BusinessMagazin

Blog

  • Lufthansa decide să taxeze locurile pasagerilor în aeronave pe toate zborurile

    Din 26 noiembrie, pasagerii vor plăti pentru locurile lor o taxă de zece euro, cele aflate în apropierea ieşirilor de urgenţă urmând a costa 20 de euro pentru zborurile de scurt curier şi 60 de euro pentru cele pe distanţe lungi. Compania germană nu a precizat încă ce se va întâmpla în cazul zborurilor cu escală şi dacă pasagerii vor plăti o singură taxă sau câte una pentru fiecare zbor.

    Până în prezent doar companiile low-cost obişnuiau să practice astfel de metode.

    Pe piaţa locală, 1,3 milioane de pasageri au fost transportaţi de companiile din grupul Lufthansa anul trecut, în creştere cu 12% faţă 2011. Grupul Lufthansa operează în România 328 de zboruri pe săptămână, de la Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara şi acoperă destinaţii precum München, Frankfurt, Viena, Zürich, Düsseldorf şi Berlin.Austrian Airlines, compania membră a grupului german, a crescut semnificativ numărul de zboruri către şi dinspre Viena la zece pe zi, după ce a decis anul trecut întreruperea acordului comercial cu TAROM, sub care opera ruta respectivă. Divizia low-cost a Lufthansa, Germanwings, a avut mai puţin succes pe piaţa locală, după ce a renunţat la cursele către Berlin şi Stuttgart odată cu închiderea zborurilor de pe aeroportul Băneasa, păstrând doar cursele către Köln de pe Otopeni, închise la rândul lor din ianuarie 2013, după cum susţin oficialii aeroportului Henri Coandă.

    “SERVICII LA PREŢURI REZONABILE, ÎNSĂ NU IEFTINE”, este noul motto al operatorului aerian Lufthansa, adaptat unor strategii pe termen lung de combatere a creşterii preţului combustibililor, a tarifelor competitive lansate de operatorii low-cost sau a introducerii de noi taxe, cum ar fi cea anunţată recent de Uniunea Europeană în legătură cu emiterea de certificate verzi.

     

  • Cum poţi să donezi fără să scoţi bani din buzunar

    Mai Mult Verde, Unicef, Salvaţi Copiii, SOS Satele Copiilor sunt  câteva dintre cele peste 40 de cauze din România înscrise deja în aplicaţia Vouch!, pentru care consumatorii pot colecta cirese, care se transformă în bani redirectionaţi automat către organizaţia respectivă. În momentul de faţă sunt disponibili peste 100.000 dolari, bani proveniţi de la companiile implicate în proiect, precum şi din fondurile dezvoltatorului.

    Mecanismul aplicaţiei presupune ca utilizatorul să îşi aleagă cauza pe care o susţine şi apoi să înceapă să dea Vouch,  actiune similară ”Check-in-ului”. Cireşele colectate la fiecare Vouch reprezintă moneda aplicaţiei, care se transformă ulterior în bani, paritatea fiind de 1 dolar la 10.000 cireşe.

    În general, utilizatorul colectează între 100 şi  5000 de cireşe la un singur Vouch, însă există companii care pot dona mai mult atunci când oamenii vizitează locaţiile lor. Utilizatorul are libertatea de a schimba cauza oricând, astfel că poate susţine mai multe organizaţii pe parcursul utilizării aplicaţiei.
    Aplicaţia a fost dezvoltată de Voucherry, o companie înfiinţată în SUA cu o experientă de peste 20 de ani în Cause Marketing. Noul concept pe care Voucherry îl propune este CSR-ul interactiv, o nouă formă de responsabilitate socială care implică în primul rând consumatorii în susţinerea organizaţiilor care servesc comunitatea. Astfel, companiile donează doar în momentul în care consumatorii interactionează cu ele, ceea ce înseamnă că fiecare utilizator este conştient de efortul companiei şi îl răsplăteşte cu vizite în locaţiile acesteia , iar cauzele primesc şansa de a obţine mai mulţi bani pentru proiectele desfăşurate, în funcţie de cât de puternică e legătura cu susţinătorii.
     

  • Suprataxarea bogaţilor, soluţia statelor în faţa crizei economice

    Mai multe ţări din întreaga lume continuă să creeze noi praguri valorice pentru cotele de impozit pe venit aplicabile pentru persoanele cu venituri foarte mari sau să introducă noi taxe temporare, ca răspuns la preocupările privind deficitul bugetar guvernamental, arată un comunicat transmis de compania de consultanţă fiscală KPMG International. Conform KPMG, cota medie de impozit pe venit la nivel mondial a crescut din nou, în acest an, cu 0,3% – marcând al doilea an consecutiv de creştere. 2013 marchează, de asemenea, al doilea cel mai mare număr de creşteri ale cotei de impozit (în 9 ţări), începând din 2003, de când KPMG colectează date pentru acest studiu.“Vizarea persoanelor cu venituri mari reprezintă pentru guverne o modalitate de a obţine venituri suplimentare şi de a arăta contribuabililor că se iau măsuri corecte şi necesare pentru binele ţării lor”, spune René Philips, Directorul Global al departamentului International Executive Services din cadrul KPMG.

    Un bun exemplu de creştere a impozitelor temporare pentru bogaţi este India: pentru anul fiscal 2013/14, India a impus o taxă suplimentară de 10% din impozitul plătit de persoanele fizice cu un venit anual peste 10 millioane de rupii indiene. De asemenea, Republica Cehă a aplicat un impozit temporar de 7%, numit “suprataxă de solidaritate” pentru veniturile de peste 1.242.432 coroane cehe. Japonia şi-a majorat cea mai ridicată cotă de impozitare cu 0,84 puncte procentuale, ca urmare a introducerii unei “Suprataxe Speciale de Reconstrucţie”, pe care guvernul japonez a introdus-o pentru a ajuta la finanţarea costurilor de reconstrucţie după marele cutremur din estul Japoniei, din 2011.

    O acţiune de reducere a cotei de impozitare a avut loc în Letonia, unde cota unică de impozitare a fost scăzută cu 1 punct procentual, ca parte a unei acţiuni eşalonate de reducere a cotei, de la 25% la 20%, până în 2015. Grecia a redus cota maximă cu 3 puncte procentuale (de la 45% la 42%).Totuşi, deşi în Grecia cota cea mai ridicată a cunoscut o  scădere, schimbarea a fost parte a unor măsuri  mai ample de restructurare a tuturor pragurilor valorice pentru aplicarea cotelor de impozitare progresive. Aceste modificări au condus la creşterea cotelor de impozitare pentru nivelurile mici şi mijlocii de venit, astfel încât cotele de impozitare au crescut de fapt pentru toate persoanele fizice cu venituri anuale sub 220.000 euro (în ciuda scăderii cotei maxime).

    Cea mai notabilă scădere a avut loc în Marea Britanie, unde cea mai mare cotă a fost redusă de la 50% la 45% începând cu 6 aprilie 2013. Pe parcursul celor trei ani de funcţionare, cota de 50% aplicată în Marea Britanie a fost foarte criticată pe seama faptului că determina persoanele cu venituri ridicate să plece în străinătate şi acţiona ca un factor de descurajare a spiritului antreprenorial.

    Critici similare au fost aduse foarte mediatizatei categorii de impozitare de 75% (pentru persoanele cu venituri de peste 1 milion de euro), categorie propusă de preşedintele francez François Hollande, cu mai mult de un an în urmă. În decembrie 2012, consiliul constituţional al Franţei a hotărât că impozitul de 75% este neconstituţional, însă este încă neclar dacă Franţa va mai introduce un impozit pentru cei “super bogaţi” sub o altă formă.

    “Francezii au fost în mod tradiţional toleranţi cu privire la impozitele şi contribuţiile sociale mari, considerându-le preţul pe care trebuie să îl plătească pentru servicii publice de calitate şi beneficii sociale. Mai mult decât atât, opinia publică a fost în general dezaprobatoare faţă de persoanele bogate care au părăsit Franţa pentru a scăpa de cota propusă de 75%. Va fi interesant de văzut cum va fi tratată problema impozitării în viitoarele campanii electorale atât locale, cât şi europene”, spune  Mădălina Racoviţan, Partener în cadrul KPMG în România şi coordonatorul departamentului People Services.

    În ce priveşte România, Mădălina Racoviţan spune că impozitarea de 16% pare a fi una competitivă, ”însă pentru a înţelege costurile reale ale ocupării forţei de muncă, contribuţiile sociale trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare. Acestea sunt destul de ridicate în România, după cum au arătat studiile comparative la nivel mondial realizate de KPMG, în timp ce beneficiile pe care le aduc sunt reduse. Plafonarea contribuţiilor sociale la de cinci ori salariul mediu reprezintă un aspect pozitiv, cu toate că are aplicabilitate restrânsă. Guvernul ar trebui să analizeze cu atenţie reducerea contribuţiilor sociale, sau cel puţin plafonarea lor la niveluri rezonabile, pentru a încuraja ocuparea forţei de muncă şi stimularea creşterii economice. Guvernul a declarat public în acest an că se urmăreşte o reducere a contribuţiilor sociale pentru anul viitor. Cu toate acestea, rămâne de văzut care vor fi măsurile concrete ce vor fi luate în perioada următoare”.

     

  • Anunţul făcut în premieră de Cora: cum vrea să ameninţe supremaţia Carrefour

    “Ne uităm la viitor cu multă încredere pentru că avem în plan şi alte suprize. Următorul proiect pe care îl pregătim de lansare în perioada următoare este coraDrive pentru a veni în întâmpinarea clienţilor online”, a declarat Philippe Lejeune, directorul general al Cora România.

    Compania are 12 hipermarketuri în centre comerciale proprii şi în spaţii închiriate şi 5.000 de angajaţi. Dintre aceştia, 200 fac parte din echipa care a participat la deschiderea cora Pantelimon, primul magazin al societăţii.Dintre cele 12 magazine pe care le are cora în România, patru sunt la Bucureşti şi opt în provincie, la Constanţa, Ploieşti, Cluj-Napoca, Baia Mare, Arad, Drobeta Turnu Severin şi Bacău. 

    Carrefour a lansat în luna iulie în România un site de cumpărături online cu livrare la domiciliu pe partea de produse alimentare şi de larg consum, primul magazin de acest fel. Lansarea Carrefour Online a impulsionat puternic comerţul electronic din România. Vânzările în domeniul retailului online au crescut cu 141% în perioada ianuarie-iulie 2013 faţă de acelaşi interval al anului trecut, potrivit PayU.

  • Noul Sprinter vine în România cu preţuri de la 27.500 de euro. Mercedes-Benz vrea vânzări cu patru cifre pe piaţa locală

    “Observăm că rezultatele vânzărilor din România vor fluctua şi în 2014 în funcţie de evoluţia economiei şi de felul în care aceasta se reflecta în afacerile locale”, a declarat Boris Bilich, noul CEO al Mercedes-Benz România.

    Datorită modelului Sprinter, Mercedes-Benz este lider de piaţă la categoria autoutilitare medii şi mari din Europa (UE 24), cu o cotă de piaţă de 18,1% în 2012. În 2012, vânzările au crescut până la 19%, formând un total de 21.500 unităţi. În jur de 150.000 de unităţi Sprinter sunt construite în prezent, în fiecare an. 

    “Dacă ne amintim povestea anului 2009, când am continuat să lansăm noi produse, deşi pieţele se prăbuşeau, vedem o tendinţă pe care am decis să o păstrăm: grupul Daimler nu ţine cont de scăderea din pieţe când alege să dezvolte noi produse. Este o acţiune contra-ciclică„, spunea la lansarea autovehicului Bernd Stegmann, şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans. Citeşte aici povestea Sprinter, cel mai vândul model al Mercedes-Benz în lume.

    Cele mai importante pieţe pentru Mercedes-Benz Vans sunt în Europa, furnizând aproximativ 60% din totalul vânzărilor.

  • Apple va lansa curand produsul despre care Steve Jobs a vorbit chiar inainte sa moara

    Cu putin timp inainte sa moara, Steve Jobs ii marturisea celui care ii scria biografia ca “a prins in sfarsit ideea” despre cum sa construiasca un televizor cu o interfata simpla, care sa se sincronizeze wireless cu continutul altor device-uri Apple. Iar Tim Cook spunea la randul sau in luna mai ca TV-ul este o zona pe care compania “se concentreaza intens”, dorind sa construiasca si alte produse care sa se ridice la succesul Mac-urilor, iPhone-urilor si ipad-urilor.

    Compania americana ia in acesta perioada ultimele decizii privind specificatiile tehnice ale produselor, iar televizoarele Apple vor avea probabil un design fara rama (marimea televizorului va coincide aproximativ cu marimea ecranului), a declarat Masahiko Ishino, analist la Advanced Research, refuzand sa precizeze sursa informatiilor. Reprezentantii Apple din Japonia nu au raspuns intrebarilor transmise de Bloomberg. Ishino sustine ca printre furnizorii de ecrane si piese pentru televizoarele Apple s-ar putea numara LG Display, Samsung Electronics si compania americana Corning, specializata in productia de sticla rezistenta. 

    Cititi mai multe pe incont.ro

  • Este din Ploieşti, are 33 de ani şi vinde de peste trei milioane de euro

    Roxana Ştefan este business unit manager pentru operaţiunile locale ale producătorului francez al dermatocosmeticelor Laboratoire Bioderma din 2009, când au fost puse bazele reprezentanţei companiei pe piaţa locală, iar din 2011, marca a fost lansată şi în Republica Moldova. A considerat poziţia din cadrul Laboratoarelor Bioderma România asemănătoare cu înfiinţarea unui start-up: era nevoie de găsirea unui birou, a unei echipe şi de alte  aspecte care ţin de pornirea unei afaceri. 

    Anterior acestei funcţii, a lucrat timp de opt ani pentru cel mai mare jucător din industria farma, A&D Pharma. Experienţa din mediul de afaceri a fost completată cu studiile  în cadrul Facultăţii de  Administrarea Afacerilor la ASE.

    Roxana Ştefan recunoaşte că a cochetat şi cu ideea de antreprenoriat, dar poziţia pe care o are în prezent la conducerea filialei locale a Laboratoarelor Dermatologice Bioderma cu sediul în Lyon, Franţa, i-a oferit experienţe similare cu ale unui antreprenor. Prin urmare nu a dat până acum curs tentaţiilor antreprenoriale.

    Bioderma este prezentă în 95 de ţări, fiind prima marcă de dermatocosmetice lansată în România în 1996 prin distribuitori. Produsele companiei sunt făcute în Franţa, unde există o unitate de cercetare şi dezvoltare, o fabrică în Aix-en-Provence şi un laborator biometrologic în Lyon.

    FUNCŢIE business unit manager
    VÂRSTĂ 33 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2012 3,5 mil. euro
    CIFRĂ DE AFACERI 2011 2,5 mil. euro
    ANGAJAŢI 25

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a opta ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din luna mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 35 lei.

  • Anunţul făcut de Carrefour: deschide cel de-al treilea magazin din Braşov

    Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 7.000 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale, potrivit reprezentanţilor retailerului.
    În România, Grupul Carrefour numără 142 magazine dintre care 24 hipermarket-uri „Carrefour”, 73 supermarket-uri „Market”, 44 magazine de proximitate „Express” şi un website de comerţ online.

    Retailerul a avut anul trecut pe piaţa românească vânzări de 986 milioane euro, fără TVA, cu 3% mai mari faţă de valoarea din 2011. În august, compania a anunţat că va deschide la finele anului un hipermarket la Galaţi.
     

  • Anunţul făcut de Billa: deschide primul magazin din Piteşti

    Magazinul se va afla în Centrul Comercial Trivale şi va oferi clienţilor peste 8.500 de produse: fructe şi legume, produse de panificaţie şi patiserie, produse preparate şi semipreparate, carne, alimente de bază sau băuturi,  articole cosmetice şi de menaj.

    Billa este prezentă pe piaţa din România din februarie 1999 când a deschis primul supermarket din Bucureşti. În prezent, Billa operează 71 de magazine în cele mai importante oraşe din România, având 3.500 de angajaţi. Comppania este parte a Rewe Group, unul dintre cele mai importante grupuri din Europa care activează în retail şi turism. În prezent, 323.000 de angajaţi lucrează în cadrul REWE Group în 13 ţări europene, iar cele aproximativ 15.700 de magazine au generat o cifră de afaceri de peste 48 de miliarde de euro.

     

  • Cum a schimbat criza relaţia dintre proprietari şi chiriaşi în malluri

    Au participat:

    Sebastian Mahu, Head of Property Management Department, DTZ Echinox
    Tatian Diaconu, Managing Director, Immochan Romania
    Arthur Popa, COO, Băneasa Developments
    Răzvan Gaiţă, General Manager, Anchor Group
    Sorin Stancu, Country Manager, Marks & Spencer
    Philippe Besadoux, CEO,  Kenvelo Group
    Răzvan Sin, Head of Retail Department, DTZ Echinox
    Violeta Luca, CEO, Flanco

    BUSINESS MAGAZIN: Cât de mult contează locaţia pentru o afacere în retail? S-a modificat ceva în ultima perioadă?

    TATIAN DIACONU, IMMOCHAN: Evident că da. Nu cred că poate spune cineva că nu. Ba chiar contează mai mult decât oricând. România are o particularitate culturală, pe care am înţeles-o în zece ani, că aici clienţii doresc comerţ de proximitate, la parterul blocului. E suficient să ne uităm la evoluţia din ultimii ani a unor mărci care operează în special pe partea alimentară. Întinzând „plapuma„ şi în partea noastră, centrele comerciale care au astăzi succes sunt în principal cele care sunt plasate în centrul oraşului. Dacă s-a modificat? Fireşte că da. Inclusiv abordarea relaţiilor, pentru că uşor-uşor am trecut dintr-una în care se impuneau anumite reguli ale jocului, în urmă cu câţiva ani, spre o relaţie de parteneriat. Am început să discutăm mai mult, am încercat să ne înţelegem şi chiar am reuşit să vedem ce are sens şi pentru noi, şi pentru retaileri.

    RĂZVAN SIN, DTZ: Locaţia este importantă, dar este numai unul dintre factorii care participă la succesul unui proiect de retail. Alţi factori, câteodată poate mai importanţi, dovedesc că există spaţii comerciale care funcţionează chiar dacă sunt la marginea oraşului şi nu în centru. Sunt foarte importante conceptul, mixul de chiriaşi şi, mai ales în ultima perioadă, este foarte important timingul, de pildă într-un oraş de mărime medie cântăreşte mult cine este primul venit pe piaţă.

    VIOLETA LUCA, FLANCO: Aş spune că locaţia este importantă, foarte importantă, însă contează mult şi alţi factori. În retail contează detaliul, dar în egală măsură şi deciziile corecte, dezvoltarea afacerilor în concordanţă cu schimbarea comportamentului de consum. Deşi am doar doi ani de retail, au fost intenşi şi s-au suprapus peste experienţa de peste zece ani în corporaţii. Aş putea să răspund la întrebarea legată de locaţie cu o ecuaţie. O locaţie foarte bună, operată foarte bine poate să ascundă probleme legate de brand sau de merchandising. O locaţie mai puţin bună, dar operată de un retailer cu un brand puternic, cu o foarte bună operaţiune, cu un mix foarte bun de mărfuri, cu consultanţă foarte bună, poate să opereze mai prost din pricina locaţiei. Prin urmare, locaţia este o condiţie necesară, dar niciodată suficientă.

    BUSINESS MAGAZIN: Aţi constatat, în urma cercetărilor, lucruri surprinzătoare legate de un anumit proiect?

    SEBASTIAN MAHU, DTZ: Am ajuns în urma cercetărilor legate de un anume proiect să constatăm că piaţa nu avea nevoie de acel lucru. Am dat recomandări să fie transformat, de pildă, într-un proiect de convenienţă.

    BUSINESS MAGAZIN: Cum se poartă acum negocierile şi când a intervenit schimbarea?

    RĂZVAN GAIŢĂ, ANCHOR GROUP: Este momentul negocierilor, al parteneriatului, momentul în care ambele părţi au fost şi sus, şi jos şi au înţeles că pe termen lung nu există altă variantă. Ne-am dat seama de lucrul acesta trecând prin toate fazele şi în momentul acesta nota generală este de discuţie; negocierile sunt câteodată mai lungi decât ar trebui să fie, dar duc la rezultate satisfăcătoare pentru toată lumea. Cred că anii care vor urma vor confirma ipoteza că este dificil să impui, piaţa s-a maturizat. Nu mai e perioada de căutări care era în urmă cu câţiva ani. Ştim foarte multe despre consumatori, despre ce îşi doresc ei. S-au făcut zeci de studii. Oriunde ar fi clienţii locaţia este foarte importantă şi asta o ştiu şi cei care au început dezvoltarea. În urmă cu 13-14 ani înţelegeam mai puţin această sintagmă, iar proiectele care s-au dezvoltat în Capitală şi în ţară au demonstrat că alegerea locaţiei este esenţială. Colegii din retail pot veni cu nenumărate argumente şi le dau dreptate că este important brandul, felul în care se operează.