BusinessMagazin

Blog

  • Cea mai mare criză politică a momentului. Ce se întâmplă dacă Joe Biden renunţă la campanie: cum ar funcţiona şi cine l-ar înlocui? Preşedintele se confruntă cu presiuni uriaşe pentru a se retrage din cursa pentru al doilea mandat. Dar ce s-ar întâmpla în continuare?

    Joe Biden spune că va rămâne în cursa pentru Casa Albă împotriva lui Donald Trump, chiar dacă mega-donatorii democraţi, granzii şi o listă din ce în ce mai mare de parlamentari exercită noi presiuni asupra sa pentru a se da la o parte în faţa scăderii numărului de sondaje şi a îngrijorărilor legate de vârsta şi acuitatea sa mentală, potrivit unei analize FT. 

    Un mare donator democrat de pe Coasta de Vest a declarat că, dacă preşedintele ar renunţa, procesul de înlocuire a sa „ar putea fi cel mai important lucru care se întâmplă pentru a-l ţine pe Trump departe de Casa Albă”, atrăgând atenţia naţională şi oferindu-le democraţilor şansa de a remodela competiţia.

    Poate Biden să o nominalizeze pe Kamala Harris candidatul Democrat?

    Nu chiar. El îl poate susţine pe vicepreşedintele său, iar ea beneficiază de un profil înalt şi de banii deja strânşi pentru campania lor comună. Însă delegaţii la Convenţia Naţională Democrată de la mijlocul lunii august deţin puterea finală şi nu există nicio regulă care să le impună să susţină un contracandidat, ci doar să reflecte „în cunoştinţă de cauză sentimentele celor care i-au ales”.

    Aproape toţi cei 4 000 de delegaţi s-au angajat faţă de Biden în cadrul primarelor partidului, dar acesta ar putea să îi „elibereze”, să îl susţină pe Harris şi apoi să încerce să accelereze procesul de desemnare. După primul tur de scrutin la convenţie, delegaţii nu mai sunt „legaţi” şi pot vota pentru orice candidat.

    Chris Dempsey, fondator al Delegates are Democracy, o organizaţie populară care lucrează cu delegaţii, a declarat: „Dacă preşedintele se retrage, din punct de vedere al regulilor, situaţia este deschisă şi delegaţii pot vota pe oricine doresc. Dintr-o perspectivă politică, dacă el şi-ar susţine vicepreşedintele, delegaţii ar putea să îl urmeze, dar nimeni nu este obligat să facă acest lucru.”

     

    Cine l-ar înlocui cel mai probabil pe Biden?

    Harris se află în poziţia de lider pentru a-l înlocui pe Biden şi face parte din lista sa de campanie, deşi nu este mult mai populară decât preşedintele în sondaje.

    Un responsabil cu strângerea de fonduri pentru democraţi a declarat că este „foarte probabil” ca Harris să fie înlocuitoarea lui Biden în cazul în care acesta ar demisiona, atât pentru că puţini alţii au fost „examinaţi pe deplin sau au o echipă la locul lor”, cât şi din cauza sensibilităţii de a da la o parte un candidat de culoare, femeie.

    Printre candidaţii propuşi ca rivali se numără guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, şi Gretchen Whitmer din Michigan, ambii cultivându-şi o prezenţă naţională în ultimele luni.

    Alţii din state tradiţional republicane, precum Andy Beshear din Kentucky şi Roy Cooper din Carolina de Nord – cu care Harris a făcut campanie recent – sunt mai puţin probabili.

    La fel şi secretarul pentru transporturi Pete Buttigieg, secretarul pentru comerţ Gina Raimondo şi senatorul de Ohio Sherrod Brown. Josh Shapiro, guvernatorul Pennsylvaniei, şi JB Pritzker, din Illinois, au fost, de asemenea, menţionaţi.

    Orice candidat de înlocuire ar trebui să ia în considerare alegerea propriilor contracandidaţi, într-un efort de a-şi lărgi aria de atracţie pentru o gamă mai largă de alegători.
    Biden şi Harris împart un comitet de campanie care a strâns 270 de milioane de dolari în al doilea trimestru al acestui an. În cazul în care ea rămâne pe lista de candidaţi la preşedinţie sau la vicepreşedinţie, ea îşi va păstra accesul la fondurile necheltuite.

    Limitele contribuţiilor federale limitează transferurile de la un candidat la altul la 2 000 de dolari pe alegeri, astfel încât, dacă Biden s-ar retrage, campania sa ar trebui să se ofere să ramburseze banii donatorilor, care i-ar putea folosi apoi pentru a contribui la campania noului candidat, potrivit Leadership Now Project.

  • De ce brandurile şi retailerii trebuie să fie atenţi la copiii din generaţia Alpha

    Secretul succesului unui brand este să rămână relevant, indiferent de trecerea timpului şi trendurile de consum. Pentru a fi relevant, trebuie să spună o poveste, iar cele mai bune sunt poveştile care înseamnă ceva pentru clienţi cu vârste diferite. Pentru a reuşi acest lucru, brandurile şi retailerii trebuie să îşi cunoască foarte bine consumatorii şi modul în care ei iau decizii de cumpărare. Ce este important pentru ei, ce îi mişcă, ce îi leagă.

     

     

    În ultima vreme, două generaţii contează tot mai mult în vânzările magazinelor, fizice şi online: Gen Z şi, surprinzător poate, Alpha. Pe măsură ce tinerii Gen Z ajung la maturitate, şi banii lor devin tot mai importanţi în economia globală. Potrivit unor estimări citate de BBC, această generaţie, născută între 1997 şi 2012, are nu numai o putere de cumpărare de 450 miliarde dolari, ci este şi dispusă să îşi cheltuiască banii, în ciuda incertitudinilor financiare. Însă comportamentul de consum este complet diferit de cel al generaţiilor anterioare, ei nefiind atât de predispuşi la achiziţii din impuls, ci extrem de atenţi la ce cumpără şi de ce.

    În plus, atât ei, cât şi copiii din Generaţia Alpha, care au ajuns la pragul de 14 ani în 2024, aleg un brand sau altul, un produs sau altul, bazându-se pe cu totul alte canale de informare decât consumatorii din trecut. Potrivit Tamarei Charm, partener la firma de cercetare McKinsey & Company, Gen Z ar putea fi considerată uşor mofturoasă, dar ştie să fie practică. Primii consumatori care sunt nativi digitali, tinerii preferă să caute informaţii despre produse înainte de a face achiziţii, pentru a fi siguri că acestea îndeplinesc cât mai multe, dacă nu toate cerinţele. „Generaţia Z este foarte pricepută în a trece de la telefon la aplicaţii, de la website la magazin şi înapoi, din nou şi din nou, pentru a-şi da seama: <Ce vreau? Ce-mi trebuie? Când am de gând să le cumpăr?>, şi să fie foarte decisă cu privire la aceste cumpărături”, spune ea. Spre deosebire de cumpărarea impulsivă, acest tip de consum implică răbdare.

    În plus, un studiu realizat de KPMG în regiunea Asia-Pacific arată că trendurile adoptate de Gen Z sunt extrem de dependente de influencerii de pe TikTok.

    „În timp ce generaţiile anterioare vizitau magazinele sau centrele comerciale pentru a cumpăra produse sau pentru a vedea noile stiluri, generaţia Z caută tendinţele online, urmărind idolii şi influencerii şi aspirând să poarte aceleaşi haine ca ei”, se arată în raportul citat de CNBC.

    Dar Gen Z nu este singura categorie de cumpărători la care brandurile trebuie să fie atente zilele acestea. Din spate vin puternic copiii din Gen Alpha. Deşi cei mai mari dintre ei au doar 14 ani, asta nu înseamnă că nu sunt deja consumatori relevanţi. Pentru mulţi, primele achiziţii au fost probabil online, în interiorul jocurilor pe calculator sau pe telefon, când au dat bani pe haine sau arme speciale pentru avatarul lor, dar apetitul pentru cumpărături s-a extins rapid şi în viaţa reală.

    Chiar dacă Gen Alpha nu are încă propriii bani, sau nu suficienţi cât să conteze pentru retaileri, ei au în spate părinţii din generaţia millennials. Dacă în trecut, copiii mergeau la cumpărături cu părinţii, care aveau şi banii şi decizia, astăzi lucrurile stau puţin diferit. Stilul nou de parenting, care acordă libertate de decizie mult mai mare copiilor, se reflectă şi în consum. Copiii ştiu ce vor să poarte şi cel mai adesea îşi cheltuiesc banii, ai lor sau ai părinţilor, doar pe anumite branduri sau produse, în funcţie de prieteni şi stil personal.

    Paradoxal, Gen Alpha, născuţi între 2010 şi 2024, sunt consumatorii cei mai atenţi la brand, dar puţine companii s-au gândit să targheteze direct această categorie de vârstă. Prin urmare, copiii de 10-14 ani, care nu concep să îşi mai cumpere produse de la „raionul de copii”, buni cunoscători ai trendurilor şi produselor promovate pe TikTok, Instagram sau YouTube, preferă să cumpere din aceleaşi magazine ca părinţii lor, din generaţia Millennials. Unul dintre locurile unde acest trend se vede cel mai bine este Sephora, unde tinerii cumpărători au devenit clienţi obişnuiţi, testând cu entuziasm produse Drunk Elephant sau Rare Beauty, folosite deja de cumpărători de trei ori mai în vârstă decât ei şi puternic promovate pe reţelele de socializare.

    „Marile branduri sunt pregătite să îi primească pe aceşti tineri cumpărători – şi pe bună dreptate. Deoarece se estimează că se nasc săptămânal 2,5 milioane de membri ai Generaţiei Alpha, se aşteaptă ca amprenta economică a acestui grup demografic să ajungă la 5,46 miliarde de dolari până în 2029 – aproape la fel de mult ca puterea de cumpărare a milenialilor şi a Generaţiei Z combinate”, se arată într-o analiză a BBC. Practic, orientându-se din timp către cei mai tineri consumatori, mărcile pentru adulţi îşi pot asigura loialitatea generaţiei următoare prin simpla extindere a ofertelor pe care le au deja. Şi este de ajuns să treceţi pe lângă o şcoală generală sau liceu pentru a identifica rapid brandurile de încălţăminte şi haine care au câştigat bătălia şi sunt în lista de cumpărături obligatorie a generaţiei Alpha. Iar din ghiozdanele multor fete de 13-14 ani cu siguranţă nu lipsesc produsele de makeup şi cremele sud-coreene.

    Este evident că Gen Alpha devine rapid o generaţie de consumatori puternică, iar oamenii de marketing trebuie să înveţe ce vor aceşti copii şi care sunt motivele pentru care cumpără anumite produse. În prezent, jumătate dintre consumatorii din Gen Alpha aud pentru prima dată despre un brand pe YouTube, iar 52% dintre Gen Z folosesc frecvent TikTok pentru a descoperi produse noi, obicei care cu siguranţă este continuat de clienţii mai tineri din Gen Alpha.  

  • Raluca Burghelea, country managing director, Accenture România: „Este esenţial ca fiecare membru al echipei să fie capabil să se conecteze cu colegii săi, să asculte şi să fie deschis la comunicare”

    În copilărie îşi dorea să fie medic sau avocat pentru că i se părea grozav să poată vorbi mult şi să ajute oamenii. Admiraţia pentru abilităţile medicilor de a vindeca şi pentru puterea avocaţilor de a face dreptate a inspirat-o să-şi dorească să facă ceva asemănător. Însă, chiar dacă nu a urmat aceste profesii, dorinţa de a ajuta şi de a influenţa pozitiv a rămas la fel de puternică şi a ghidat-o în cariera pe care a format-o în cei 17 ani în cadrul companiei Accenture România – subsidiara locală a gigantului irlandezo-american specializat în servicii de consultanţă în management, soluţii tehnologice şi outsourcing.

     

    „Am ales să-mi construiesc cariera în acest domeniu pe baza pasiunii mele pentru ceea ce învăţam la facultate şi îmi doream să fac în viaţă. La începutul facultăţii, ca orice student la economie, visam să ajung CFO într-o companie şi să trăiesc o viaţă plină de realizări. Însă, pe parcurs, mi-am dat seama că ceea ce mă atrage cu adevărat este să înţeleg cum se leagă lucrurile între ele şi să găsesc modalităţi de a face lucrurile să funcţioneze mai bine într-un ansamblu mai mare. Aşa că am ales să-mi îndrept atenţia către construirea unei cariere care să îmi permită să conectez aceste puncte şi să aduc valoare într-un mod mai larg şi mai profund”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Raluca Burghelea, country managing director al Accenture România, companie specializată în servicii de consultanţă în management, soluţii tehnologice şi outsourcing, cu peste 4.000 de angajaţi şi prezentă în şase oraşe din ţară – Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi şi Braşov.

    Ea a intrat în echipa Accenture România în 2007, iar pe parcursul celor 17 ani a schimbat mai multe funcţii şi roluri în cadrul subsidiarei locale. „În cei 17 ani petrecuţi în cadrul companiei Accenture am avut ocazia de a trece prin diverse roluri. Am început cu roluri în finanţe şi contabilitate, iar ulterior am evoluat către poziţii de conducere. Din funcţia de managing director al Accenture Operations în România, am contribuit la dezvoltarea activităţii locale din România în şase oraşe şi am colaborat cu peste 60 de companii mari din întreaga lume pentru a transforma modul în care acestea operează”, spune Raluca Burghelea, care din toamna lui 2023 cumulează funcţiile de country managing director al Accenture România şi managing director al Accenture Operations Romania, coordonând peste 4.000 de profesionişti. Ea se consideră un „explorator al schimbării şi al diversităţii de roluri”.

    Pe parcursul carierei, spune ea, a făcut diverse greşeli, ca orice altă persoană. Dar una dintre cele mai mari greşeli a fost să creadă că dacă a preluat rolul de manager înseamnă că „le ştie pe toate” şi că trebuie să rezolve singură toate problemele şi provocările cu care se confruntă compania şi echipa pe care o conduce. „Această percepţie m-a făcut să mă simt uneori copleşită de responsabilităţi şi să cred că toate problemele se află exclusiv pe umerii mei. M-am angajat să rezolv totul singură şi să muncesc mult pentru a compensa totul, uitând că munca în echipă şi delegarea responsabilităţilor sunt la fel de importante. Unul dintre cele mai importante sfaturi pe care mi le-aş da mie însămi la începutul carierei este să înţeleg că învăţarea şi dezvoltarea nu se opresc niciodată. Este important să fii deschis la feedback şi să recunoşti că există mereu loc pentru îmbunătăţire şi că este normal să ceri ajutor şi să lucrezi împreună cu echipa pentru a rezolva diversele probleme.”

    Iar în urma experienţei acumulate, punctează că pentru un lider sau manager de echipă, o calitate esenţială care nu ar trebui să îi lipsească este abilitatea de a se conecta cu oamenii cu care lucrează. „Asta înseamnă capacitatea de a asculta activ, de a înţelege nevoile şi preocupările membrilor echipei şi de a construi relaţii personale autentice. În ceea ce priveşte un angajat care se alătură echipei mele, aceeaşi calitate este la fel de importantă. Este esenţial ca fiecare membru al echipei să fie capabil să se conecteze cu colegii săi, să asculte şi să fie deschis la comunicare pentru a contribui la un mediu de lucru colaborativ”, detaliază executivul.

    De asemenea, ea consideră că mentorii sunt importanţi indiferent de nivelul funcţiei dintr-o organizaţie. „Este esenţial să ai o reţea de suport, fie că îi numeşti mentori sau pur şi simplu prieteni sau colegi de încredere. Aceşti oameni pot să fie cei cu care poţi discuta deschis, să-ţi pună întrebări provocatoare şi să-ţi ofere o altă perspectivă asupra situaţiilor cu care te confrunţi. Mentorii nu trebuie neapărat să fie mai experimentaţi sau să aibă o poziţie superioară în organizaţie. Ei pot fi oricine, de la prieteni apropiaţi până la colegi de echipă sau chiar subordonaţi, fiecare având ceva valoros de oferit prin experienţa şi perspectiva lor unică.”

    Întrebată ce sfat ar avea pentru tinerii care se află acum la începutul carierei, Raluca Burghelea indică importanţa preocupării pentru învăţare continuă şi căutarea oportunităţilor de creştere şi dezvoltare în fiecare experienţă pe care o întâlnesc. „Este important să fie curios, să exploreze diverse domenii şi să îşi asume riscuri în căutarea pasiunii şi a scopului său profesional. De asemenea, să îşi cultive relaţiile şi să caute mentori care să îi ofere îndrumare şi sprijin în parcursul lor profesional.”

     

    Lecţii şi rezoluţii

    În ultimii doi ani, Raluca Burghelea a învăţat, după cum povesteşte chiar ea, să fie mai flexibilă şi să se adapteze la schimbări. Spune şi că a dezvoltat un apetit mai mare pentru riscuri calculate. În ceea ce priveşte rezoluţiile pentru acest an, executivul de la Accenture se concentrează pe trei obiective principale. „În primul rând, m-am angajat să dezvolt echipele în care lucrez, să le susţin în creşterea lor profesională şi să încurajez un mediu de lucru colaborativ şi motivant. În al doilea rând, mi-am propus să investesc mai mult în dezvoltarea afacerii noastre, să identific oportunităţi noi şi să contribui la creşterea şi consolidarea acesteia în piaţă. Şi, în al treilea rând, am hotărât să acord o atenţie deosebită modului în care brandul nostru este perceput în piaţă.”

    Accenture România, subsidiara locală a gigantului irlandezo-american, şi-a început activitatea pe piaţa locală în 2006, iar în prezent are birouri în şase oraşe din ţară şi o echipă de peste 4.000 de angajaţi ce fac parte din 38 de naţionalităţi.

    „În ultimii doi ani, echipa noastră s-a extins semnificativ pentru a răspunde cererii tot mai mari de servicii şi pentru a aborda diverse proiecte şi domenii de specialitate”, spune reprezentanta companiei. De asemenea, în continuare compania vizează să-şi crească echipa, care ar urma să depăşească 5.000 de angajaţi. „La nivel naţional, anul acesta (care se va încheia la 31 august 2024 – n.red.) planul este să recrutăm 1.000 de oameni din care circa 250 în zona de tehnologii, iar restul în zona de operaţiuni. Din septembrie 2023 până în martie 2024, am recrutat aproximativ 600 de oameni, deopotrivă la nivel de absolvenţi, cât şi în zona de specialişti. Sunt anumite competenţe în continuare căutate pe piaţă ca şi în anii trecuţi“, adaugă Raluca Burghelea.

    Un alt element care atrage atenţia candidaţilor din piaţă spre Accenture România este reprezentat de faptul că firma are programe de internship în diverse domenii. „Avem şi programe de internship – de exemplu în zona de tehnologii -, pe care le susţinem de câţiva ani încoace şi avem o grămadă de candidaţi valoroşi, care au fost în internship în anii trecuţi sau anul acesta şi care îşi doresc să lucreze cu noi. Ei reprezintă un pool de candidaţi valoroşi. Dar în continuare sunt arii şi sunt multe companii care recrutează în zona de cyber security sau cloud, spre exemplu.“ Executivul de la Accenture consideră că un avantaj al companiei pe care o reprezintă este reputaţia ca angajator.

    Despre industria locală de tehnologie, Raluca Burghelea crede că pe parcursul ultimilor ani s-a schimbat semnificativ, reducând decalajul faţă de alte state europene. Astfel, România a avansat considerabil, atrăgând înapoi talentele şi investiţiile în centrele de excelenţă. „Pandemia a accelerat transformarea digitală, iar acum companiile adoptă nucleul digital şi utilizează soluţii tehnologice diverse pentru a-şi gestiona activităţile specifice, aliniindu-se cu tendinţele globale din industrie. În plus, România se remarcă şi prin resursele umane calificate şi talentate, care au contribuit la inovarea şi creşterea industriei noastre. Astfel, în ciuda provocărilor şi concurenţei din mediul internaţional, am reuşit să rămânem competitivi şi să ne adaptăm continuu la noile cerinţe şi oportunităţi.”

    Întrebată ce ar schimba sau îmbunătăţi la industria de IT&C din România, Raluca Burghelea subliniază că un element important şi esenţial este abordarea etică şi responsabilă a tehnologiei. „Acest lucru este esenţial pentru a ne asigura că inovaţiile noastre aduc beneficii durabile şi că suntem în concordanţă cu valorile noastre. În plus, într-o eră în care inteligenţa artificială cunoaşte o evoluţie rapidă, este important ca noi, ca industrie, să fim la curent cu această tendinţă şi să ne asigurăm că implementăm standarde şi reguli care să garanteze utilizarea acestei tehnologii într-un mod etic şi constructiv.”    ■

     

     

    Carte de vizită:

    1. A obţinut o diplomă de licenţă în Administrarea Afacerilor, Management, în cadrul ASE.

    2. Şi-a început cariera în departamentul de contabilitate, într-o firmă, filiala locală a unei companii americane, care se ocupa cu tehnologii de mişcare şi control. Acolo a învăţat bazele contabilităţii şi a înţeles cât de diferită era realitatea faţă de ceea ce învăţa la universitate.

    3. S-a alăturat Accenture în 2007, iar în cei 17 ani petrecuţi în cadrul companiei a schimbat diverse roluri. Practic, a început cu roluri în finanţe şi contabilitate şi a evoluat către poziţii de conducere.

    4. Din 2007 până în 2012, a ocupat funcţia de service delivery lead în cadrul Accenture România, iar din septembrie 2012, timp de doi ani, a preluat rolul de lider portofoliu F&A (Finanţe şi Achiziţii) pentru biroul din Bucureşti al companiei.

    5. Din septembrie 2014 până în octombrie 2015, a fost lider al centrului de livrare din Timişoara.

    6. Următoarea funcţie a fost de manager senior operaţiuni F&A pentru România, Republica Cehă şi Slovacia, în perioada octombrie 2015 – februarie 2019.

    7. În 2019, fost numită managing director al Accenture Operations în România, funcţie din care a contribuit la dezvoltarea activităţii locale din România în şase oraşe şi a colaborat cu peste
    60 de companii mari din întreaga lume.

    8. Din toamna anului 2023 Raluca Burghelea cumulează rolul de country managing director al Accenture România şi pe cel de managing director al Accenture Operations Romania.

    9. În timpul liber, Ralucăi Burghelea îi place să citească, să călătorească şi să petreacă timp cu familia şi prietenii.

  • Din generaţie în generaţie: cum a devenit business o idee inspirată de bunici

    În limba daneză, „Pernille” este un prenume feminin care s-ar putea traduce prin „piatră”. Corespondentul său în limba română este prenumele Petra, adică chiar numele bunicii Cristinei Căpitan, cea care a făcut din Pernille o poveste de business pentru şi despre copii, creând pentru ei o linie de piese vestimentare care să contribuie la conturarea personalităţii lor de la cele mai fragede vârste.

     

    Pernille a luat naştere în anul 2021, din dorinţa de a aduce un strop de magie în garderoba copiilor prin haine stilate, durabile şi ecologice. Povestea brandului este profund personală şi legată de amintiri dragi şi influenţe de familie. „Bunica Petra a fost un pilon de stabilitate şi iubire în viaţa mea. Îmi amintesc cu drag de zilele petrecute alături de ea, de povestirile şi sfaturile ei, de felul în care îmi vorbea despre importanţa tradiţiilor şi valorilor familiale. Prin acest brand, am vrut să păstrez vie amintirea ei, care mi-a marcat atât de frumos copilăria, şi să transmit aceleaşi valori şi emoţii prin designurile noastre”, povesteşte Cristina Căpitan.

    A pornit pe acest drum având sprijinul soţului, al familiei şi al prietenilor, un element esenţial în etapa de început. În primul an era însărcinată cu cel de-al treilea copil şi, în ciuda dificultăţilor de a echilibra sarcinile materne cu cele de antreprenor, motivaţia nu i-a lipsit. „Copiii mei – o fetiţă şi doi băieţei – sunt o sursă constantă de inspiraţie. Împreună, alegem ţinutele şi ei se implică în deciziile de design, ajutându-mă să creez piese care să reflecte inocenţa şi bucuria copilăriei.”

    Cristina are la bază studii în Drept şi Comunicare şi Relaţii Publice la SNSPA, unde a dobândit o bază solidă în domeniile legale şi de comunicare. Cu toate acestea, pasiunea ei pentru modă şi estetică a fost mereu o sursă de inspiraţie şi creativitate. „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 5.000 de euro, fonduri folosite pentru dezvoltarea produselor, achiziţia de materiale şi lansarea pe piaţă, dezvoltarea site-ului nostru, şedinţa foto de prezentare, tiparele de bază. Investiţia afost minimă, dar am pornit cu o inimă plină de vise şi determinare.” În 2023, Pernille a generat o cifră de afaceri de trei ori mai mare decât în anul anterior, cu un profit care este reinvestit permanent pentru dezvoltare. Produsele vestimentare sunt realizate în colaborare cu artizani locali din România, care aduc la viaţă designul autohton folosind materiale naturale. Pe lângă asta, unele broderii sunt produse în India.

    „Colaborările cu magazine din Statele Unite, Regatul Unit şi Israel au fost printre cele mai importante proiecte ale anului trecut.“ – Cristina Căpitan, fondatoarea Pernille

    Vânzările au loc atât online, prin intermediul propriului site, cât şi în câteva magazine, precum şi la evenimente sau târguri de modă. „Colaborările cu magazine din Statele Unite, Regatul Unit şi Israel au fost printre cele mai importante proiecte ale anului trecut.” Preţurile hainelor care poartă eticheta Pernille variază în funcţie de produs şi de complexitatea designului, dar în general se situează între 150 şi 500 de lei. Clienţii sunt părinţi care caută haine de calitate pentru copiii lor, oameni care apreciază moda sustenabilă şi durabilă. „Pentru 2024, ne propunem să ne extindem pe piaţa asiatică şi din Emiratele Arabe Unite. Vom lansa noi colecţii care să reflecte sustenabilitatea şi etica noastră în producţie, vom introduce broderia handmade şi cusăturile decorative de asemenea handmade. Intenţionăm să dezvoltăm parteneriate strategice şi să participăm la evenimente internaţionale pentru a creşte vizibilitatea brandului.” Pentru Cristina Căpitan, cele mai mari provocări în aventura Pernille includ gestionarea creşterii rapide, menţinerea unui echilibru între calitate şi costuri şi adaptarea la schimbările din piaţă. „Am învăţat că este esenţial să fim flexibili, să investim constant în relaţiile cu clienţii şi partenerii noştri şi să comunicăm eficient în echipă. Suportul familiei şi al prietenilor a fost crucial, mai ales în momentele dificile. Am învăţat că pasiunea, dedicarea şi munca asiduă sunt esenţiale pentru succesul pe termen lung.” 

    Preţurile hainelor care poartă eticheta Pernille variază în funcţie de produs şi de complexitatea designului, dar în general se situează între 150 şi 500 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Iorgoni – atelier de pălări (Arad)

    Fondatori: Radu şi Alin Iorgoni

    Prezenţă: în Timişoara şi online

    Laneria – brand de haine (Piatra Neamţ)

    Fondatoare: Carmen Zamfir

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: online şi în câteva buticuri din ţară, din oraşe ca Timişoara, Cluj-Napoca, Piteşti, Târgu-Mureş, Bacău şi, evident, Piatra Neamţ.

    Miam – siropuri şi dulceaţă artizanale (Câmpulung Muscel)

    Fondatori: familia Bădescu

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Prezenţă: în câteva băcănii

    Astronautul Roz – soluţii software personalizate (Bucureşti)

    Fondatori: Octavia şi Sabin Briciag

    Cifră de afaceri în 2023: 197.000 de lei (39.400 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

    Stycle – atelier de obiecte din sticlă reciclată (Mediaş)

    Fondator: Horaţiu Oltean

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Administraţia Fondului pentru Mediu: O nouă etapă de înscrieri în Programul Rabla Plus 2024

    Începând de luni, 22 iulie 2024, ora 10:00, Administraţia Fondului pentru Mediu organizează o nouă sesiune de înscriere pentru persoanele juridice, unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice în cadrul Programului Rabla Plus, conform unui comunicat recent publicat de Administraţia Fondului pentru Mediu.

    Sumele alocate pentru etapa a doua de înscrieri, organizată în perioada 22 iulie – 18 august 2024, sunt de 240.000.000 lei pentru persoane juridice şi de 120.000.000 lei pentru unităţi administrativ-teritoriale şi instituţiile publice.

    Înscrierile se realizează prin încărcarea în aplicaţia informatică a documentelor necesare, în limita sumelor alocate.

    De asemenea, în cadrul Programului Rabla Plus va fi organizată a treia sesiune de înscriere, din 19 august până în 19 septembrie. Sumele alocate vor fi de câte 100.000.000 lei pentru persoane juridice şi pentru UAT-uri şi instituţii publice.

    De asemenea, etapa a treia destinată persoanelor fizice va avea loc între 19 august şi 25 noiembrie 2024, cu un buget de 100.000.000 lei.

    Noul calendar de desfăşurare a sesiunilor de înscriere în cadrul programului şi sumele alocate solicitanţilor sunt disponibile pe site-ul AFM.

    În cadrul Programului Rabla Plus, solicitantul beneficiază de ecotichet la achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul predării spre casare a cel puţin unui autovehicul uzat. Se pot preda spre casare maximum două autovehicule uzate.

    Cuantumul ecotichetului, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre casare, este de:

    – 25.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta

    – 13.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO_2/km în sistem WLTP

    – 13.000 lei pentru achiziţionarea unei motociclete electrice.

    Ecotichetul se acordă pentru achiziţionarea unui autovehicul electric a cărui valoare nu depăşeşte suma de 70.000 euro, cu TVA inclus.

    Instituţiile publice şi unităţile administrativ-teritoriale beneficiază de ecotichet în cuantum de 120.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, fără a fi obligate să predea spre casare un autovehicul uzat, precizează AFM.

     

  • Atenţie, şoferi: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră şi le poate aduce o amendă de până la 1.320 de lei

    Conform unei schimbări, din anul 2022, a Codului rutier, şoferii care  nu respectă obligaţia de a “menţine permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului, tractorului agricol sau forestier, dacă prin aceasta se restrânge sau se estompează vizibilitatea în timpul mersului” riscă o amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni.

    Nerespectarea acestor prevederi le aduce şoferilor o amendă din clasa a III-a de sancţiuni care prevede între şaşe şi opt puncte de amendă. Această sancţiune va fi cuprinsă între 990 de lei şi 1.1320 de lei, în contextul în care valoarea punctului de amendă de 165 de lei  de la începutului anului 2024, când salariul minim brut pe economie se situat la 3.300 de lei.

    În România există cinci clase de amendă, primele patru li se aplică persoanelor fizice, în timp ce a cincea se aplică doar persoanelor juridice. Astfel, amenda maximă pentru persoane fizice (20 de puncte de penalizare) este de la 3.300 de lei, în timp ce pentru persoanele juridice amenda maximă (100 de puncta de penalizare) este de 16.500 de lei.  .  

    Clasele de sancţiuni sunt:

    clasa I: 2/3 puncte-amendă;

    clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;

    clasa a III-a: 6-8 puncte-amendă;

    clasa a IV-a: 9- 20 de puncte-amendă;

    clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

     

     

     

     

  • Criză politică în SUA, după ce Biden pierde accelerat susţinerea partidului. Numărul Democraţilor de top din SUA care îi cer lui Biden să renunţe la campanie creşte puternic, dar preşedintele promite să lupte până la capăt

    Un număr tot mai mare de parlamentari democraţi, inclusiv doi senatori americani, i-au cerut lui Joe Biden să se retragă din cursa prezidenţială pentru Casa Albă din acest an, adâncind pericolul pentru campania sa de realegere, potrivit FT. 

    Sherrod Brown, senatorul democrat veteran din Ohio, care este implicat într-o luptă acerbă pentru realegere, a emis vineri seara o declaraţie în care afirmă „Cred că preşedintele ar trebui să îşi încheie campania”.

    Brown a devenit al patrulea senator care îl îndeamnă pe Biden să se retragă şi ultimul dintr-o serie de parlamentari democraţi care au cerut vineri preşedintelui să renunţe la campania sa de realegere.

    Martin Heinrich, senator de New Mexico, l-a îndemnat de asemenea pe Biden să renunţe vineri, în timp ce alţi doi senatori, Jon Tester din Montana şi Peter Welch din Vermont, i-au cerut public lui Biden să renunţe la candidatura sa pentru Casa Albă.

    „Acest moment din istoria naţiunii noastre necesită o concentrare care este mai mare decât orice persoană”, a declarat Henrich, adăugând că este «în interesul ţării noastre» ca preşedintele să îşi încheie campania.

    Aproape o duzină de membri ai Camerei Reprezentanţilor au declarat, de asemenea, vineri, că Biden ar trebui să se retragă.

    Într-o declaraţie comună, patru membri ai Camerei Reprezentanţilor a SUA – Jared Huffman, Mark Pocan, Chuy Garcia şi Marc Veasey – au afirmat că este timpul ca preşedintele în vârstă de 81 de ani să „predea ştafeta unei noi generaţii de lideri democraţi”.

    „Trebuie să înfruntăm realitatea că îngrijorările publicului larg cu privire la vârsta şi condiţia dumneavoastră fizică pun în pericol ceea ce ar trebui să fie o campanie câştigătoare”, au adăugat politicienii. Democraţii Sean Casten, Greg Landsman, Zoe Lofgren, Kathy Castor, Betty McCollum, Morgan McGarvey şi Gabe Vasquez i-au cerut, de asemenea, lui Biden să renunţe.

    Biden a insistat vineri că va rămâne în cursă, afirmând într-o declaraţie că „aşteaptă cu nerăbdare să se întoarcă în campanie săptămâna viitoare pentru a continua să expună ameninţarea agendei Proiect 2025 a lui Donald Trump”.

     

  • Alertă meteo dublă în România, între căldură extremă şi furtuni în weekend

    România se pregăteşte să facă faţă unui weekend caracterizat de condiţii meteo extreme. Pe de o parte, valul intens de căldură cu care ne confruntăm va continua să afecteze multe oraşe. Pe de alta, mai multe zone sunt sub alertă cod galben şi portocaliu de furtuni puternice. 

    De sâmbătă până duminică dimineaţă, este cod galben în Banat, sudul Crişanei, Oltenia, Transilvania şi local în Maramureş şi în Muntenia. Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică. Aceasta se va manifesta prin averse cu caracter torenţial, intensificări ale vântului şi pe arii restrânse vijelii (rafale de 50…70 km/h), grindină şi descărcări electrice. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 20…25 l/mp şi izolat de peste 40 l/mp.

    Cod portocaliu va fi, de sâmbătă, ora 15.99, până duminică, ora 3.00, în sudul Banatului, nord-vestul Olteniei şi în sud-vestul Transilvaniei.

    Vor fi perioade cu averse torenţiale intensificări ale vântului şi pe arii restrânse vijelii (rafale de 70…90 km/h), grindină şi descărcări electrice. În intervale scurte de timp (1…3 ore) sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 25…40 l/mp şi pe arii restrânse de peste 50…70 l/mp.

    Pe de altă parte, sâmbătă în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea continentală valul de căldură va persista, disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi.

    Temperaturile maxime vor fi de 34…37 de grade, iar minimele nu vor coborî sub 20 de grade, astfel că vor caracteriza o noapte tropicală.

    Judeţele Dolj, Olt şi Teleorman sunt sub cod portocaliu. Va fi caniculă, iar temperaturile maxime vor fi în general de 37…38 de grade. Disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    Minimele termice nu vor coborî sub 22 de grade, astfel că vor caracteriza o noapte tropicală.

    Duminică, centrul şi estul Munteniei, precum şi în Dobrogea continentală intră sub cod galben de caniculă.

    Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor fi de 34…36 de grade, iar minimele nu vor coborî sub 20 de grade, astfel că vor caracteriza o noapte tropicală.

  • Accident grav în Gara Basarab din Bucureşti: O locomotivă a intrat un vagon de tren plin cu pasageri

    O locomotivă a lovit un vagon de tren în apropierea Gării Basarab din Bucureşti, rănind grav o persoană şi accidentând uşor alte 15.

    Din primele informaţii, frânele vagonului nu ar fi funcţionat. A fost activat planul roşu de intervenţii.

    „Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA vă informează că în această seară, in jurul orei 18:30, un tren privat de călători, care avea plecare din Gara de Nord, de la linia 11, la manevrele de rebrusare a locomotivei (întoarcere pentru schimbare sens de mers) şi apoi de cuplare la garnitură s-a produs tamponarea primului vagon, în care erau deja urcaţi călători. Din datele transmise de echipele SMURD, 7 călători, inclusiv mecanicul, au avut nevoie de îngrijiri din partea echipajului medical. Menţionăm faptul că acest incident feroviar va fi investigat de AGIFER. La ora actuală, celelate garnituri de călători, care sosesc sau au pornire din Gara de Nord, nu sunt afectate de incidentul produs de tenul privat de călători, care aparţine operatorului Regio Călători”, se arată într-un comunicat emis de CFR.

  • „Sunt unele luni în care nu îmi permit să am o relaţie. Şi nu câştig puţin”

    Nu e citatul meu, dar îi aparţine unui prieten din aceeaşi generaţie cu mine şi mi se pare foarte reprezentativ „pentru vremurile pe care le trăim”, o sintagmă ce se regăseşte tot mai des în titlurile de presă.  Am fost destul de surprinsă să aflu că, luând în calcul un copil, discuţia cu partenera lui a pornit din start de la bugetul personal: „Tu câştigi atât, eu atât, tu ai rata ta, eu am rata mea, ne permitem? Nu.” Şi iată cum, foarte simplu, vine răspunsul la problema care macină întreaga Europa  – rate de natalitate scăzute şi o populaţie din ce în ce mai îmbătrânită care apasă din ce în ce mai greu pe umerii generaţiilor care muncesc.

    Pe măsură ce trece timpul şi avem senzaţia că ne merge mai bine, generaţia noastră, Millennials, cei mai bătrâni dintre tineri sau, aşa cum mai este numită, generaţia de sacrificiu,  se loveşte de o nouă criză. În perioada în care ne căutam primele joburi, angajatorii spuneau că, din cauza crizei financiare, fie nu pot să ne angajeze, fie posibilităţile în ceea ce priveşte remuneraţia sunt limitate. În pandemie, domenii în care lucrează mulţi dintre tineri, printre care şi cel al serviciilor, au fost printre cele mai lovite. Acum, cu ocazia noii crize, unii dintre tineri şi-au pierdut joburile, chiar în preajma sărbătorilor (şi nu vorbesc doar despre angajaţii Twitter, ci de (foşti) angajaţi români, despre care am aflat că au fost concediaţi chiar înainte de Crăciun). Cei mai „norocoşi” dintre noi se confruntă  doar cu nevoia de a face „downsizing”, o reducere a cheltuielilor, la început  de an. Nu zic că acest context neprietenos stă doar în calea noastră, a millennialilor, însă pare că etapa vieţii în care noi am fost prinşi în vârtejul unei noi crize poate să aibă un impact asupra felului în care ne construim şi viaţa ce va urma de acum.

    Nu ştiu cum stau lucrurile când vine vorba despre chiar cei mai tineri dintre angajaţi, dar în ceea ce priveşte generaţia pe care o reprezint, pot să spun că nu suntem deloc „flower power” când vine vorba despre stabilitatea financiară. Cei mai mulţi dintre noi am muncit pentru a avea lucrurile pe care poate părinţii noştri nu le-au avut şi, nu aş spune că din cauza city breakurilor nu facem copii, aşa cum zicea directorul editorial al BM şi ZF, Cristian Hostiuc, acum câţiva ani, ci, mai degrabă, a unui raţionament destul de simplu: o familie şi un copil reprezintă un angajament financiar pe viaţă –  dacă e să scoatem sentimentele din ecuaţie, cam asta înseamnă un copil sau, uneori, chiar şi un partener. Călătoriile aş zice că sunt mai degrabă un efect şi nu o cauză a problemei: ajută când vine vorba de umplut timpul liber (când eşti singur e mai mult) şi, poate şi golul lăsat de lipsa unei familii şi activităţilor pe care le-ai face cu un copil.

    „Nu cerem luna de pe cer”, spuneau millennialii americani dintr-un articol publicat de New York Times. Ei exemplificau situaţia diferită a generaţiilor actuale de tineri adulţi (32-40 de ani) în oglindă cu părinţii lor, printr-o animaţie care circulă online: în timp ce părinţii tinerilor americani îşi cumpărau la vârsta aceasta o casă, aveau un copil, investeau într-un fond de pensii, millennialii actuali se gândesc dacă să îşi ia o pisică sau o plantă. La vârstele la care cei mai mulţi dintre noi am ajuns deja, părinţii noştri (cei mai mulţi dintre ei Baby Boomers), ne creşteau pe noi. Acum însă, majoritatea millennialilor nu sunt nici măcar căsătoriţi, darămite să aibă şi copii. Unul dintre motive este lipsa banilor – mai ales dacă ne gândim la lipsurile cu care cei mai mulţi dintre noi am crescut, spre finalul perioadei comuniste. Şi nu mă refer la lipsa banilor pentru cei cu salariul minim  – ci la salariile „bune”, ale „corporatiştilor” din marile oraşe. 

     

    Chiar şi tinerii adulţi cărora le merge bine, au cariere de succes şi salarii de peste 2.000 de euro (cam cât costul lunar al unei şcoli sau grădiniţe private), sunt vigilenţi când vine vorba de un angajament care ar putea duce la un dezechilibru financiar. Iar dacă nu toţi suntem atât de raţionali când vine vorba despre întemeierea unei familii, uneori, chiar nu e timp pentru un astfel de pas. S-a tot vorbit la început de an despre un al doilea job, care să compenseze creşterea inflaţiei şi a costului vieţii – dar când lucrezi pentru două joburi, este greu să ai nu doar timpul, dar şi energia pe care să o aloci vieţii personale, chiar dacă, la nivel de buget, cele două joburi ajută. 

     

    În concluzie, am putea spune că creşterea ratei creditului ne face viaţa socială şi, implicit, romantică, şi mai dificilă. Lăsând la o parte contextul socio-economic în care am crescut puţin diferit faţă de tinerii americani, situaţia millennialilor români este similară. Pare că nu vor să se maturizeze, dar poate pur şi simplu nu îşi permit acest lucru.

    Cei mai mulţi dintre noi au crescut cu lipsuri – am venit „la oraş”, la facultate,  unde am împărţit camere, în general mai mult decât modeste, fie că vorbim despre cămin sau demisoluri din Bucureşti – nu e normal să visăm la o casă a noastră? Alţii mai mult au muncit decât au studiat, doar ca să îşi permită să rămână în oraşul de studiu. Iar acum, când am ajuns la o oarecare stabilitate financiară şi la prima rată, a venit iar criza. Pe lângă faptul că pare că mulţi dintre noi am devenit „anxioşi financiar”, aşa cum scrie presa internaţională, asta cu siguranţă nu se va vedea bine nici în natalitate.

    Aş zice aşadar, să vă gândiţi de două ori înainte de a refuza mărirea de salariu a millennialului din birou – subiectul cel mai discutat de săptămâna trecută – poate, la pensie, aceasta se va întoarce şi la voi.   ■

     

    Ioana Matei, jurnalist BUSINESS Magazin

    Ioana.matei@businessmagazin.ro