BusinessMagazin

Blog

  • Romanian Business Leaders (RBL) cere amânarea cu şase luni a implementării măsurilor fiscale şi reducerea drastică a cheltuielilor publice

    Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL), asociaţie patronală cu peste 500 de membrii, îşi arată idignarea faţă de adoptarea ordonanţei „trenuleţ”, reclamând lipsa de predictibilitate a Guvernului condus de Marcel Ciolacu. RBL solicită amânarea cu şase luni a implementării măsurilor fiscale şi reducerea drastică a cheltuielilor publice.

    „Guvernul Ciolacu II seamănă indignare în rândul mediului de afaceri. Coaliţia, care nici nu s-a instalat bine la Palatul Victoria, şi-a încălcat într-un timp record promisiunile. Acum 7 zile a promis stabilitatea şi predictibilitatea sistemului fiscal în programul propriu de guvernare. Acum 2 zile, într-o întâlnire faţă în faţă cu confederaţiile patronale, au promis acelaşi lucru, fără să clipească.

    Domnule Marcel Ciolacu, modelul şi calea pro-europeană pe care susţineţi răspicat că o urmaţi presupune, înainte de toate, dialog, parteneriat şi încredere. Încetaţi să trataţi antreprenorii şi investitorii, pe noi, cei care ţinem economia, doar ca pe o puşculiţă pe care o spargeţi ori de câte ori aveţi nevoie de mai mulţi bani ca să acoperiţi cheltuielile bugetare uriaşe.

    Domnule Ilie Bolojan, aţi venit în faţa comunităţii noastre de antreprenori acum o lună şi aţi spus răspicat că mediul de afaceri are nevoie de „o mai mare echitate, simplitate şi predictibilitate a sistemului fiscal”. Ne-am pus speranţa în cuvântul dumneavoastră şi în capacitatea de a schimba modul de a face politică în Bucureşti. Vă contaminaţi mai repede decât credeam de obiceiul declaraţiilor politicianiste fără acoperire.

    Domnule Kelemen Hunor, aţi declarat public în plenul Parlamentului doar acum câteva zile că este esenţial ca instituţiile statului să fie puse în slujba oamenilor, iar Guvernul trebuie să fie sincer şi transparent pentru că cea mai mare provocare a României este criza de încredere. Din păcate, nimic din ce se întâmplă acum nu merge în această direcţie de câştigare a încrederii.

    Cea mai importantă lecţie pe care electoratul a aplicat-o clasei politice este că nu mai acceptă minciuna. Avem în faţa noastră cea mai grea bătălie electorală şi politică a României, cu o divizare a societăţii care ar putea să ne schimbe cursul istoric. Comportamentul partidelor politice care formează proaspăta coaliţie guvernamentală dovedeşte nepăsare şi lipsă de respect faţă de mediul de afaceri.

    Noi, Romanian Business Leaders, suntem nemulţumiţi pentru că, din nou, sunt promovate măsuri de modificare a regimului fiscal cu aplicabilitate în 3 zile, date încă o dată între Crăciun şi Revelion. Nu există un parteneriat, nu există consultări reale, aşa cum se declară, între Guvern şi mediul de afaceri, iar oprirea creşterii cheltuielilor bugetare nu înseamnă reducerea lor.

    Astăzi, 30 decembrie, înainte de adoptarea OUG-ului Trenuleţ în şedinţa de Guvern, Romanian Business Leaders solicită:

    1. Amânarea cu 6 luni a implementării măsurilor de creştere a fiscalităţii pentru mediul de afaceri şi consultări reale şi imediate.
    2. Adoptarea  unor măsuri drastice de reducere a cheltuielilor publice, nu doar de îngheţare a lor. Închidem anul 2024 cu un deficit de aproape 9%, avem nevoie urgentă să închidem robinetul cu bani publici.

     

    Ce se întâmplă azi este că aflăm mult prea repede că lecţiile date în alegerile recente nu au fost învăţate de partidele mari şi riscul ca actuala clasă politică de la putere să devieze România de pe drumul nostru european este în creştere accentuată. Aceasta este o sirenă de alarmă pe care o tragem Guvernului. Nu puteţi schimba ceva în România făcând politică în acelaşi fel – cu minciună şi manipulare. Noi susţinem ferm calea pro-europeană şi am arătat asta clasei politice. La rândul vostru, arătaţi-ne şi arătaţi poporului român că putem avea încredere că ne veţi menţine pe această cale, nu doar prin vorbe, ci şi prin fapte”.

  • Taxa pe construcţii speciale scade la 1% prin „Ordonanţa trenuleţ”

    Ministerul Finanţelor are la dispoziţie 90 de zile pentru elaborarea normelor de implementare, perioadă în care va analiza impactul asupra fiecărui sector industrial.

    Prima plată este programată după 1 iulie 2025, iar a doua după 1 octombrie.

    Tanczos admite că ar fi fost preferabil să existe o analiză de impact înainte de introducerea taxei. Cu toate acestea, perioada de 90 de zile va permite consultări cu industriile afectate şi elaborarea unor norme de implementare eficiente, cu evaluarea impactului specific pentru fiecare sector.

    Federaţia Patronală a Energiei a criticat deja această decizie, avertizând că taxa a fost introdusă fără consultări prealabile şi ar putea afecta semnificativ sectoarele economice strategice.

    Iniţial, taxa a fost propusă la 1,5%, dar a fost redusă la 1% în şedinţa de Guvern.

     

  • Tanczos, după ce Guvernul a adoptat Ordonanţa „trenuleţ”: Situaţia nu este uşoară

    Tanczos menţionează că este vorba despre o ordonanţă pentru „ajustare multisectorială”: „România are nevoie de o corectare amplă a nivelului de chetuieli publice. Este fără tăgadă. Iar această ordoanţă ne ajută să intrăm într-o zonă de credibilitate necesară pentru a corecta traiectoria construcţiei bugetare. Anul următor este un an a solidarităţii, în care economia trebuie să se sprijine, în primul şi în primul rând, pe mediul privat, pe investiţiile publice masive, finanţate de la bugetul european şi de la buget naţional”.

    Potrivit ministrului, avem nevoie „şi de acele reaşezări fiscale în zona mediului privat, astfel încât să menţinem atractivitatea investiţională a României”.

    „Situaţia nu este uşoară, înţelegem nemulţumirile, venim după ani grei de pandemie, de inflaţie, criza energiei, război la graniţă şi un an electoral destul de complicat. Oamenii au trecut prin foarte multe încercări. Este normal ca statul, în momentul în care ne confruntăm cu o asemenea situaţie, să se uite în primul rând în propria ogradă şi răspunde cerinţelor mediului privat, dar şi aşteptărilor cetăţenilor, să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, să devine un stat care îşi respectă cetăţenii, un stat care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic. Asta înseamnă reaşezarea, asta înseamnă ajustarea multisectorială”, adaugă ministrul.

  • Taxa pe stâlp se amână cu 90 de zile. În acest timp, guvernul şi companiile ar trebui să ajungă la o soluţie comună. Nivelul scade la 1%

    Introducerea taxei pe stâlp ar urma să se amâne pe o perioadă de 90 de zile, spun surse apropriate negocierilor, timp în care guvernul, în dialog cu companiile direct afectate, ar urma să identifice o soluţie acceptabilă pentru toate părţile. Negocierile se duc şi în sensul scăderii procentului, de la 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, dar şi privind stabilirea unei perioade de aplicare a taxei. Măsura anunţată duminică seara a stârnit reacţii puternice din mediul de business, cele mai afectate companii fiind cele din sectorul energetic, cu investii majore în derulare.

    UPDATE: Potrivit ministrului finanţelor, Tanczos Barna, valoarea taxei va fi de 1% în loc de 1,5%, iar normele de aplicare urmează a fi stabilite în următoarele 90 de zile.

    “În momentul de faţă, sunt în curs investiţii de miliarde de euro în sectorul energetic românesc (fără precedent în ultimii 10 ani), care pot fi afectate în mod negativ. Finanţarea va fi mai scumpă, ratingul va scădea, capitalizarea bursieră va fi afectată şi ea etc. Sunt efecte des întâlnite după apariţia ştirilor de acest fel”, a scris Karoly Borbely, director general al Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti, într-o postare pe LinkedIn.

    Totodată, Swiss Capital, cea mai mare casă de brokeraj de la Bursa de Valori Bucureşti, cu tranzacţii intermediate anul acesta de 7,1 mld. lei, a estimat că taxa pe construcţii speciale, pe care Guvernul Ciolacu 2 dorea să o reintroducă prin OUG cu un impozit de 1,5%, ar fi putut avea o valoare de 1 mld. lei de la cele mai mari companii din energie listate la Bursa de Valori. Pentru Petrom, Swiss Capital estimează un impozit de 430 mil. lei, iar pentru Hidroelectrica de 245 mil. lei.

    Aplicarea taxei s-a amânat însă, pentru 90 de zile, aşa cum indică mai multe surse din domeniul energetic.

     

  • Marcel Ciolacu: „Reformăm statul şi reducem cheltuielile publice pentru a proteja economia”

    Printre aceste măsuri se numără îngheţarea salariilor demnitarilor, reducerea finanţării pentru partide cu 25% şi îngheţarea angajărilor în sectorul public pentru anul 2025.

    Premierul a subliniat că sporurile şi premiile suplimentare pentru bugetari vor fi eliminate, iar fiecare leu plătit în salarii va fi justificat prin criterii de performanţă şi evaluări. De asemenea, Guvernul va iniţia un proces de desfiinţare şi comasare a instituţiilor publice redundante şi va înfiinţa un Departament pentru eficientizarea activităţii guvernamentale, care va lucra exclusiv cu specialişti guvernamentali în regim pro bono.

    Ciolacu a precizat că, pe lângă reducerea cheltuielilor, sunt necesare măsuri pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, Guvernul va elimina facilităţile fiscale existente şi va introduce un sistem fiscal catalogat drept „echitabil”.

    Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi va fi aplicată gradual pentru a evita un şoc economic, afectând circa 30.000 de IMM-uri, reprezentând 10% din total, care vor beneficia însă de sprijin prin scheme de ajutor de stat.

    Premierul a subliniat că impozitul pe construcţiile speciale va fi aplicat doar după consultări cu marile companii, iar impozitul pe dividende va fi aliniat la nivelul impozitului pe venit, de 10%, menţinând România printre ţările din UE cu cele mai mici rate de impozitare la acest capitol.

    În final, Ciolacu a transmis un mesaj ferm către companiile care externalizează profiturile şi evită plata taxelor, cerându-le să respecte obligaţiile fiscale. Totodată, premierul a făcut un apel către pensionari şi cetăţenii cu venituri mici, promiţând că măsurile de acum vor permite Guvernului să găsească resurse financiare pentru indexarea pensiilor sau acordarea unui sprijin suplimentar în 2025.

    El a solicitat solidaritate din partea companiilor, prin îngheţarea preţurilor pentru o perioadă de şase luni, în semn de sprijin pentru populaţie şi economia naţională. Măsurile anunţate, potrivit premierului, sunt esenţiale pentru a asigura stabilitatea financiară şi a reduce presiunile economice asupra românilor.

     

  • Cum vede un antreprenor cu 3.200 de angajaţi noile modificări fiscale: ne afectează foarte mult. Anul asta suntem pe zero, iar anul viitor nu ştim cum va fi. Nu putem da afara oameni pentru că îi găsim foarte greu

    Vasile Lucuţ, antreprenorul care deţine Unicarm, unul dintre cei mai mari producători de alimente de pe plan local, care deţine şi o reţea de 130 de magazine, spune că anul viitor va fi unul foarte greu pentru industria alimentară şi pentru agricultură, având în vedere că “ordonanţa trenuleţ” vine după un an 2024 deja dificil pentru sector.

    „Anul acesta suntem pe zero ca profit. Anul viitor cred că va fi rău. Ne-a afectat foarte mult impozitul de 1% pe cifra de afaceri, ne-a adus aproape pe pierdere. Nu ştiu cum ne vom descurca anul viitor, dar nu putem da afară pentru că şi aşa găsim greu oameni, nu avem cu cine lucra”, a spus antreprenorul, care deţine un grup cu 3.200 de oameni. Circa 1.500 dintre aceştia lucrează în producţie, iar restul în retail, compania din Satu Mare având peste 1.300 de magazine. Anul acesta, compania a angajat 200 de oameni.
    „Mă tem că dacă noile măsuri intră în vigoare, o să vedem creşteri de preţuri, dar şi scăderi de consum”, crede antreprenorul.

    El spune că deja din trimestrul patru din acest an, a luat decizia de a amâna investiţiile.

    „În fiecare an, deschideam 10-15 magazine, dar acum nu ştiu dacă vom mai menţine acest ritm”.

    Unicarm este, atât după numărul de magazine, cât şi după cifra de afaceri, unul dintre cele mai puternice businessuri româneşti din retailul alimentar, o piaţă dominată clar de companii străine mari.

    Pe lângă retail, grupul Unicarm cuprinde şase fabrici – de carne (cu linii diferite pentru carnea de porc şi de vită), conserve de carne, lapte, lapte praf, pâine (plus două linii de patiserie şi cofetărie) şi îngheţată. Mai mult, businessul antrepre­norial a investit în trei ferme – una vegetală şi două zootehnice.

     

     

  • ANAT: Majorarea impozitului pe dividende este o dublă impozitare, profitul companiilor fiind deja taxat. Este o supraimpozitare care afectează tocmai firmele care produc valoare şi contribuie substanţial la bugetul de stat

    Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) atrage atenţia asupra valului de măsuri fiscale care riscă să destabilizeze mediul de afaceri şi precizează că majorarea impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, reprezintă o lovitură directă dată investitorilor, în conditiile în care acest impozit s-a dublat în ultimii 3 ani.

    ”Această măsură este o dublă impozitare – profitul companiilor este deja taxat, iar dividendele, care reprezintă sursa de venit a investitorilor, sunt din nou supuse impozitării. De-a lungul anilor, acest impozit a crescut progresiv, de la 5% într-un context economic stabil în 2016, până la 8% în 2023, iar acum la 10%. Este o supraimpozitare care afectează tocmai pe cei care produc valoare şi contribuie substanţial la bugetul de stat. Practic, impozitul pe dividende s-a dublat în ultimii 3 ani, fapt care descurajează mediul antreprenorial şi aşa subdimensionat faţă de potenţialul României şi, în mod deosebit, micii întreprinzători care, cel mai probabil, îşi vor închide afacerile”, se arată într-un comunicat al ANAT.

    În plus, Asociatia întreabă Guvernul de ce măsurile de reducere a cheltuielilor neproductive directe sunt ignorate, având în vedere că reducerea numărului de bugetari cu 10-15-20% în următorii 2-3 ani şi o restructurare eficientă a aparatului administrativ ar fi soluţii evidente. ”Dar aceste reforme esenţiale nu sunt nici măcar menţionate. România are un aparat de stat mult supradimensionat faţă de nevoile reale, mai ales în contextul mult clamatei digitalizări, pe care cu toţii o aşteptăm”.

    Agentiile de turism sunt nemultumite şi de faptul că toate măsurile anuntat de stat sunt luate ”din pix”, fără o minimă consultare cu mediul de afaceri, care este direct afectat.

    ”Adoptarea unor astfel de decizii peste noapte demonstrează o lipsă de respect pentru antreprenorii care susţin economia şi o incapacitate a decidenţilor de a propune reforme solide şi sustenabile”.

    În aceste conditii, ANAT solicită Guvernului să retragă această măsură, să iniţieze consultări reale cu mediul de afaceri şi să prezinte soluţii de reformare a cheltuielilor publice, pentru o economie sustenabilă.

     

     

     

  • BREAKING Taxa pe stâlp se amână. Premierul Ciolacu: Introducerea impozitului pe construcţii speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele şi după ce ministrul finanţelor va avea discuţii cu marile companii care vor urma să aibă investiţii

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat în urmă cu puţin timp la Palatul Victoria că introducerea impozitului pe construcţii speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele şi după ce ministrul finanţelor va avea discuţii cu marile companii care vor urma să aibă investiţii.

    El a făcut aceste declaraţii la şedinţa de guvern prin care va fi adoptată OUG. “Această ordonanţă nu este una a „austerităţii” sau „sărăciei” aşa cum se spune la televizor.  Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de şcoli şi spitale”.

    Ordonanţa de austeritate a Guvernului Ciolacu 2 – publicată duminică sub forma unui proiect în transparenţă decizională de Ministerul Finanţelor – prevedea printre altele impozitarea construcţiilor speciale cu 1,5% din valoare.

    Taxa pe stâlp nu era o noutate pentru investitori, ea fiind introdusă prima oară pe timpul Guvernului Ponta 1 în 2014 şi eliminată în 2017. Însă potrivit unei analize a Fondului Proprietatea din toamna lui 2015, companiile din portofoliul Fondului au plătit 1 mld. lei sub forma acestei taxe în 2014, din care 400 mil. lei au venit doar de la Petrom.

    Swiss Capital – cel mai mare broker de la Bursa de Valori – a estimat astăzi că taxa ar avea o valoare de 1 mld. lei de la cele mai mari companii din energie listate la Bursa de Valori. Pentru Petrom, Swiss Capital estimează un impozit de 430 mil. lei, iar pentru Hidroelectrica de 245 mil. lei

    Potrivit proiectului de ordonanţă, impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri. “Asupra valorii construcţiilor” este o exprimare neclară şi confuză, potrivit companiilor. Ce fel de valoare? Contabilă, valoarea pieţei?

    Taxa pe stâlp, introdusă în 2014 de guvernul Ponta, a fost eliminată în 2017 din mai multe motive legate de impactul negativ asupra economiei şi competitivităţii companiilor. Printre motivele principale care au condus la anularea acestei taxe se numără:

    Povara fiscală excesivă asupra companiilor

    Taxa afecta în special companiile cu investiţii semnificative în infrastructură şi active fixe, cum ar fi cele din energie, telecomunicaţii, agricultură şi industrie. Costurile ridicate au redus competitivitatea acestor companii pe piaţa internă şi externă.

    Descurajarea investiţiilor

    Taxa pe stâlp a fost percepută ca o piedică în atragerea de investiţii străine şi în stimularea investiţiilor interne. Impozitarea suplimentară a construcţiilor speciale a diminuat profitabilitatea proiectelor şi a descurajat dezvoltarea infrastructurii strategice.

    Impact negativ asupra economiei

    Companiile au transferat parţial costurile generate de taxă către consumatori, prin creşterea preţurilor la produse şi servicii, ceea ce a afectat consumul şi a generat presiuni inflaţioniste.

    Ineficienţa fiscală

    Deşi a fost introdusă ca o măsură pentru creşterea veniturilor bugetare, efectele adverse asupra economiei au diminuat impactul pozitiv pe termen lung. Taxa a fost văzută ca un impozit care penalizează dezvoltarea economică şi investiţiile productive.

    Critici din partea mediului de afaceri

    Asociaţiile de afaceri şi investitori au criticat taxa pe stâlp pentru caracterul său regresiv şi discriminatoriu, solicitând eliminarea acesteia pentru a îmbunătăţi climatul investiţional din România.

    Eliminarea taxei în 2017 a fost justificată de guvernul de atunci prin necesitatea de a stimula mediul de afaceri şi de a încuraja investiţiile în sectoare-cheie ale economiei.

     

  • Premierul Marcel Ciolacu: Adoptăm măsuri ferme pentru a proteja România de riscuri financiare majore

    Premierul a subliniat că deficitul bugetar ridicat, de 3,92% din PIB peste nivelul prevăzut în buget, impune măsuri urgente pentru a evita riscuri economice severe.

    Ciolacu a anunţat că Guvernul va adopta Ordonanţa „Trenuleţ”, care urmăreşte reducerea deficitului bugetar la 7% în 2025, în conformitate cu angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană.

    Premierul a respins acuzaţiile că această ordonanţă ar reprezenta austeritate, explicând că măsurile sunt structurate pentru a stopa creşterea cheltuielilor statului, a reduce risipa bugetară şi a creşte veniturile la buget prin reforme structurale incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Premierul a apărat deciziile luate de Guvern în acest an, menţionând majorările de pensii şi salarii, investiţiile în infrastructură, sănătate şi energie, subvenţiile pentru menţinerea preţurilor la utilităţi şi eliminarea inechităţilor pentru pensionari. Aceste măsuri, a spus el, au fost esenţiale pentru „a face dreptate pentru milioane de oameni şi a sprijini economia”.

    Ciolacu a avertizat că lipsa unor măsuri economice responsabile ar putea duce la scăderea rating-ului de ţară, alungarea investitorilor şi creşterea dobânzilor la împrumuturi, ceea ce ar genera recesiune, falimente şi şomaj. El a subliniat importanţa menţinerii accesului la fondurile europene şi din PNRR, care sunt esenţiale pentru modernizarea României.

    Ciolacu a încheiat spunând: „Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Criticaţi-mă pe mine, dar lăsaţi România să meargă înainte şi să se dezvolte. Nu se poate altfel!”

  • USR acuză Guvernul Ciolacu de măsuri economice imorale şi neconstituţionale

    Într-un comunicat, USR condamnă adoptarea „ordonanţei trenuleţ” fără o consultare reală cu patronatele şi sindicatele, subliniind că măsurile propuse reprezintă „un atentat la stabilitatea economică a României”.

    Printre principalele critici se numără reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, şi eliminarea facilităţilor fiscale în sectoare cheie, precum construcţiile şi IT-ul. Conform USR, aceste măsuri au fost luate fără respectarea prevederilor Codului Fiscal, care impune un termen de minimum 6 luni înainte de intrarea în vigoare a modificărilor.

    Cătălin Drulă, deputat USR, a acuzat Guvernul de încălcarea statului de drept prin adoptarea unor măsuri neconstituţionale. „Ciolacu continuă aceleaşi politici imorale, ilegale şi iresponsabile. Nota de plată este dată mediului privat, sufocat de noi taxe, în timp ce clientela de partid se îmbogăţeşte”, a declarat Drulă.

    Cristian Ghinea, senator USR, a subliniat contradicţia între promisiunile electorale şi măsurile luate: „Este inacceptabil ca Guvernul să pună pe umerii antreprenorilor noi taxe cu doar două zile înainte de aplicare, în timp ce promitea stabilitate şi predictibilitate.”

    USR avertizează că noile măsuri vor duce la închiderea firmelor, pierderea locurilor de muncă şi scumpirea produselor. De asemenea, eliminarea facilităţilor fiscale în construcţii, IT, agricultură şi industria alimentară este considerată o măsură pripită şi fără justificare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    USR cere retragerea ordonanţei în forma actuală şi iniţierea unor consultări reale cu mediul de afaceri şi partenerii sociali. De asemenea, partidul solicită adoptarea unor politici economice care să reducă risipa bugetară şi să sprijine mediul privat, fără a împovăra suplimentar contribuabilii.

    Guvernul este acuzat de incompetenţă şi lipsă de transparenţă, încheind anul 2024 fără a accesa fonduri din PNRR şi fără progrese semnificative în implementarea reformelor necesare.