pe care le-au incasat fondurile nu au fost facute publice. La momentul intrarii, Mobifon avea o valoare de 550-600 mil. dolari, in timp ce anul trecut Vodafone ar fi evaluat compania la 3,2-3,3 miliarde de dolari. Pe baza acestor valori se poate estima ca fondurile de investitii au incasat de sase ori mai mult decat au platit in 1998, fara a include si dividendele distribuite in timp.

  • Micul bumerang

    Inca de acum aproape un an, de la discursul prezidential din 10 august 2005 despre rolul nefast al intermediarilor in piata energiei, se profila un posibil scandal soldat cu demiteri de manageri, eventual chiar cu ceva anchete penale.

     

    Cel ce ar fi trebuit sa faca lumina in chestiune, ministrul economiei Codrut Seres, a amenintat periodic ca lucrurile se vor misca, fara insa ca nimic sa se intample. Pana saptamana trecuta, cand marea ancheta initiata de minister a gasit drept unici vinovati „unii directori din esaloanele doi si trei“ de la complexurile energetice Rovinari si Turceni, vinovati ca ar fi cumparat energie electrica de la furnizori privati la un pret mult mai mare decat cel platit de firmele private.

     

    Scandalul n-a iesit insa de aici, ci de la acuzatiile pesedistului Victor Ponta ca o serie de intermediari care cumpara de la stat energie si o revand mult mai scump ar apartine unor fruntasi ai PC, PNL si PD. Numele cel mai sonor vizat a fost cel al liderului PC Dan Voiculescu, a carui firma Grivco ar fi cumparat ieftin energie de la Rovinari si Turceni si ar fi revandut-o in profit – mai mult, chiar cand actualul ministru Seres ar fi avut o functie de conducere la Grivco. Seres a amenintat ca il da in judecata pe Ponta, insa acuzatiile au avut deja un prim efect spectaculos: Voiculescu a anuntat ca a cedat fiicelor sale actiunile la Grivco.

  • Ultimul sa stinga lumina

    Fotoliile din Parlament au inregistrat un record de ocupare saptamana trecuta, de 1 iunie, cand au fost vizitate de un grup de copii poftiti de ziua lor sa vada cum lucreaza alesii. In rest, absenteismul – al deputatilor, in special – a facut deliciul presei, care a putut sa remarce un comic de situatie fara precedent in istoria indelungata a luptei alesilor cu cvorumul.

     

    Astfel, la jumatatea saptamanii trecute, o hotarare de penalizare financiara a deputatilor care absenteaza de la lucrari a fost blocata tocmai din cauza lipsei de cvorum in Biroul Permanent. Adica, dupa cum a recunoscut rusinat presedintele de Camera Bogdan Olteanu, „prezenta n-a fost stralucita“.

     

    Tot din lipsa de cvorum, si tot la Camera Deputatilor, ministrul justitiei a cunoscut din nou gustul respingerii unui proiect pe care l-a sustinut in fata destul de putin prietenosilor deputati din Comisia Juridica. Noul Cod de procedura penala propus de Monica Macovei a fost ciuntit astfel de amendamentele PSD, sprijinite de voturile PNL si UDMR si de absenta celor doi reprezentanti ai PD. Penibilul momentului a fost digerat cu greu de ministrul justitiei: „In acest fel se impiedica urmarirea penala. Nu stiu ce interese sunt si care este rostul celor sustinute de deputati“.

  • Budweiser american, nu cehesc

    Anheuser-Busch Cos. Inc., cel mai mare producator de bere din SUA, a obtinut in instanta dreptul de a comercializa marca de bere Budweiser in Ungaria. Hotararea este finalul unei lupte juridice mai complicate care s-a dus in cateva tribunale europene intre Anheuser-Busch si producatorul ceh Budejovicki Budvar.

     

    Motivul este brandul Budweiser, pe care ambele companii pretind ca au dreptul istoric de a-l folosi. Compania ceha a fost infiintata in anul 1895 intr-un oras de imigrantii nemti, numit Budweiser, in timp ce Anheuser-Busch si-a lansat propriul brand Budweiser in 1876. Curtea de apel a mentinut hotararea luata de o instanta inferioara care decisese ca producatorul ceh de bere nu detine dreptul de utilizare exclusiva a brandului. Compania ceha spune ca numele a fost protejat, descriind un loc anume unde berea e produsa. Judecatorii spun insa ca „Bud“ nu se refera la orasul in care isi are sediul compania – care se numeste Ceske Budejovice.

     

    Cehii s-au plans ca lupta sa juridica cu cel mai mare producator de bere din SUA i-a diminuat capacitatea de a-si lansa produsele pe noi piete. Decizia tribunalului din Ungaria vine la doar o saptamana dupa ce in Suedia a fost respins apelul depus de Budejovicky Budvar impotriva unei decizii conform careia producatorul de bere ceh nu va putea utiliza numele „Budweiser Budvar“ in Suedia.

  • LCD-uri japonezo-cehe

    Saptamana trecuta a mai fost anuntata o investitie majora in Europa Centrala si de Est, de data aceasta in Cehia.

     

    ALIANTA JAPONEZA: IPS Alpha, o alianta strategica intre companiile japoneze Hitachi, Matsushita Electric Industrial si Toshiba, va construi o fabrica de monitoare cu cristale lichide in Cehia.

     

    VALOARE: Investitia, care se va intinde pe o suprafata de 23 ha, se va ridica la 118 mil. euro, urmand sa creeze in jur de 2.000 de locuri de munca. „Companiile japoneze au ales Cehia dupa sosirea aici a Toyota si a mai multor investitori de marime medie“, a precizat Jiri Paroubek, prim-ministrul Republicii Cehe, citat de Prague Daily Monitor.

     

    INCIDENT: Jiri Sulc, guvernatorul regiunii Usti, in care este situat orasul Zatec (langa care va fi ridicata noua fabrica), s-a declarat socat de declaratia facuta de primul-ministru al Cehiei, precizand ca partile convenisera ca anuntul sa fie facut mai intai in Japonia si ca spera ca investitorii sa nu se razgandeasca.

  • De ce cresc salariile

    Un efect previzibil al plecarii polonezilor la munca in strainatate este cresterea salariilor pentru cei ramasi in tara. „Daca specialistii lipsesc din Polonia, salariile vor creste automat pentru a-i aduce inapoi“, spune Piotr Sierocinski, managing director la compania de resurse umane HRK Partners.

     

    Acum angajatii polonezi castiga de trei ori mai putin decat colegii lor din UE15. Conform unui studiu efectuat de HRK si Towers Perrin, tarile care platesc cel mai bine in UE sunt Germania si Marea Britanie. Aici salariile variaza intre 5.300 si 6.300 de euro pe luna pentru manageri si intre 1.500 si 2.300 pentru muncitori. De asemenea, Polonia inca este mult in urma membrilor relativ mai noi ai UE, cum ar fi Spania.

     

    Studiul arata ca, la nivelul tarii, cel mai mare salariu este de asteptat sa fie cel al unui senior director din Varsovia, in timp ce castigul cel mai mic e probabil cel al unui muncitor din regiunea Silezia. Acesta mai scoate in evidenta ca diferentele regionale, precum si acelea dintre salariile cele mai mari si cele mai mici, nu sunt atat de mari in vechea Europa. „In ultimii 16 ani, cresterea salariilor managerilor a fost mai rapida decat cea pentru alte pozitii. Situatia se va inversa in anii ce vor urma“, prognozeaza managerul HRK Partners, Piotr Sierocinski.

     

    Si diferentele dintre regiuni sunt pe cale sa se schimbe. De exemplu, partea estica a Poloniei, unde salariile sunt cu 40% mai mici decat in Varsovia, devine mai atractiva pentru investitori decat alte regiuni deja dezvoltate. Studiul prognozeaza ca pana in 2010 salariile in Polonia vor creste anual cu valori cuprinse intre 4,5% si 6% anual. Cat de repede va reusi Polonia sa ajunga din urma media salariilor din UE va depinde de cresterea PIB si a productivitatii.

  • VANZARE „LA PACHET“

    GE Money, divizia de servicii financiare a conglomeratului General Electric, a anuntat saptamana trecuta ca va cumpara de la Fondul Romano-American pentru Investitii (RAEF) pachetele majoritare de actiuni la companiile Motoractive Leasing, Ralfi (Estima Finance) si Domenia Credit. GE, care intentioneaza sa preia si pachetele minoritare, estimeaza ca valoarea totala a tranzactiei se va ridica la 140 mil. euro. RAEF incaseaza circa 100 mil. euro, de sapte ori mai mult decat a investit in cele trei firme. Potrivit GE, tranzactia se afla in momentul de fata in curs de aprobare de catre autoritati si va fi finalizata cel mai probabil in al treilea trimestru din 2006.

     

    MOTORACTIVE

    • cea mai mare firma independenta de leasing
    • valoare contracte de 91,3 milioane de euro
    • actionari: RAEF (78%), DEG (20%)
    • retea: 12 reprezentante regionale

    RALFI (ESTIMA FINANCE)

    • una dintre primele societati specializate in acordarea de credite de consum
    • valoare contracte de peste 70 mil. euro
    • actionari: RAEF (80%), Domo Retail (20%)
    • retea: prezenta in 700 de magazine, dintre care 110 magazine ale Domo.

    DOMENIA CREDIT

    • prima institutie de credit ipotecar non-bancara din Romania
    • portofoliu de credite de 25 mil. euro
    • actionari: RAEF (60%), DEG (20%), BERD (20%)
    • retea: 9 filiale

    GE MONEY

    • divizie a General Electric, unul dintre principalii furnizori de servicii financiare pentru consumatori, retaileri si dealeri auto
    • active in valoare de 163 de miliarde dolari
    • profit in 2005: 3 miliarde de dolari
    • 118 milioane de clienti in peste 50 de tari

  • Noutatile Codului fiscal

    • Generalizarea cotei unice de impozitare de 16%, inclusiv pentru profitul microintreprinderilor
    • Cresterea impozitelor pe proprietati imobiliare cu suprafata de peste 150 mp si pe autovehicule
      •
    • Majorarea accizelor si intrarea in regim de accizare a unor produse noi (gazul natural folosit pentru incalzire, motoarele pentru ambarcatiuni, toate armele de vanatoare)
    • Taxa anuala de pana la 3.000 de lei pentru firmele din sectorul de alimentatie publica
    • Eliminarea facilitatilor fiscale existente in anumite domenii (IT, cooperatia agricola, pensiunile turistice)
    • Impozitarea cu 16% a veniturilor obtinute de nerezidenti
    • Extinderea bazei de impozitare pentru veniturile din agricultura

  • Cursa contracronometru

    Ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu a anuntat deja un prim pas pentru a ameliora urmatorul raport al Comisiei Europene: cu prilejul unei reuniuni informale de pregatire a Consiliului European (reuniunea sefilor de stat si de guvern din UE) din 15-16 iunie, Romania a cerut ca in documentele finale ale summit-ului sa fie mentionata o data certa privind aderarea. 

     

    Ca sansele ca asa ceva sa se intample sunt foarte mici a recunoscut inclusiv ministrul Ungureanu. Insa diplomatia de la Bucuresti s-ar multumi si cu un indemn ferm adresat de Consiliul European statelor membre sa ratifice cat mai repede tratatul de aderare a Romaniei. „Vrem sa indepartam perspectiva unei ratificari in cascada in ultima parte a anului, dar sa evitam si situatia mai putin delicata in care noi, pe plan intern, am gafai inainte de Craciun legiferand“, a justificat ministrul Ungureanu de ce Bucurestiul vrea sa scape cat mai repede de „cealalta clauza de amanare“, cum a mai fost numita conditionarea aderarii Romaniei de ratificarea tratatului in toate statele Uniunii Europene.

     

    Dovada ca autoritatile resimt presiunea din plin a fost si decizia presedintelui Traian Basescu ca, in ciuda convalescentei de dupa operatie, sa nu-si anuleze vizita programata in Franta, unul dintre statele-cheie din UE cu restante la ratificare, alaturi de Germania. Dinspre Cotroceni, vizita a fost pictata ca un succes, dupa ce presedintele Jacques Chirac a promis ratificarea pana la inceputul lunii octombrie si s-a angajat sa convinga si Berlinul sa procedeze la fel. Tonul optimist al lui Basescu nu a convins insa in tara, unde unii observatori au preferat sa citeasca lipsa lui Chirac de la declaratiile oficiale drept un semn ca Franta uita greu declaratiile despre occidentalii veniti la Bucuresti sa-si ia tainul sau despre axele transatlantice cu licurici.