BusinessMagazin

Blog

  • 3GSM In cifre

    • peste 1.300 de expozanti
    • aproximativ 65.000 de vizitatori
    • 8 hale de expozitie
    • o suprafata de expunere de 3 ori mai mare decat in 2005
    • peste 60.000 de participanti
    • aproximativ 15.000 de vizitatori pe zi

  • Preturi de high-tech

    Pentru a putea vizita congresul 3GSM, vizitatorii veniti din toate colturile batranului continent au fost nevoiti sa scoata din buzunar sume destul de piperate.

     

    CU DISCOUNT: Cei care au vrut sa viziteze congresul 3GSM pentru o singura zi, indiferent de ziua aleasa, au scos din buzunar putin sub 1.500 de euro, insa in cazul in care au fost membri GSMA, pretul a coborat la 1.000 de euro.

     

    TREI ZILE: Pentru cei care s-au decis sa participe la congres in perioada 13-15 februarie, fara a asista si la ziua de deschidere a congresului, pretul a fost de 3.300 de euro.

     

    LA PACHET: Daca participantii au fost interesati sa viziteze standurile expozitiei 3GSM pe toata perioada (12-15 februarie), costul unui bilet s-a ridicat la aproape 4.000 de euro.

     

    TOTAL: Daca presupunem ca toti cei 60.000 de participanti la 3GSM au achizitionat un bilet pentru 4 zile, aceasta inseamna un total de 240 mil. euro. Totusi, bilantul real a fost undeva la jumatate din aceasta suma, conform unor surse neoficiale.

  • ENERGIE: Infiletarea cifrei de afaceri romanesti cu cheia franceza

    Rezultatele financiare ale grupului Rompetrol pentru anul trecut includ, in premiera, si veniturile aduse de compania franceza preluata in decembrie 2005 de Dinu Patriciu. Dyneff reprezinta o treime din afacerile grupului, iar Patriciu intentioneaza sa o transforme dintr-un lant de benzinarii din sudul Frantei intr-un operator national.

     

    Majoritatea operatiunilor si a activelor The Rompetrol Group se afla in Franta, România, Spania si Europa de Sud-Est.“ Aceasta este ordinea in care isi expune Rompetrol „zonele de acoperire“, Romania trecand pe al doilea loc in prezentarea oficiala a grupului: primul loc a fost luat de Franta, dupa achizitia, in decembrie 2005, a operatorului francez Dyneff, in urma unei tranzactii estimate de piata la 100 de milioane de dolari.

     

    Intrarea companiei franceze in portofoliul de companii al lui Dinu Patriciu a insemnat, bineinteles, si modificarea structurii veniturilor. Astfel, dupa cum explica oficialii companiei, inainte de Dyneff cifra de afaceri a grupului Rompetrol se realiza, in proportii egale, din veniturile rafinariei, in conditiile in care jumatate din productia din Romania era exportata pe alte piete, si din sistemul de distributie din Romania. In momentul in care a aparut Dyneff, cifra de afaceri a crescut, iar benzinariile si depozitele din Franta si Spania au acaparat spre o treime din structura cifrei de afaceri pentru anul trecut, dupa cum declara Dinu Patriciu saptamana trecuta. Acum, veniturile de la clientii din Romania sunt cam 30% din total, iar pietele regionale, in special Bulgaria si Turcia, aduc aproximativ 20% din venituri, spun reprezentantii Rompetrol. Dupa un an de operare a noii achizitii, nou-venitul in grupul lui Dinu Patriciu secondeaza, ca valoare a cifrei de afaceri (1,64 de miliarde de euro), cel mai important activ al grupului, Rompetrol Rafinare (Petromidia). Anul trecut Rompetrol Rafinare a avut o cifra de afaceri consolidata in crestere cu 23%, pana la 2,65 miliarde de dolari (2,12 miliarde de euro). Pentru a creste capacitatea de rafinare de la 3,8 milioane de tone pe an la 5 milioane de tone, Rompetrol a derulat aici un plan de investitii de 260 de milioane de dolari (208 milioane de euro).

     

    Daca la venituri sta bine, Petromidia a incheiat insa anul cu pierderi de 77,89 milioane de lei (22,1 milioane de euro), fata de un profit net de 186,35 milioane de lei (51,47 milioane de euro) in 2005, dupa cum arata rezultatele financiare conform standardelor românesti de contabilitate transmise de companie. In ultimul trimestru al anului trecut, Petromidia a avut o pierdere de 36,8 milioane de lei (10,5 milioane de euro), mai mari decat pe ansamblul primelor noua luni (11,6 milioane de euro).

     

    Chiar daca a avut pierderi, grupul lui Dinu Patriciu, atat datorita achizitiei Dyneff, dar si extinderii pe noi piete (de exemplu, in Ucraina), a reusit sa isi dubleze cifra de afaceri in 2006 fata de 2005, la 5,6 miliarde de dolari (circa 4,2 miliarde de euro), aproape de tinta de 6 miliarde enuntata in octombrie anul trecut. Aceasta desi conjunctura pietei nu a fost tocmai prietenoasa – marjele din rafinare au scazut, iar preturile la utilitati au crescut cu peste o treime. In 2005, cifra de afaceri a Rompetrol a fost de 2,34 miliarde de dolari (circa 1,9 mld. euro), in crestere cu 45% fata de anul precedent.

     

    Pentru 2007, planurile lui Dinu Patriciu vizeaza o cifra de afaceri de peste 7 miliarde de dolari si profit operational de 250 de milioane de dolari, dar si extinderea pe noi piete – cum ar fi, de exemplu, intrarea in Serbia daca va castiga cursa pentru compania Nafta Industrija Srbije, lansata la privatizare de la sfarsitul toamnei si pentru care se lupta mai multe mari companii petroliere europene,  precum austriecii de la OMV, ungurii de la MOL si polonezii de la PKN Orlen. Pentru un pachet de 25% din actiuni, statul sarb se asteapta sa incaseze 250 de milioane de euro. 

     

    „Din cifra de afaceri estimata pentru 2007, aproximativ jumatate va veni din activitatile de trading“, estimeaza Dan Ionescu, vicepresedintele segmentului de trading din cadrul Rompetrol. In 2006, valoarea tradingului in cadrul Rompetrol a fost de un miliard de dolari, iar cresterea estimata ar trebui sa vina din volumele mari inregistrate (Dan Ionescu estimeaza ca anul acesta ar trebui sa vanda 5 milioane de tone de produse petroliere). In compania de trading a Rompetrol (Vector Energy, cu sediul in Elvetia) lucreaza aproximativ 200 de persoane, raspandite in toate cele 13 tari unde grupul este prezent.

     

    Divizia de trading s-a infiintat cu exact un an in urma si in Romania, cand intreaga structura a Rompetrol a fost regandita – deoarece, in urma achizitiei operatorului francez Dyneff, compania lui Dinu Patriciu a deschis al doilea front de operatiuni in vestul Europei, cu iesire la Mediterana si Atlantic, dupa cel din Balcani si de la Marea Neagra.

     

    Astfel, grupul lucreaza deja de un an pe patru unitati de business – explorare-productie, rafinare, retail-marketing si trading. Dyneff este deocamdata prezent in retail-marketing si trading, dar Dinu Patriciu sustine ca se concentreaza pe posibilitatea achizitiei unei rafinarii in vestul Europei („cel putin la fel de mare ca Petromidia“), pentru a integra afacerile de acolo si pentru a-si mari marjele. (Dyneff, desi are o cifra de afaceri buna, are marje mici.) Pentru a-si finanta extinderea (nu numai cea spre vest, ci si cea spre Rusia si Asia Centrala), CEO-ul de la Rompetrol spune ca luna viitoare ar trebui sa finalizeze tranzactia pentru un pachet de 10-22% din actiunile companiei, in fapt un procent care va da investitorului doar drept de informare si nu de decizie. 

     

    Toate intentiile lui Dinu Patriciu arata nu numai ca omul de afaceri a decis sa transforme compania pe care a preluat-o in decembrie 2005 ca pe un retailer regional intr-un retailer national (e vorba de faptul ca reteaua de benzinarii a Dyneff acopera deocamdata doar sudul Frantei), ci ca vrea sa o transforme in punctul central al extinderii sale in Occident. Pana atunci, Patriciu afirma ca va lansa in martie primele benzinarii Rompetrol in sudul Frantei. Va pune insa logo-ul cu floarea doar pe benzinariile premium din orase sau din puncte-cheie, precum si pe benzinariile noi ce urmeaza sa fie construite, pe cand cele din zonele rurale isi vor pastra designul si numele pe care i le-a dat Antoine Lecea, fondatorul grupului Dyneff.

  • Etalonul Petrom

    Cifra de afaceri a grupului Rompetrol pe anul trecut (la nivel international) se raporteaza inevitabil la cea a Petrom, data fiind competitia foarte stransa dintre cele doua companii. Petrom nu si-a anuntat inca rezultatele pe 2006, dar diferenta in favoarea Rompetrol s-a vazut inca de la rezultatele de la noua luni ale celor doua grupuri.

     

    MENTIUNE. Afacerile totale la noua luni 2006 ale grupului Rompetrol au fost de 4,28 miliarde de dolari (circa 3,37 miliarde de euro), in conditiile in care principala afacere din Romania a grupului Rompetrol (Petromidia) a obtinut in primele trei trimestre o cifra de afaceri consolidata de aproape 2 miliarde de dolari, cu 15% mai mare decat in perioada ianuarie – septembrie 2005. Grupul Rompetrol a incheiat primele noua luni cu o pierdere neta de 3 milioane de dolari (circa 2,3 milioane de euro).

     

    PETROM. La noua luni, compania controlata de grupul austriac OMV a avut o cifra de afaceri de 9,67 miliarde de lei (2,73 miliarde de euro), in crestere cu 23% fata de aceeasi perioada a anului 2005 (cand a raportat venituri de 7,86 miliarde de lei – 2,21 miliarde de euro). Profitul net pe primele noua luni a fost de 1,99 miliarde de lei (564 de milioane de euro).

  • BRANDING: Cu Casa Poporului inainte sau ce se poate lauda Romania

    Trei branduri demne de luat in seama are Romania: Dacia, Casa Poporului si Sibiul. Este opinia lui Wally Olins, guru al branding-ului, venit saptamana trecuta la Bucuresti ca sa-si lanseze cartea „Despre brand“.

     

    Cum a ajuns Wally Olins la o astfel de concluzie? Expertul britanic in branding considera ca Romania are Dacia Logan, pentru ca este unul dintre putinele branduri romanesti care concureaza cu succes cu cele straine, atat pe plan intern cat si pe plan extern. Marca Dacia, relansata dupa infuzia de capital a francezilor de la Renault, s-a reinventat si s-a reinventat bine, spune Olins. „Dacia Logan subliniaza valoarea acumulata in timp a marcii. Reinventarea brandului s-a bazat pe nostalgie si modernitate in acelasi timp, fara a ingropa trecutul si a promova numai un brand al prezentului si al viitorului“, completeaza Rafael Treguer, director de marketing la Dacia, si el prezent la lansarea editiei din limba romana a cartii lui Olins.

     

    In privinta Casei Poporului, chiar daca aminteste de Ceausescu, cladirea ofera baza unui brand romanesc, explica Wally Olins, pentru ca este cunoscuta drept cea mai mare constructie din lume dupa Pentagon. La randul lui, orasul Sibiu a devenit un brand gratie statutului de capitala culturala a Europei in anul 2007.

     

    Evident, nu toata lumea e de acord ca notorietatea in strainatate a Casei Poporului ar trebui sa faca edificiul ceausist sa fie considerat un brand romanesc de prim rang. Dar tocmai aceasta ofera o ilustrare a uneia din afirmatiile cuprinse in cartea lui Olins, anume ca brandurile sunt relativ autonome fata de eforturile de marketing si publicitate, cresterea si descresterea lor fiind decisa si controlata de fapt de consumatori. Cu alte cuvinte, brandurile sunt astazi definite sau cel putin redefinite, deformate, distruse „pe strada“. Iar zvonurile, opinia publica, mass-media pot distruge fara probleme imaginea unei companii intr-o situatie de criza prost gestionata de catre management.

     

    „Noi, consumatorii, suntem cei care decidem care brand va avea succes si care nu. Unele branduri prospera pentru ca oamenii le iubesc si nu se mai satura de ele, iar altele esueaza pur si simplu pentru ca oamenii nu le vor“, spune cel mai cunoscut consultant de branding din lume. Cu totul alta discutie este daca un brand e bun sau rau, daunator sau prielnic pentru personalitatea consumatorului. „Brandurile nu sunt nici bune, nici rele. Este o chestiune de alegere. Fiindca piata nu este niciodata saturata de nimic. E loc intotdeauna pentru ceva nou, iar societatea vrea sa aleaga“, raspunde Wally Olins.

     

    Traducatorul in romaneste al cartii, Stefan Liute, director de strategie la Grapefruit, ii da dreptate autorului cand afirma ca brandurile nu sunt bune sau rele, „asa cum un cutit nu este in sine bun sau rau, ci capata aceste atribute in functie de purtatorul lui si de intentiile acestuia“. El considera ca de la intrarea in UE, Romania si afacerile romanesti fac branding sau pot face, dar inca nu suficient de mult. In plus, branding-ul pare sa reprezinte inca doar un teren exotic pentru marketingul romanesc, considera Liute, nu unul de importanta strategica in dezvoltarea si consolidarea afacerilor.

     

    Cat despre efortul de marketing si de branding, nici acesta nu e bun sau rau in sine, considera expertul britanic. E vorba de a-l convinge pe consumator, de a-l seduce, de a incerca sa-l manipulezi, cu scopul ca acesta sa cumpere produse si servicii. Dar aceasta este, in cele din urma, natura umana, crede autorul. „De mici incercam sa ne manipulam parintii. E un lucru binecunoscut. Sigur ca te manipulez, dar si tu, la randul tau, ma manipulezi. Asta facem cu totii. Ne transformam in persoane mai seducatoare, mai atragatoare, in dorinta de a capta interesul publicului – si nu e nimic rau in asta“, afirma Olins.

     

    Cartea „Despre brand“ nu preda nicidecum branding, ci arata cum trebuie privit branding-ul daca apartii civilizatiei occidentale si nu esti un militant antiglobalizare (Olins marturiseste ca a scris-o ca reactie la cartea lui Naomi Klein „No Logo“, in care autoarea combate ideea de brand ca incarnare a consumismului extrem al civilizatiei occidentale). Olins si-a propus sa sintetizeze in 250 de pagini istoria brandurilor, motivatia pentru care consumatorii si companiile au nevoie de ele si care este viitorul acestora.

     

    Nascut la Londra, Olins a creat sau a redefinit identitati corporatiste importante, precum Orange, Repsol, British Telecom, Guinness, Renault sau Volkswagen.

  • Ambasade surprinse la spionaj imobiliar

    Diplomatii sunt de mult timp printre clientii preferati ai agentiilor imobiliare pentru inchirierea apartamentelor de lux. Dar ambasadele aduc afaceri bune si dezvoltatorilor imobiliari.

     

    Destule ambasade din Bucuresti sunt in cautare de noi sedii, deoarece cladirile pe care le-au ocupat (sau le ocupa inca) sunt in proces de retrocedare. Printre cei care deja au eliberat vechiul sediu se numara Ambasada Canadei sau cea a Japoniei. Pe lista celor care s-ar putea sa faca la fel  in urmatoarea perioada se inscrie chiar si Ambasada Statelor Unite ale Americii.

     

    Diplomatii canadieni s-au mutat de cateva luni dintr-o vila din apropierea Pietei Romane. Noul sediu al ambasadei a fost proiectat de firma de arhitectura Westfourth Architecture.

     

    Arhitectii Westfourth au mai fost implicati in proiecte ale altor ambasade, potrivit lui Calin Negoescu, director tehnic al firmei, dar aceste proiecte nu s-au finalizat. El spune ca sunt ambasade care cauta un nou sediu de multa vreme, dar nu sunt presate sa ia o decizie rapida. „Cei care sunt preocupati sa se mute au aceasta preocupare de multi ani. Si vor mai fi inca niste ani“, afirma Negoescu. Pentru ca – inclusiv cand apar noi proprietari ai cladirii – exista inca varianta prelungirii contractelor, probabil la alte preturi. In prezent, imobilele in care se afla ambasadele sunt detinute de Regia Autonoma pentru Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS).

     

    Pe lista imobilelor revendicate de fostii proprietari se afla cladirea ce gazduieste Ambasada SUA, dar si alte sedii de ambasade din Bucuresti revendicate, precum cele ale Spaniei, Armeniei, Nigeriei, Venezuelei sau Algeriei, potrivit unor informatii din presa.

     

    Ambasada SUA a preluat recent un teren de patru hectare in cadrul proiectului Baneasa din nordul Capitalei, potrivit unor surse apropiate negocierilor. Inca nu se stie daca aici va fi construit un nou sediu sau daca guvernul american il va folosi pentru alte proiecte. Nici reprezentantii Ambasadei SUA, nici cei ai Baneasa Investments – companie care se ocupa de dezvoltarea proiectului – nu au comentat aceasta informatie.

     

    Analistii imobiliari apreciaza insa ca o astfel de tranzactie consta intr-o inchiriere pe termen foarte lung (ce poate depasi o suta de ani), echivaland practic cu o vanzare a terenului. Altfel spus, Baneasa Investments ar fi incasat cateva zeci de milioane de euro de la guvernul american.

     

    In general, ambasadele – sau ministerele de externe ale statelor pe care acestea le reprezinta – prefera sa inchirieze sediul. Pentru dezvoltatori, constructia unui sediu de ambasada poate fi o afacere foarte buna, pentru ca au asigurat inca de la bun inceput un ocupant pentru cladire (si unul bun platitor), dar si pentru plusul de imagine pe care il aduce un asemenea client.

     

    De altfel, personalul consular ocupa o buna parte a apartamentelor si a vilelor de lux din Capitala, fiind printre cei mai pretentiosi chiriasi. In acelasi timp, chiriile platite pentru resedintele acestora sunt printre cele mai mari din piata.

     

    Cum e sa lucrezi pentru o ambasada? „E complicat, dar nu din punct de vedere tehnic, ci contractual, pentru ca e nevoie de foarte multa exactitate“, spune Calin Negoescu de la Westfourth. Contractele se aproba pe o filiera complicata si trebuie respectate atat cerinte ale ministerelor de externe, cat si ale diplomatilor prezenti in Romania.

     

    Nu toti diplomatii opteaza insa pentru cladiri independente. Dupa ce a cautat mai multi ani o varianta, Ambasada Japoniei a ales pana la urma sa se mute in imobilul de birouri America House din Piata Victoriei – proprietate a grupului GTC. Familiarizati cu imaginea ambasadelor impunatoare din zone rezidentiale linistite, romanii se vor obisnui deci si cu diplomatii chiriasi in centre de afaceri.

  • REAL WORLD

    Situat pe un loc fruntas, pe o pozitie privilegiata, devii o tinta pentru concurenta. Cat de repede ati simtit reactia acesteia, cum ati contracarat? Ce ati facut pentru a recastiga pozitia fruntasa?

     

    De Saptesprezece ani facem parte dintre liderii pietei avocaturii, atat ca persoane, cat si ca firma. In consecinta, am simtit in permanenta presiunea concurentei si o caracterizez drept cea mai eficienta cauza a „mentinerii in forma“. Concurenta reprezinta „salvarea“ tuturor celor care ajung in varf (atat persoane, cat si entitati). Ea le permite sa isi raporteze in permanenta performanta personala la niste criterii reale, sa isi pastreze busola si sa ajusteze la timp orice derapaje, pe care satisfactia generata de succes si suficienta de sine le pot crea. – Ion Nestor

     

    In domeniul GSM am gustat si gust din plin batalia pentru cota de piata. Fiind un domeniu cu grad ridicat de inovare in tehnologie, toti cei care activeaza pe aceasta piata au invatat sa fie dinamici si flexibili. Asa ca reactiile sunt extrem de rapide. Un exemplu ar fi cand am lansat pentru prima oara in Romania serviciul buy-back in telefonia mobila. Ceilalti au reactionat rapid, incercand sa vina cu acelasi serviciu, dar in conditii mai avantajoase de pret pentru client. Avantajul nostru a fost ca acest serviciu este marca inregistrata Dasimpex si pentru ceilalti a fost dificil sa gaseasca modalitatile de comunicare catre client. Nu a fost nevoie sa contracaram, pentru ca am pregatit foarte bine acest serviciu si ne-am protejat dinainte de atacuri. – Sorin Stoica

     

    Am fost in aceasta situatie anul trecut, dupa ce am incheiat parteneriatul cu DuPont. Produsele pe care le-am lansat in colaborare cu ei au ridicat stacheta, au impus un alt nivel. Au trecut mai bine de sase luni de atunci si anumite sortimente de vopseluri continua sa alerge singure pe culoarul lor, fara competitie. Iar asta s-a reflectat si in vânzari. Este motivul pentru care am ales sa investesc atât de mult in laboratoare. Un loc fruntas este consecinta unui lucru bine facut, nu un scop in sine. Daca l-am pierdut, inseamna ca oferim mai putin decât competitia. Ne repliem si ne straduim sa daruim mai mult. – Daniel Guzu

  • MODEL DE MANAGER

    STEVE JOBS, fondator si CEO al Apple, este vazut de cei mai multi dintre cei chestionati de BUSINESS Magazin (alaturi de Jack Welch, fostul CEO de la General Electric sau de investitorul Warren Buffett) drept unul dintre cei mai de succes manageri din lume si chiar un model de urmat. Si nu intamplator. Pentru ca, nu numai in Romania, Jobs este considerat unul dintre cei mai inovatori executivi si chiar „copilul teribil“ al industriei IT.

     

    1976: Steve Wozniak si Steve Jobs fondeaza Apple Computer. In acelasi an, ei lanseaza primul computer personal – Apple I. Acesta este urmat de Apple II un an mai tarziu si de Apple Macintosh – primul PC cu o interfata grafica ce avea sa devina un succes comercial – in 1984.

     

    1985: Steve Jobs este concediat de John Sculley – fost manager al Pepsi Cola, pe care chiar Jobs il recrutase in 1983 pentru functia de CEO al Apple. In acelasi an, Jobs fondeaza NeXT Computer si cumpara de la Lucasfilm un studio de animatie pe computer – ce avea sa devina cunoscut sub numele de Pixar.

     

    1997: Jobs este readus la conducerea Apple – la acea vreme o companie in degringolada. Apple cumparase NeXT in 1996, iar Jobs detinuse, inainte de a fi numit CEO interimar, pozitia de consultant.

     

    2007: Apple este recunoscuta drept una dintre cele mai inovatoare companii, dupa ce a lansat produse ca iMac, iPod sau iTunes. Controlul absolut exercitat de Jobs, inovatiile de exceptie si marketingul senzational au facut ca produsele Apple sa fie mai dorite de consumatori decat orice alt produs al concurentei. Valurile lansate de recent anuntatul iPhone nu fac decat sa confirme ca Apple nu mai este de mult doar un producator de computere, dar ramane in continuare un campion al inventivitatii.

     

    MILIARDARUL: Salariul sau a intrat in Cartea Recordurilor ca fiind cel mai redus al unui CEO – 1 dolar pe an. Insa Steve Jobs era milionar inca din 1980, an in care Apple a fost listata la bursa. Mai mult, cele doua companii in care s-a implicat dupa ce a fost concediat i-au adus venituri substantiale. Chiar Apple a cumparat NeXT cu 400 de milioane de dolari, in timp ce Disney a cumparat studiourile de animatie Pixar, in ianuarie 2006, intr-o tranzactie de 7,4 miliarde de dolari, realizata exclusiv prin schimb de actiuni, in urma careia Steve Jobs a ajuns sa detina circa 7% din capitalul Disney si o pozitie in Consiliul de Administratie.

  • DEFINITIA SUCCESULUI

    Este o intrebare inevitabila, care se refera la aspiratii si la modurile de a le atinge.

     

    Succesul poate fi privit din multe puncte de vedere: tinta, scop urmarit, criteriu de clasificare, stare de spirit. Ca stare de spirit ar fi acea traire de o intensitate maxima pe care o resimte o persoana atunci cand atinge un anumit scop de natura materiala sau spirituala. – Ion Nestor

     

    InseamnA sa poti sa iti creezi un context in care sa se intample tot ceea ce iti propui si, mai mult, sa ai parte apoi si de lucruri la care nu te-ai gandit. – Iuliana Stan

     

    Succesul are o componenta externa, sociala, adica sa fii cel mai bun in domeniul ales, si una interna si emotionala, care tine de activitati, oameni si rezultate care iti infrumuseteaza viata. – Calin Fusu

     

    Este altceva decat perfectiunea, este o tinta la care ajungi daca ai gresit intr-atat incat ai invatat din  esecurile tale, ti-ai depasit limitele si ai asimilat mereu lucruri noi. – Sorin Stoica

     

    Cu siguranta in procente s-ar descrie asa: 40% munca, 20% vizionarism si 40% hazard. – Adrian Mircioiu

     

    Multa munca si un pic de noroc. – Bogdan Georgescu

     

    Sa fac ceva deosebit si intr-un mod corect, iar rezultatul sa reziste in timp. Ambele componente ale succesului sunt la fel de importante, pentru ca in lumea de azi trebuie sa te diferentiezi, si pentru a putea sa ai un sentiment de implinire sufleteasca. – Marius Chereches

     

    In afaceri, sa atingi nivelul financiar dorit fara sa ai nici un regret sau amintire neplacuta. Si nu regret nici perioada grea de la inceput, cand stricam toate camasile mele cu glicol, nici faptul ca am ales sa nu fac niciun compromis. Am construit incet si toate au venit la timpul lor. – Daniel Guzu

     

    Sa ajungi sa lucrezi cu oameni interesanti, pe care ii admiri si care sa te considere un partener egal de discutie. – Dan Badea

     

    Succesul inseamna sa cunosti ceea ce conteaza cu adevarat pentru tine, ce te reprezinta si duce la implinirea ta, la dezvoltarea ca persoana. In afaceri, reprezinta indeplinirea si chiar depasirea obiectivelor, fara a face rabat de la etica. – Bogdan Sgarcitu

     

    Sa reusesti sa obtii ce ti-ai propus si de preferat mai mult decat ceilalti. – Cristian Nacu

     

    Atingerea unui scop. „Ai atins un succes, treci mai departe“, ar putea fi deviza succesului. Este important sa-ti propui in permanenta scopuri noi, sa fii intr-o permanenta miscare, sa fii dinamic, sa bifezi tot ce realizezi, dupa care sa-ti propui alte scopuri. – Adrian Bulboaca

  • ASA DA, ASA NU

    Reguli de urmat, reguli de evitat. Sunt peste tot, in carti, in reviste de specialitate, in discursuri: cum trebuie sa fie un manager, ce trebuie sa faca, ce nu trebuie sa faca.

     

    Un manager de succes trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati majore: inteligenta, buna pregatire profesionala, bun psiholog, bun organizator, capacitate de efort ridicata, calm si rezistenta la stres, autoritate autentica, consecventa. Regulile ar fi: cunoasterea businessului, a resurselor umane, a structurii organizatorice si a modului de functionare a acesteia, alegerea oamenilor-cheie pentru transmiterea comenzilor, definirea permanenta a planului de actiune, urmarirea realizarii sarcinilor. Ce trebuie sa evite: sa fragmenteze organizatia, sa dea senzatia ca nu se bazeaza decat pe oamenii-cheie, sa incurajeze manifestarile de grup, sa actioneze haotic si contradictoriu, sa revina des asupra masurilor. – Ion Nestor

     

    Pasiunea de a invata este elementul cel mai important. – Calin Fusu

     

    Sunt atat de multe carti care dau mii de reguli pentru a deveni manager de succes, dar consider ca pentru a  avea in general succes trebuie sa te acordezi cu mediul, cu pregatirea si cu asteptarile pe care le ai. Poti avea succes intr-o companie sau ramura si esec in alta. Din acest motiv, pentru a fi un manager de succes trebuie sa iti clarifici obiectivele, indicatorii de masurare, timpul si locul. Si sa nu uiti ca pe tot acest drum ai si o viata personala. De evitat monotonia, automultumirea, introspectia excesiva in detrimentul analizei mediului inconjurator, lipsa de atentie la detalii, inconsecventa. – Sorin Stoica

     

    Nu cred intr-o formula general-valabila care duce la deznodamantul fericit – manager de succes. Cred insa ca pentru a fi un bun lider trebuie mai intai de toate sa vezi ce anume vrei pentru compania ta, ce asteptari are echipa care te inconjoara de la deciziile tale. Cred ca trebuie sa vezi intotdeauna lucrurile pornind de la chestiunile marunte, de finete, pana la cele de amploare. Trebuie sa fii muncitor, vizionar, bun ascultator, ferm, serios si, nu in ultimul rand, sa stii sa recunosti cand gresesti sau macar sa iti dai seama ce greseli faci si sa le corectezi. – Adrian Mircioiu

     

    ConstruieSte numai afaceri in care crezi, in domenii care te pasioneaza, cauta situatii win-win in permanenta, alege oameni cu care rezonezi, consulta-i permanent, fii perfectionist si perseverent. Pericolele sunt relaxarea, renuntarea la elanul pe care l-ai avut in primii ani, imposibilitatea de a invata ca trebuie sa delegi, rezistenta la schimbare, mai cu seama in conditiile in care tehnologiile si modul de lucru se schimba atât de mult de la an la an. Si nu in ultimul rând lipsa de rabdare, pentru ca apar momente când trebuie sa mai faci si sacrificii pentru bunul mers al lucrurilor pe termen lung.  – Daniel Guzu

     

    SA comunici uSor si eficient cu oamenii, sa fii organizat, riguros, sa incerci sa dobandesti cat mai multa experienta personala, sa fii curios, sa nu iei decizii din impuls, dar sa-ti asculti instinctele. – Cristian Nacu

     

    Trebuie sa iti placa ceea ce faci, sa angajezi oamenii cei mai buni, sa fii in permanenta deschis la schimbarile survenite pe piata si sa anticipezi miscarile pietei sau ceea ce tu insuti ai putea genera ca miscare pe piata, sa ai buna dispozitie si umor. De evitat opusul acestora. – Adrian Bulboaca