BusinessMagazin

Blog

  • Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro

    Dolarul a scăzut miercuri la cea mai joasă cotaţie din ultimele nouă luni,in raport cu un cos de valute principale, după ce datele statistice de marţi din Statele Unite au aratăt că numărul angajărilor din septembrie a fost mai mic decât era anticipat, scrie Reuters.

    Guvernul american preconiza că în septembrie se vor face 180.000 de angajări, însă datele oficiale arată că numai 148.000 de locuri de muncă au fost create.

    Neatingerea ţintei de angajări propuse în septembrie dă investitorilor mesajul că economia americană îşi pierduse din avânt încă dinainte de oprirea activităţii guvernului.

    Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro, a cărui apreciere începe să ridice îngrijorări printre politicienii europeni.  

    Moneda americană a pierdut teren şi în faţa yen-ului, folosit în general ca un pariu sigur pentru investitori în timpul perioadelor de incertitudine politică şi economică.

    “Datele macroeconomice slabe de săptămâna aceasta confirmă aşteptările investitorilor cum că FED va amâna încetinirea politicii de achizitie de obligatiuni pentru primul trimestru al anului următor”, a spus Lee Hardman, economist la Bank of Tokyo-Mitsubishi, cea mai mare bancă japoneză.

    Hardman a adăugat că “pe termen scurt, este posibil ca dolarul să rămână în defensivă, chiar dacă datele încep să se îmbunătăţească”.

    Un sondaj făcut de Reuters arată că majoritatea dealerilor din Statele Unite consideră că Rezerva Federală nu va începe să reduca programul de achiziţie de obligaţiuni , mai devreme de martie.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro

    Dolarul a scăzut miercuri la cea mai joasă cotaţie din ultimele nouă luni,in raport cu un cos de valute principale, după ce datele statistice de marţi din Statele Unite au aratăt că numărul angajărilor din septembrie a fost mai mic decât era anticipat, scrie Reuters.

    Guvernul american preconiza că în septembrie se vor face 180.000 de angajări, însă datele oficiale arată că numai 148.000 de locuri de muncă au fost create.

    Neatingerea ţintei de angajări propuse în septembrie dă investitorilor mesajul că economia americană îşi pierduse din avânt încă dinainte de oprirea activităţii guvernului.

    Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro, a cărui apreciere începe să ridice îngrijorări printre politicienii europeni.  

    Moneda americană a pierdut teren şi în faţa yen-ului, folosit în general ca un pariu sigur pentru investitori în timpul perioadelor de incertitudine politică şi economică.

    “Datele macroeconomice slabe de săptămâna aceasta confirmă aşteptările investitorilor cum că FED va amâna încetinirea politicii de achizitie de obligatiuni pentru primul trimestru al anului următor”, a spus Lee Hardman, economist la Bank of Tokyo-Mitsubishi, cea mai mare bancă japoneză.

    Hardman a adăugat că “pe termen scurt, este posibil ca dolarul să rămână în defensivă, chiar dacă datele încep să se îmbunătăţească”.

    Un sondaj făcut de Reuters arată că majoritatea dealerilor din Statele Unite consideră că Rezerva Federală nu va începe să reduca programul de achiziţie de obligaţiuni , mai devreme de martie.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Aproape 90% din banii cheltuiţi astăzi pe bursa de la Bucureşti au vizat acţiunile unei singure companii

    “Piaţa stă de câteva zile sub semnul ofertei Romgaz, majoritatea investitorilor gestionându-şi poziţiile pentru o posibilă participare în această ofertă. Acest aspect s-a facut deja simţit la nivelul cotaţiilor, care au înregistrat uşoare deprecieri”, a declarat pentru MEDIAFAX Mihai Chişu, broker la Swiss Capital.

    Până miercuri la ora 17:00, a doua zi subscrieri la oferta de la Romgaz, micii investitori au subscris 39% din acţiunile disponibile pe tranşa lor (care reprezintă 15% din toate titlurile scoase la vânzare), în valoare de 108,7 milioane lei (24,5 milioane euro).

    Statul a lansat marţi oferta prin care vrea să vândă 15% din acţiunile Romgaz la preţuri între 24 şi 32 lei pe titlu, estimând să obţină între 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) şi 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro).

    Micii investitori beneficiază de discounturi doar pentru primele 10.000 de acţiuni subscrise, nu şi pentru GDR-uri, iar subscrierea se face la preţul maxim, de 32 lei/acţiune.

    Discountul va fi de 5% pentru ordinele plasate în primele cinci zile, iar din a şasea zi reducerea va fi de 3% faţă de preţul final, care va fi stabilit în funcţie de subscrierile investitorilor instituţionali. Cel mai probabil, subscrierile masive se vor înregistra în ultimele două zile ale perioadei cu discount de 5%, respectiv vineri si luni.

    Oferta se va încheia pe 31 octombrie, iar acţiunile vor fi vândute atât la Bursa de la Bucureşti, cât şi prin intermediul unor certificate de depozit (GDR-uri) pe piaţa de la Londra.

    Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, şi indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic,au închis şedinţa la niveluri foarte apropiate de cele de marţi.

    Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a coborât cu 0,1%.

    În acelaşi timp, indicii extinşi BET-XT şi BET-BK se plasau la aceleaşi niveluri cu cele de la finalul sesiunii precedente.

    Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea, iar BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

    Rulajul total pe segmentul de acţiuni a fost de 109,84 milioane lei (24,7 milioane euro), din care 87% a fost reprezentat un transfer deal cu 28,77% din acţiunile Biofarm (BIO).

    SIF Oltenia (SIF5) a vândut miercuri pachetul de 28,77% din acţiunile producătorului de medicamente către SIF Muntenia (SIF4), printr-o tranzacţie deal în valoare de 96,07 milioane lei (21,6 milioane de euro).

    Cele 315 milioane de acţiuni au fost vândute la un preţ de 0,305 lei, cu 3,39% peste nivelul de referinţă.

    Acţiunile au închis sesiunea la un preţ de 0,2949 lei, în stagnare faţă de marţi. La această cotaţie, capitalizarea companiei este de 322,9 milioane lei.

    SIF Banat Crişana controlează direct 21,29% din Biofarm, iar în acţionariatul producătorului de medicamente se mai regăseşte şi SIF Moldova (SIF2), cu 13,06% din capital.

    În urma tranzacţiei, prin care SIF Muntenia a cumpărat 28,77% din titluri, SIF Banat şi-a majorat indirect deţinerea, la circa 50% din Biofarm. SIF Banat-Crişana a cumpărat în acest an Muntenia Invest, societatea de investiţii financiare ajungând astfel să deţină indirect controlul SIF Muntenia (SIF4). SIF Banat-Crişana ar urma să împartă administrarea SIF Muntenia cu SIF Moldova (SIF2), care a anunţat în luna august că vrea să preia aproape 50% din acţiunile Muntenia Invest, în aceleaşi condiţii de preţ ca SIF Banat-Crişana.

    Pe piaţa principală, cele mai lichide au fost acţuinile Fondul Proprietatea, cu operaţiuni de 2,77 milioane lei. Titlurile au închis ziua în scădere cu 0,38%, la 0,7855 lei.

    Investitorii au suprasubscris de aproape 2,85 ori oferta lansată săptămâna trecută de Fondul Proprietatea pentru răscumpărarea unui pachet de 4,35% din acţiuni. Doar din trei ordine a fost depăşit cu 16% volumul de titluri pe care FP îl vizează în această operaţiune. Până la finalul şedinţei de marţi, au fost plasate 586 de ordine pentru 1,711 miliarde de acţiuni, reprezentând 12,42% din toate titlurile Fondului, potrivit datelor din sistemul Bursei.

    Oferta se va încheia pe 14 noiembrie.

    Drepturile de alocare emise de Nuclearelectrica (SNN) în oferta pentru listare au scăzut cu 0,36%, la preţul de 10,95 lei. Cu aceste titluri au fost efectuate transferuri în valoare cumulată de doar 107.000 lei.

    Cotaţia de la închidere este cu 2,2% sub preţul de 11,2 lei/acţiune la care au fost vândute titlurile pe tranşele investitorilor instituţionali (85% din ofertă) şi al marilor investitori de retail (5% din titlurile din ofertă).

    Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat luni acţiuni de 1,1 milioane lei, dublu faţă de rulajul de 516.000 de lei din şedinţa precedentă.

    Marile burse europene consemnau pierderi de până la 0,8%, iar acţiunile de pe Wall Street au început tranzacţiile de miercuri în scădere, în urma unor rezultate trimestriale mixte raportate de companii, care au dezamăgit analiştii.

  • Aproape 90% din banii cheltuiţi astăzi pe bursa de la Bucureşti au vizat acţiunile unei singure companii

    “Piaţa stă de câteva zile sub semnul ofertei Romgaz, majoritatea investitorilor gestionându-şi poziţiile pentru o posibilă participare în această ofertă. Acest aspect s-a facut deja simţit la nivelul cotaţiilor, care au înregistrat uşoare deprecieri”, a declarat pentru MEDIAFAX Mihai Chişu, broker la Swiss Capital.

    Până miercuri la ora 17:00, a doua zi subscrieri la oferta de la Romgaz, micii investitori au subscris 39% din acţiunile disponibile pe tranşa lor (care reprezintă 15% din toate titlurile scoase la vânzare), în valoare de 108,7 milioane lei (24,5 milioane euro).

    Statul a lansat marţi oferta prin care vrea să vândă 15% din acţiunile Romgaz la preţuri între 24 şi 32 lei pe titlu, estimând să obţină între 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) şi 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro).

    Micii investitori beneficiază de discounturi doar pentru primele 10.000 de acţiuni subscrise, nu şi pentru GDR-uri, iar subscrierea se face la preţul maxim, de 32 lei/acţiune.

    Discountul va fi de 5% pentru ordinele plasate în primele cinci zile, iar din a şasea zi reducerea va fi de 3% faţă de preţul final, care va fi stabilit în funcţie de subscrierile investitorilor instituţionali. Cel mai probabil, subscrierile masive se vor înregistra în ultimele două zile ale perioadei cu discount de 5%, respectiv vineri si luni.

    Oferta se va încheia pe 31 octombrie, iar acţiunile vor fi vândute atât la Bursa de la Bucureşti, cât şi prin intermediul unor certificate de depozit (GDR-uri) pe piaţa de la Londra.

    Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, şi indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic,au închis şedinţa la niveluri foarte apropiate de cele de marţi.

    Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a coborât cu 0,1%.

    În acelaşi timp, indicii extinşi BET-XT şi BET-BK se plasau la aceleaşi niveluri cu cele de la finalul sesiunii precedente.

    Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea, iar BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

    Rulajul total pe segmentul de acţiuni a fost de 109,84 milioane lei (24,7 milioane euro), din care 87% a fost reprezentat un transfer deal cu 28,77% din acţiunile Biofarm (BIO).

    SIF Oltenia (SIF5) a vândut miercuri pachetul de 28,77% din acţiunile producătorului de medicamente către SIF Muntenia (SIF4), printr-o tranzacţie deal în valoare de 96,07 milioane lei (21,6 milioane de euro).

    Cele 315 milioane de acţiuni au fost vândute la un preţ de 0,305 lei, cu 3,39% peste nivelul de referinţă.

    Acţiunile au închis sesiunea la un preţ de 0,2949 lei, în stagnare faţă de marţi. La această cotaţie, capitalizarea companiei este de 322,9 milioane lei.

    SIF Banat Crişana controlează direct 21,29% din Biofarm, iar în acţionariatul producătorului de medicamente se mai regăseşte şi SIF Moldova (SIF2), cu 13,06% din capital.

    În urma tranzacţiei, prin care SIF Muntenia a cumpărat 28,77% din titluri, SIF Banat şi-a majorat indirect deţinerea, la circa 50% din Biofarm. SIF Banat-Crişana a cumpărat în acest an Muntenia Invest, societatea de investiţii financiare ajungând astfel să deţină indirect controlul SIF Muntenia (SIF4). SIF Banat-Crişana ar urma să împartă administrarea SIF Muntenia cu SIF Moldova (SIF2), care a anunţat în luna august că vrea să preia aproape 50% din acţiunile Muntenia Invest, în aceleaşi condiţii de preţ ca SIF Banat-Crişana.

    Pe piaţa principală, cele mai lichide au fost acţuinile Fondul Proprietatea, cu operaţiuni de 2,77 milioane lei. Titlurile au închis ziua în scădere cu 0,38%, la 0,7855 lei.

    Investitorii au suprasubscris de aproape 2,85 ori oferta lansată săptămâna trecută de Fondul Proprietatea pentru răscumpărarea unui pachet de 4,35% din acţiuni. Doar din trei ordine a fost depăşit cu 16% volumul de titluri pe care FP îl vizează în această operaţiune. Până la finalul şedinţei de marţi, au fost plasate 586 de ordine pentru 1,711 miliarde de acţiuni, reprezentând 12,42% din toate titlurile Fondului, potrivit datelor din sistemul Bursei.

    Oferta se va încheia pe 14 noiembrie.

    Drepturile de alocare emise de Nuclearelectrica (SNN) în oferta pentru listare au scăzut cu 0,36%, la preţul de 10,95 lei. Cu aceste titluri au fost efectuate transferuri în valoare cumulată de doar 107.000 lei.

    Cotaţia de la închidere este cu 2,2% sub preţul de 11,2 lei/acţiune la care au fost vândute titlurile pe tranşele investitorilor instituţionali (85% din ofertă) şi al marilor investitori de retail (5% din titlurile din ofertă).

    Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat luni acţiuni de 1,1 milioane lei, dublu faţă de rulajul de 516.000 de lei din şedinţa precedentă.

    Marile burse europene consemnau pierderi de până la 0,8%, iar acţiunile de pe Wall Street au început tranzacţiile de miercuri în scădere, în urma unor rezultate trimestriale mixte raportate de companii, care au dezamăgit analiştii.

  • Isărescu: Nu este bine să depunem banii în străinătate,să avem încredere în sistemul bancar românesc. “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit”

    “Radu Mihnea a fost primul domn român care şi-a deschis un depozit la Veneţia, am putea spune că a plecat cu banii în străinătate, şi-a depus 20.000 de galbeni la Zecca, Veneţia”, a afirmat Isărescu, prezent la o dezbatere prilejuită de lansarea cărţii “Cronicarii, adevărul şi puterea. Istorie şi ideoligie în cronistica moldovenească a secolului al XVII-lea” de Nadia Manea.

    El a citat din carte, în care se consemnează că Radu Mihnea apela la o manieră modernă şi sigură de a păstra banii, care erau garantaţi de Republica Veneţiană, arătându-se “puţin revoltat” că este o invitaţie la a depune banii în străinătate.

    “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu ştiu că şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit. Deci nu este bine să depunem banii în străinătate, ci să avem încredere în sistemul bancar românesc”, a afirmat şeful băncii centrale.

    El s-a referit şi la “obsesia” băncilor centrale şi a guvernatorilor de a ţine sub control inflaţia.

    “Despre băncile centrale şi guvernatorii acestora se spune că au o obsesie: inflaţia, să ţină inflaţia cât mai jos. Şi în mare măsură este adevărat, dar nu toţi guvernatorii recunosc acest lucru, că sunt obsedaţi, însă că au preocuparea să ţină preţurile scăzute este adevărat. Inflaţia este opusul stabilităţii monetare”, a mai spus Isărescu.

  • Isărescu: Nu este bine să depunem banii în străinătate,să avem încredere în sistemul bancar românesc. “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit”

    “Radu Mihnea a fost primul domn român care şi-a deschis un depozit la Veneţia, am putea spune că a plecat cu banii în străinătate, şi-a depus 20.000 de galbeni la Zecca, Veneţia”, a afirmat Isărescu, prezent la o dezbatere prilejuită de lansarea cărţii “Cronicarii, adevărul şi puterea. Istorie şi ideoligie în cronistica moldovenească a secolului al XVII-lea” de Nadia Manea.

    El a citat din carte, în care se consemnează că Radu Mihnea apela la o manieră modernă şi sigură de a păstra banii, care erau garantaţi de Republica Veneţiană, arătându-se “puţin revoltat” că este o invitaţie la a depune banii în străinătate.

    “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu ştiu că şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit. Deci nu este bine să depunem banii în străinătate, ci să avem încredere în sistemul bancar românesc”, a afirmat şeful băncii centrale.

    El s-a referit şi la “obsesia” băncilor centrale şi a guvernatorilor de a ţine sub control inflaţia.

    “Despre băncile centrale şi guvernatorii acestora se spune că au o obsesie: inflaţia, să ţină inflaţia cât mai jos. Şi în mare măsură este adevărat, dar nu toţi guvernatorii recunosc acest lucru, că sunt obsedaţi, însă că au preocuparea să ţină preţurile scăzute este adevărat. Inflaţia este opusul stabilităţii monetare”, a mai spus Isărescu.

  • Consiliul Concurenţei analizează impactul intrării Lidl pe piaţa românească

    “Facem o analiză de evaluare a impactului intrării Lidl pe piaţă”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    Analiza este prima de acest fel realizată de Consiliul Concurenţei după aprobarea unei tranzacţii şi presupune evaluarea evoluţiei pieţei după tranzacţia dintre Lidl şi Tengelmann şi dacă au apărut deficienţe în piaţa de profil. Raportul va fi gata până la sfârşitul acestui an.

    În februarie 2010, grupul german Lidl a anunţat că va prelua de la compania germană Tengelmann reţelele de magazine de discount Plus din România şi Bulgaria, iar în noiembrie Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea de concentrare economică.

    La vremea respectivă, tranzacţia a ridicat semne de întrebare pentru că Lidl& Schwartz opera în România şi reţeaua de hipermarketuri discount Kaufland şi prin preluarea Plus, magazine tot cu profil discount, ar fi depăşit o cotă de 60% din retailul discount. Formatele celor două magazine erau însă diferite. După preluare, Lidl a continuat extinderea în România ajungând la o reţea de 164 de magazine.

    Principalul competitor al Lidl este Penny Market, care deţine 138 de magazine.

  • Consiliul Concurenţei analizează impactul intrării Lidl pe piaţa românească

    “Facem o analiză de evaluare a impactului intrării Lidl pe piaţă”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    Analiza este prima de acest fel realizată de Consiliul Concurenţei după aprobarea unei tranzacţii şi presupune evaluarea evoluţiei pieţei după tranzacţia dintre Lidl şi Tengelmann şi dacă au apărut deficienţe în piaţa de profil. Raportul va fi gata până la sfârşitul acestui an.

    În februarie 2010, grupul german Lidl a anunţat că va prelua de la compania germană Tengelmann reţelele de magazine de discount Plus din România şi Bulgaria, iar în noiembrie Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea de concentrare economică.

    La vremea respectivă, tranzacţia a ridicat semne de întrebare pentru că Lidl& Schwartz opera în România şi reţeaua de hipermarketuri discount Kaufland şi prin preluarea Plus, magazine tot cu profil discount, ar fi depăşit o cotă de 60% din retailul discount. Formatele celor două magazine erau însă diferite. După preluare, Lidl a continuat extinderea în România ajungând la o reţea de 164 de magazine.

    Principalul competitor al Lidl este Penny Market, care deţine 138 de magazine.

  • S&P consideră ca RCS & RDS poate genera un profit stabil şi îi dă calificativul B+

    Perspectiva reflectă aşteptările S&P ca RCS & RDS să genereze un profit stabil înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) şi să menţină o îndatorare sub de patru ori EBITDA, se arată într-un comunicat al agenţiei de rating.

    S&P a acordat calificativul “B+” şi pentru obligaţiunile garantate şi cu prioritate la plată în valoare de 350 de milioane de euro care vor fi emise de Cable Communications Systems Olanda, compania mamă a RCS & RDS şi garantate de RCS & RDS.

    De asemenea, ratingul a fost atribuit şi unei facilităţi de împrumut de 250 de milioane de euro cu scadenţă în 2018, precum şi unei linii de lichiditate de 50 de milioane de euro cu scadenţă în 2016, care vor fi accesate de RCS & RDS şi Cable Communications Systems (CCS).

    MEDIAFAX a anunţat luni că RCS & RDS va emite săptămâna viitoare obligaţiuni în valoare de 350 milioane de euro şi va contracta alte împrumuturi pentru refinanţarea datoriilor.

    Ratingul reflectă evaluarea S&P a riscului de afacere al RCS & RDS ca “moderat” şi a profilului de risc financiar ca “agresiv”. S&P evaluează riscul unei afaceri pe o scară de şase trepte de la “excelent” (cel mai bun) la “vulnerabil”, riscul “moderat” fiind a treia treaptă. Profilul de risc financiar este analizat pe o scară de şase trepte de la “minim” (cel mai bun) la “îndatorare ridicată”. Nivelul “agresiv” atribuit RCS & RDS reprezintă penultima treaptă în metodologia agenţiei, chiar deasupra celei de “îndatorare ridicată”.

    Riscul de afacere al RCS & RDS este inflluenţat negativ de expunerea companiei pe pieţele din Europa de Est, de profitabilitatea modestă şi competiţia intensă din partea unor jucători importanţi pe piaţa de telecomunicaţii. Peste 80% din veniturile RCS & RDS sunt generate în România şi Ungaria, două economii mici şi cu monede volatile, care pot afecta rezultatele financiare ale companiei, notează S&P.

    RCS & RDS se confruntă cu o concurenţă ridicată din partea unor companii deţinute de operatori telecom cu operaţiuni la nivel global şi flexibilitate financiară mai ridicată.

    Aceste vulnerabilităţi sunt compensate parţial de reţeaua de ultimă generaţie a RCS &RDS, precum şi de cotele de piaţă semnificative pe principalele segmente pe care operează.

    Compania este diversificată la nivel internaţional, cu operaţiuni de telefonie mobilă în Spania, Italia şi Cehia, după ce s-a retras în acest an din Croaţia, Serbia şi Slovacia. Compania oferă servicii de televiziune prin cablu şi satelit, telefonie fixă şi internet în România şi Ungaria, de televiziune prin satelit în Cehia, de servicii mobile de voce şi date în România, precum şi de distribuţie de trafic de date mobile în Ungaria. Diversificarea întăreşte poziţia companiei pe piaţă, dar conduce şi la o marjă a EBITDA ajustat mai redusă faţă de alte companii similare, notează analiştii S&P.

    Profilul de risc financiar este limitat de fluxul de numerar liber (free operating cash flow – FOCF) încă negativ în 2013, precum şi de inconvenientul cauzat de denominarea datoriei în euro. Aceste puncte slabe sunt compensate parţial de îndatorarea mai redusă a companiei faţă de majoritatea companiilor de cablu din Europa şi de lichiditatea adecvată.

    S&P ar putea îmbunătăţi ratingul RCS & RDS dacă fluxul de numerar liber devine pozitiv şi dacă există perspective solide ca acesta să acopere 5% din datoria ajustată. O revizuire pozitivă ar depinde probabil şi de asigurarea riscului valutar rezultat din datoria denominată în euro.

    O înrăutăţire a calificativului pare puţin probabilă în acest moment, notează S&P.

    RCS & RDS este o companie controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari. Surse bancare au declarat pentru MEDIAFAX că RCS & RDS va lansa marţi, 29 octombrie, o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe pentru a atrage 350 milioane euro, fondurile urmând să fie folosite pentru refinanţarea datoriilor existente.

    Fondurile atrase prin plasamentul de titluri, cu maturitate în 2020, vor fi completate de un nou împrumut la termen şi de o linie de lichiditate, în vederea refinanţării datoriilor, au spus sursele.

    În luna mai, acţionarii RCS&RDS au aprobat contractarea de finanţări în valoare totală de până la 800 milioane de euro (sau echivalentul în orice altă monedă), pentru o perioadă ce nu va depăşi 10 ani.

    Fondurile vor fi utilizate pentru restructurarea parţială sau totală a tuturor angajamentelor de finanţare actuale ale operatorului telecom, potrivit hotărârii acţionarilor.

    Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Cable Communications Systems Olanda deţine 88,54% din acţiunile RCS&RDS, iar un pachet de 7,83% este deţinut chiar de companie. Cable Communications Systems este controlată de RCS Management, unde Zoltan Teszari deţine aproape 60% din capital.

  • Lufthansa decide să taxeze locurile pasagerilor în aeronave pe toate zborurile

    Din 26 noiembrie, pasagerii vor plăti pentru locurile lor o taxă de zece euro, cele aflate în apropierea ieşirilor de urgenţă urmând a costa 20 de euro pentru zborurile de scurt curier şi 60 de euro pentru cele pe distanţe lungi. Compania germană nu a precizat încă ce se va întâmpla în cazul zborurilor cu escală şi dacă pasagerii vor plăti o singură taxă sau câte una pentru fiecare zbor.

    Până în prezent doar companiile low-cost obişnuiau să practice astfel de metode.

    Pe piaţa locală, 1,3 milioane de pasageri au fost transportaţi de companiile din grupul Lufthansa anul trecut, în creştere cu 12% faţă 2011. Grupul Lufthansa operează în România 328 de zboruri pe săptămână, de la Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara şi acoperă destinaţii precum München, Frankfurt, Viena, Zürich, Düsseldorf şi Berlin.Austrian Airlines, compania membră a grupului german, a crescut semnificativ numărul de zboruri către şi dinspre Viena la zece pe zi, după ce a decis anul trecut întreruperea acordului comercial cu TAROM, sub care opera ruta respectivă. Divizia low-cost a Lufthansa, Germanwings, a avut mai puţin succes pe piaţa locală, după ce a renunţat la cursele către Berlin şi Stuttgart odată cu închiderea zborurilor de pe aeroportul Băneasa, păstrând doar cursele către Köln de pe Otopeni, închise la rândul lor din ianuarie 2013, după cum susţin oficialii aeroportului Henri Coandă.

    “SERVICII LA PREŢURI REZONABILE, ÎNSĂ NU IEFTINE”, este noul motto al operatorului aerian Lufthansa, adaptat unor strategii pe termen lung de combatere a creşterii preţului combustibililor, a tarifelor competitive lansate de operatorii low-cost sau a introducerii de noi taxe, cum ar fi cea anunţată recent de Uniunea Europeană în legătură cu emiterea de certificate verzi.