“Nu oferim niciun discount pentru rezervarile timpurii. La noi,
clientii isi rezerva cu un an inainte sejurul de Craciun sau
Revelion, fiind clienti fideli. In momentul de fata 90% din
camerele pe care la avem sunt rezervate pentru sarbatorile de
iarna”, a declarat un reprezentant al complexului Cheile Gradistei
din Moeciu, care opereaza 280 de locuri de cazare in sapte vile si
doua hoteluri.
Cititi mai multe despre cat costa o camera de revelion pe
www.mediafax.ro.
Potrivit datelor centralizate la ANAF, cinci bancheri
au avut in 2009 castiguri salariale nete reprezentand echivalentul
a peste un milion de euro fiecare, cu toate ca anul trecut
profiturile bancilor pe care le conduc au inregistrat scaderi de
profit cu doua cifre, dupa standardele internationale de raportare
financiara.
Aceasta situatie apare ca o adevarata sfidare
la adresa crizei din economie si nu este specifica Romaniei. In
Vest, scandalurile privind politicile de bonusare din banci s-au
tinut lant in ultimii doi ani, pe piata circuland informatii despre
manageri de top care au preferat sa recurga la concedieri de
personal pentru ca bonsurile conducerii sa nu fie afectate.
Detalii pe www.zf.ro.
De-a lungul anilor, Italia a invatat lectia dura ca nu poate
concura cu China in ce priveste preturile. Asa ca visul oamenilor
de afaceri a fost ca Italia urma sa vanda calitate, nu cantitate.
De secole, orasul medieval fortificat Prato, de langa Florenta, a
produs unele dintre cele mai bune tesaturi ale lumii, devenind un
simbol pentru curentul sic “Made in Italy”. Si apoi au venit
chinezii.
Muncitorii chinezi, mai intai cativa imigranti, apoi zeci de
mii, au inceput sa se stabileasca in Prato la sfarsitul anilor ’80.
Ei au transformat centrul de referinta in textile intr-unul de
productie de masa de tesaturi ieftine, imbogatindu-i pe multi,
starnind frustrari si alimentand recent ciocniri care au adus in
schimb acuze de intoleranta si ipocrizie.Orasul este acum cea mai
mare aglomerare urbana de chinezi din Europa – unii cu forme
legale, cei mai multi fara. Aici, in inima Toscanei, muncitorii
chinezi muncesc 24 de ore din 24 in circa 3.200 de ateliere facand
haine, pantofi si accesorii ieftine, adeseori cu materiale
importate din China, care se vand in magazinele ieftine si in cele
cu preturi medii din lumea intreaga.
E o problema “Made in Italy”: cu acceptul institutiilor slabe
ale Italiei si in conditiile marii tolerante de aici fata de
eludarea legilor, chinezii au facut sa se confunde “Made in China”
cu “Made in Italy”, subminand atuurile Italiei si capacitatea ei de
a promova produsele italiene ca fiind exclusiv pentru clientela
pretentioasa. O parte din nemultumire este culturala: ambianta
clasica italiana a orasului lasa locul acum unui fel de oras
chinezesc cu inscriptii in italiana si chineza, iar la bacanii se
vinde mancare importata din China.
Dar ce pare sa-i deranjeze cel mai mult pe unii italieni este ca
veneticii ii bat la propriul lor joc – evaziunea fiscala si
stralucitoarele metode de a naviga prin binecunoscuta birocratie
incalcita a Italiei – si au creat un nou sector infloritor de
economie subterana, in vreme ce multe dintre firmele locale din
Prato au inchis portile. Rezultatul este o combinatie toxica intre
ramasite de temeri cu privire la imigratie si de temeri privind
viitorul economiei.
“Acesta ar putea fi viitorul Italiei”, avertizeaza Edoardo Nesi,
comisarul cultural al provinciei Prato. “Italia ar trebui sa aiba
grija la aceste riscuri.”Situatia a evoluat dincolo de controlul
autoritatilor fiscale si pentru imigratie. Potrivit Bancii Italiei,
chinezii din Prato trimit in fiecare zi cate 1,5 milioane de dolari
in tara natala, in principal castiguri din comertul cu textile si
tesaturi. Profituri de asemenea amploare nu sunt insa raportate la
fisc, iar unii oficiali spun ca asiaticii prefera sa-si repatrieze
profiturile decat sa investeasca pe plan local. Conform
autoritatilor, crima organizata – chineza si italiana – e in
crestere, implicand nu doar importuri ilegale de materii prime, dar
si trafic de fiinte umane, prostitutie, jocuri de noroc si spalare
de bani.
Restul Italiei urmareste cu atentie situatia. “O multime de
companii din Emilia Romagna, Puglia si Veneto se tem ca mediul lor
sa nu ajunga la fel ca in Prato”, spune Silvia Pieraccini, autorul
cartii “Asediul chinezesc”, despre ascensiunea “modei pronto” sau a
economiei “fast fashion”. Tensiunile s-au accentuat de cand
autoritatile italiene au efectuat in primavara raiduri in
atelierele care foloseau munca la negru si s-au acutizat si mai
mult la sfarsitul lui iunie, cand procurorii italieni au arestat 24
de suspecti si au anchetat 100 de firme din regiunea Prato.
Acuzatiile mergeau de la spalare de bani pana la prostitutie,
escrocherie si etichetarea unor produse importate cu “Made in
Italy”.
Si totusi, multi chinezi din Prato sunt ofensati de ideea ca ei
ar fi tras in jos orasul.”Daca nu veneau chinezii in Prato, ar mai
fi existat moda pronto?”, se intreaba Matteo Wong, 30 de ani,
nascut in China si crescut aici, care conduce un oficiu de
consiliere pentru imigrantii chinezi. “Au luat cumva chinezii
locurile de munca ale italienilor? Dimpotriva, au oferit multe
locuri de munca italienilor. “In ultimele luni, Prato a devenit un
punct de tensiune diplomatica. Oficialii italieni spun ca guvernul
chinez nu a facut suficient pentru problema imigrantilor ilegali si
depun eforturi pentru un acord bilateral cu China ca sa-i
identifice si sa-i deporteze pe acestia.E de asteptat ca Prato sa
ajunga pe agenda vizitei din octombrie a premierului chinez Wen
Jiabao la Roma.
“Pentru inceput vom intra in legatura directa cu o colega din
Bulgaria si cu un coleg care se afla cu doua etaje mai jos. Vreau
sa va arat cum functioneaza sistemul.” Asa a inceput saptamana
trecuta Cristian Popescu, directorul general al Cisco Romania,
demonstratia unei videoconferinte. Discutia a avut loc intr-o sala
special amenajata pentru asemenea tip de intalniri – peretii de
culoare crem erau izolati fonic, suprafata unuia dintre ei fiind pe
jumatate acoperita de un ecran. Pe masa din fata ecranului se afla
dispozitivul, de forma unui telefon fix, ce permite conectarea
participantilor la videoconferinta aflati in locuri diferite.
Aici se intalnesc managerii Cisco Romania pentru a comunica cu
filialele din strainatate si a tine legaturile cu clientii si
partenerii. La inceput, in anul 2007, compania a introdus sistemul
de teleprezenta doar intern, intre sucursale, pentru ca mai apoi sa
se extinda si la celelalte categorii. “Intr-o videoconferinta, dupa
cinci minute, participantii incep sa uite ca se afla in fata
ecranului si au senzatia de intalnire fata in fata”, apreciaza
Popescu, socotind ca la nivelul lunii trecute Cisco a avut peste
30.000 de conferinte de teleprezenta la nivel mondial.
“Eu unul particip de zece ori pe saptamana la acest tip de
intalniri. Desi in ultima perioada am calatorit mai putin in
interes de serviciu, nu imi pare rau, pentru ca deplasarile
inseamna pierdere de timp si lipsa de productivitate”, completeaza
directorul Cisco. Alexandru Mina, coordonator de comunicare al
Panasonic Romania, afirma in schimb ca el nu calatoreste mai putin
de cand foloseste sistemul de teleprezenta. “Videoconferintele vin
doar ca o completare a deplasarilor – ne ajuta sa verificam datele,
sa aducem imbunatatiri. Nu au niciun dezavantaj”, comenteaza
Mina.
El tine sa sublinieze diferenta dintre teleconferinta si
videoconferinta, ca grad de eficienta a comunicarii: “Prima este
impersonala, substituie cu greu comunicarea fata in fata, in timp
ce a doua te ajuta sa vezi persoanele cu care vorbesti, reactiile
si gesturile lor. Eu particip la videoconferinte de doua-trei ori
pe saptamana, insa la nivel de companie au loc si trei-patru
videoconferinte zilnic”. Si cei de la Procter & Gamble Romania
au inceput sa foloseasca sistemul de videoconferinte din 2007,
pentru intalnirile interne in cadrul P&G. In prezent,
utilizarea acestui sistem s-a extins, inclusiv pentru diverse
intalniri cu parteneri externi.
“Avantajele utilizarii sistemului sunt foarte variate”, sustine
Cornelia Sofronie Pitigoi, external relations manager, Procter
& Gamble Romania, referindu-se la imbunatatirea
productivitatii, a colaborarii intre echipe care se afla in locuri
diferite, dar si la reducerea la nivel global a emisiilor de carbon
(se reduce numarul calatoriilor) si nu in ultimul rand din punct de
vedere personal: reducerea numarului de ore petrecut in calatorii
de afaceri (mai mult timp dedicat familiei).
Conform mai multor manageri cu care am discutat, cresterea
productivitatii s-a dovedit pentru ei unul dintre cele mai
importante castiguri aduse de sistemul de teleprezenta. Timpul de
calatorie, care de cele mai multe ori genereaza costuri mari, poate
fi transformat in timp de lucru. In cazul Cisco, spre exemplu, de
la introducerea sistemului in 2007 si pana in prezent au fost
economisiti peste 550 de milioane de dolari. Si Computer Generated
Solutions (CGS), companie de externalizare de servicii de relatii
cu clientii, a redus cu 30-40% costurile de cand a adoptat sistemul
de videoconferinte.
Ordonanta privind contractele de credite da mari batai
de cap deputatilor. Dupa ce a trecut de Senat, OUG s-a impotmolit
la Comisia Economica a Camerei. “Imi sparg capul cu ea. Sunt o
multime de amendamente si am fost nevoiti sa amanam cu o saptamana
trimiterea raportului la Comisia de Buget”, a declarat pentru
gandul seful acestei comisii, Mihai Tudose (PSD).
El spune ca nu a putut da inca aviz pentru ca
lucrurile sunt complicate. “Una este votul politic, care se va da
in plen, si alta este sa punem lucrurile in ordine din punct de
vedere tehnic. Cine vrea sa faca asta, la plesneala, in doua zile,
nu are decat”, a mai spus social-democratul.
Detalii pe www.gandul.info.
Daca acum doi ani, in
constructii lucrau circa 350.000 de oameni si firmele cereau
suplimentarea contingentului de straini in lipsa personalului
calificat, acum abia daca mai activeaza 170.000 de persoane, iar
peste jumatate dintre ele isi vor pierde slujbele odata cu venirea
timpului rece, scrie Evenimentul Zilei. Managerii estimeaza
pentru septembrie – noiembrie o crestere moderata a preturilor in
industria prelucratoare, in servicii si in comertul cu amanuntul,
conform sondajului INS.
Timp de patru ani, Guvernul
Romaniei a investit 6 milioane de euro pentru
scolirea tinerilor in strainatate, apoi nu i-a mai angajat sau
le-a dat posturi sub pregatirea lor, releva Adevarul, citand
cazul unui tanar caruia Guvernul i-a platit un master de 70.000 de
euro in SUA, l-a chemat acasa si apoi l-a restructurat. De
la jumatatea acestui an, la fabrica de la Cluj a Nokia vor putea fi
asamblate telefoane mobile cu functii complexe, la doi ani dupa
deschiderea fabricii din Cluj.
Chinezii cauta
piata de desfacere la Constanta – circa 60 de oameni de afaceri
din provincia Guangdong, reprezentand 18 mari companii din zona,
si-au prezentat oferta la forumul comercial din oras, cu produse
mergand de la biciclete pliabile si pana la talismane aurite. Tot
Romania Libera reia tema legii falimentului personal, esuata
din cauza opozitiei FMI si despre care acum face comentarii
promotorul sau politic, senatorul Iulian Urban.
Cinci bancheri si un top manager din asigurari
de viata au incasat in anul de criza 2009 salarii, prime si
bonusuri totalizand echivalentul a
peste un milion de euro pentru fiecare, in ciuda crizei,
dezvaluie Ziarul Financiar, citand date de la ANAF.
Doi milionari romani se lupta pentru 5% din portul
Constanta: Socep, o companie cu afaceri anuale de 11 mil. euro, dar
a devenit miza celei mai aprinse dispute de la bursa, intre doi
oameni de afaceri cunoscuti mai mult la nivel local, unde isi
deruleaza afacerile.
Cu patru-cinci ani in urma,
monitoarele cu diagonala de 15″ conduceau topul vanzarilor,
insa astazi pretentiile romanilor au crescut cu 3,5″ (8,89 cm),
monitoarele cu diagonala de 18,5″ ajungand sa fie cel mai bine
vandute, scrie Gandul. Producatorul de vin
Tohani, detinut de omul de afaceri Virgil Mandru, are in vedere ca
in urmatorii zece ani, afacerea din Romania sa devina cea mai mica
la nivelul grupului, cele mai mari rulaje urmand sa fie obtinute in
China si Polonia.
In urma acestei tranzactii, Rokor Ecostyle isi pastreaza
personalitatea juridica si marca si va continua sa opereze pe piata
din Romania ca divizie dedicata segmentului sistemelor de
purificare a apei a Grupului La Fantana.
Rokor Ecostyle, importatorul si distribuitorul exclusiv al
purificatoarelor Waterpia in Romania, a fost infiintat in 2003 si
condus de catre Serban Andrei in calitate de actionar majoritar,
pana la preluarea de catre Grupul La Fantana. La momentul semnarii
tranzactiei, valoarea (enterprise value) afacerii Rokor Ecostyle a
fost de 4,35 milioane de euro.
La Fantana are o istorie de peste 10 ani in Romania, 600 de
angajati in Romania si Serbia, doua unitati de imbuteliere in
Romania (una la Bucuresti si una la Talmaciu) si o unitate de
imbuteliere la Mitrovo Polje, in Serbia.
La Fantana deserveste in Romania un numar de 25.000 de clienti
companii si institutii iar numarul watercoolerelor instalate este
de 55.000 la nivelul intregii tari.
In momentul de fata, imigrantii din toata lumea resimt din plin
impactul crizei. Pusi in fata deciziei de a alege pe cine sa
concedieze, angajatorii prefera sa pastreze angajatii locali, in
detrimentul celor care vin de peste hotare.
Unul dintre motivele pentru care se inregistreaza un val atat de
pronuntat de emigranti care raman fara serviciu este ca, in genere,
ei lucreaza in domenii extrem de sensibile la orice miscare din
economie. Cu alte cuvinte, vorbim despre sectoarele in care cererea
de forta de munca se accentueaza abrupt atunci cand lucrurile merg
bine, dar si scade dramatic, atunci cand apar si cele mai mici
probleme.
Constructiile, turismul sau serviciile reprezinta cateva exemple
clare in acest sens.
Potrivit organizatorilor, licitatia care va avea loc joi, la
Opera Nationala Bucuresti, va fi cea mai mare din Europa, ca numar
de participanţi, aproximativ 900, si cu 127 de lucrari expuse,
printre care si un tablou “Car cu boi”, de Nicolae Grigorescu.
Cititi mai multe despre licitatia ce va avea joi pe
www.zf.ro.
