BusinessMagazin

Blog

  • Olimpiada de la Paris începe vineri, pe 26 iulie la 20:30, cu o ceremonie spectaculoasă pe un traseu de 6 km de-a lungul Senei. Aceasta va începe la podul Austerlitz şi se va încheia printre grădinile, fântânile şi palatele din umbra Turnului Eiffel de la Trocadero. Aproape 100 de ambarcaţiuni vor transporta peste 10.000 de sportivi

    Spectaculoasa ceremonie va avea loc pe un traseu de 6 km de-a lungul Senei. Aceasta va începe la podul Austerlitz şi se va încheia printre grădinile, fântânile şi palatele din umbra Turnului Eiffel de la Trocadero.

    Aproape 100 de ambarcaţiuni vor transporta peste 10 000 de sportivi, precum şi o serie de demnitari, care vor naviga pe lângă reperele emblematice ale Parisului, inclusiv catedrala Notre Dame şi Pont Neuf.

    Ambarcaţiunile vor transporta sportivii în timpul paradei, dar vor fi folosite şi în partea artistică a ceremoniei, care va prezenta istoria şi cultura Parisului şi a Franţei.

    Identitatea artiştilor, însă, a fost ţinută în mare secret.

    Mii de oameni sunt aşteptaţi în continuare pe râu şi pe străzi, alte milioane urmărind evenimentul la televiziunile din întreaga lume.

    „Aş dori să arăt Franţa în toată diversitatea sa”, a declarat Thomas Jolly, actorul şi regizorul de teatru francez numit director artistic al ceremoniei – rol îndeplinit de Danny Boyle la Londra 2012.

    „Să ilustreze bogăţia şi pluralitatea modelate de istoria sa, care a fost influenţată şi inspirată de diversele culturi care au trecut prin ea, servind ea însăşi drept sursă de inspiraţie”.

    Ceremonia va include, de asemenea, deschiderea oficială a Jocurilor, realizată de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi aprinderea cazanului olimpic.

    Ceremonia începe la ora locală 20:30 vineri, 26 iulie.

    Se preconizează că va dura puţin sub patru ore, iar etapele finale vor avea loc la apusul soarelui în capitala Franţei.

    Respectând tradiţia, Grecia va fi prima naţiune prezentată în timpul ceremoniei.

    Grecia va fi urmată apoi de echipa olimpică a refugiaţilor, în timp ce ţara gazdă, Franţa, va fi ultima care va fi prezentată.

    Nu vor participa sportivii din Rusia şi Belarus care concurează individual din cauza rolului jucat de ţările lor în războiul din Ucraina.

  • Allianz-Ţiriac devine asigurător al sportivilor români la Jocurile Olimpice de la Paris

    Allianz-Ţiriac Asigurări, parte a grupului german Allianz şi reprezentantul în România al celui mai valoros brand de asigurări din lume, este asigurătorul oficial al sportivilor olimpici români şi al delegaţiei Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR) la Jocurile Olimpice de la Paris 2024.

    „Sportivii olimpici pun steagul României pe catargul olimpic şi reprezintă modele pentru fiecare dintre noi prin valorile şi principiile pe care le promovează: seriozitatea, perseverenţa, ambiţia, depăşirea limitelor şi  fair-play”, spune Virgil Şoncutean, CEO al Allianz-Ţiriac Asigurări.

    În calitate de asigurător oficial, Allianz-Ţiriac susţine echipa olimpică cu asigurări de călătorie şi asigurări de viaţă, valabile pe toata durata competiţiei, pentru peste 200 de sportivi, antrenori, preparatori şi oficiali, parte a delegaţie române la Jocurile Olimpice de la Paris.

    „Familia Olimpică din România e a oamenilor care investesc în valori universale, valori de care societatea românească are atâta nevoie”, adaugă Mihai Covaliu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

    Allianz-Ţiriac este alături de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR) din 2021, când a semnat un parteneriat pe cinci ani. Compania asigură autoturismele, bunurile şi clădirile COSR, care permit pregătirea pentru competiţii şi buna desfăşurare a antrenamentelor, şi oferă asigurări de viaţă şi asigurări medicale sportivilor olimpici români în cazul tuturor deplasărilor internaţionale care au loc pe parcursul parteneriatului.

    Anual, suma totală asigurată de Allianz-Ţiriac se ridică la o aproximativ 29 de milioane de euro.

    Începând din 2022, Allianz-Ţiriac susţine şi Comitetul Paralimpic Român, devenind asigurătorul oficial al sportivilor paralimpici români la toate competiţiile internaţionale.

    Jocurile Olimpice de la Paris 2024, care se vor desfăşura în perioada 26 iulie – 11 august 2024, vor reuni aproximativ 10.500 de sportivi din peste 200 de ţări, care vor concura în 329 de evenimente din 32 de sporturi diferite. Parisul va deveni centrul lumii sportive, oferind o scenă ideală pentru a reflecta performanţele remarcabile ale sportivilor din întreaga lume.

     

  • Iohannis, laude la adresa olimpicilor români: O generaţie tânără, energică şi ambiţioasă

    „Sunt bucuros să mă aflu astăzi aici, alături de dumneavoastră, pentru a deschide împreună simbolic uşile Casei României, aici, la Paris! Felicit Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Ministerul Afacerilor Externe şi Ambasada României la Paris, care au reuşit să aducă un colţ de acasă mai aproape de sportivi şi de cei care au venit să susţină Echipa Olimpică, dar şi de toţi cei care vor dori să se reconecteze cu ţara sau să o cunoască mai bine. Prin acest efort deosebit, palmaresul olimpic, valorile şi cultura românească sunt mai bine reprezentate şi promovate. Pe bună dreptate putem spune că, începând de astăzi, inima României va bate şi mai puternic aici, datorită sportivilor noştri care vor intra în cea mai mare competiţie internaţională. Fiecare moment din această experienţă va fi unul memorabil, iar munca, dedicarea şi perseverenţa vor fi răsplătite cu rezultate pe măsură”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că, în aceste zile, la Paris, mai ales în contextul internaţional complicat, sportul demonstrează că, „sub auspiciile cooperării, ale solidarităţii şi ale prieteniei, poate exista competiţie paşnică, dar foarte puternică”.

    „Participarea României la Jocurile Olimpice este un motiv de mândrie pentru noi toţi şi sunt sigur că în aceste zile pline de emoţii vom fi mai aproape unii de alţii. Sportul face parte din ceea ce suntem noi ca naţiune, identitate dezvoltată şi construită de peste un secol, cu rezultate care au rămas şi astăzi repere la nivel internaţional. Galeria impresionantă de sportivi este în prezent îmbogăţită de o generaţie tânără, energică şi ambiţioasă, care a reuşit să se adapteze şi să se reinventeze cu fiecare obstacol întâmpinat, şi de aceea merită din plin recunoştinţa şi aprecierea noastre”, adaugă şeful statului.

    El afirmă că sportivii români vor face performanţă la Jocurile Olimpice.

    „Aţi muncit enorm pentru visul vostru olimpic şi vă urez să trăiţi toată această experienţă cu bucurie şi cu mult entuziasm. Sunt convins că veţi face performanţă şi veţi oferi multe momente frumoase românilor, care vă vor urmări prestaţiile şi vă vor susţine din toată inima. Vă încurajez ca în arenă să fiţi încrezători în puterea pe care o aveţi şi vă doresc să vă îndepliniţi toate obiectivele pe care vi le-aţi propus! Vă doresc mult, mult succes! Hai, România”, încheie Iohannis.

  • Traficul aerian îşi reia creşterea după cei mai grei ani

    Traficul de pasageri este în continuă creştere, reuşind astfel să îşi reia creşterea după pandemie. Noi companii au intrat în piaţă, cele existente au lansat noi zboruri, ceea ce va duce la o creştere şi mai mare a traficului aerian în următorii ani.

    Cel mai mare trafic a fost înregistrat pe aroportul din Otopeni, care a fost tranzitat de 14,6 milioane de pasageri, urmat de Cluj cu 3,2 milioane de pasageri. 

    Aeroporturile locale a atins cel mai înalt nivel al traficului în 2023, stabilind un nou record, peste cifrele din 2019, considerat anul reper al industriei aviatice. Astfel, traficul aerian şi-a reluat creşterea stopată de pandemie, când toată industria a fost puternic lovită de introducerea restricţiilor. În 2023, aeroporturile locale au înregistrat 25 milioane de pasageri, în creştere cu 17% faţă de 2022 şi cu aproape 6% peste nivelul din 2019, arată datele Asociaţiei Aeroporturilor din România.

    Cel mai mare trafic a fost înregistrat pe aroportul din Otopeni, care a fost tranzitat de 14,6 milioane de pasageri, urmat de Cluj cu 3,2 milioane de pasageri.  Aeroportul Iaşi şi-a menţinut locul al treilea, cu 2,3 milioane de pasageri în clasamentul celor mai mari terminale după numărul de pasageri, poziţie obţinută încă din perioada pandemiei.

    Înainte de pandemie, al treilea cel mai mare aeroport din România era cel din Timişoara, care anul trecut a avut doar 1,3 milioane de pasageri, mai puţin cu un milion de persoane faţă de aeroportul din Iaşi, în contextul în care oraşul din vestul ţării a avut statutul de Capitală Culturală Europeană. Aeroportul din Iaşi a avut o creştere a numărului de pasageri de 52% faţă de anul anterior şi de 78% faţă de 2019.

    Creşterea traficului de pasageri de pe aeroportul din Iaşi a avut mai mulţi factori. Traficul de pasageri din 2023 a depăşit nivelul din 2019, anul considerat reper pentru industria aviatică, şi a reluat creşterea de dinainte de pandemie.

    La recordul de pasageri de pe aeroportul din Iaşi au contribuit şi deciziile luate de companiile aeriene, care şi-au mutat anumite curse de pe aeroportul din Suceava sau Chişinău în Iaşi. Wizz Air a anunţat în luna martie a acestui an că anulează toate cursele dinspre şi spre Chişinău, din motive de siguranţă, iar o parte din zboruri au fost transferate la Iaşi.

    Compania a revenit asupra deciziei şi a hotărât să reia zborurile către Chişinău începând cu 14 decembrie 2023. Odată cu reluarea zborurilor către Chişinău, Iaşiul ar putea pierde din pasageri.

    Wizz Air conectează aeroportul din Iaşi cu 22 de destinaţii din Europa. Compania maghiară are cele mai multe curse de pe aeroportul din Iaşi, însă mai operează şi companii precum Tarom şi HiSky.

    Tot anul trecut, Wizz Air a anunţat închiderea bazei de la Suceava începând cu luna octombrie, însă a păstrat o parte din curse ce au fost transferate pe aeroportul din Iaşi.

    Mai exact, zborurile către Larnaca, Eindhoven, Bruxelles Charleroi, Paris Beauvais şi Bologna sunt deservite în continuare de companie, însă nu din Suceava, ci din Iaşi. Compania a alocat cea de-a cincea aeronavă în baza de pe aeroportul Iaşi.

    Un alt aeroport care a fost puternic afectat de deciziile companiilor aeriene a fost aeroportul din Bacău, unde Wizz Air şi-a închis baza, după doi ani de la deschidere, ceea ce a însemnat eliminarea unor curse din programul de zbor al aeroportului. Astfel, în 2023, aeroportul din Bacău a avut jumătate din pasagerii înregistraţi în 2022. Totuşi, DAN Air şi-a mutat operaţiunile de la Braşov la Bacău şi operează către 12 destinaţii ceea ce va duce în sus traficul de pe aeroportul din Bacău.

    Cel mai mic trafic a fost înregistrat pe aeroportul din Tulcea, unde au ajuns doar 300 de pasageri. Aeroportul internaţional din Tulcea, poarta de intrare în Delta Dunării, a avut acelaşi număr de pasageri şi în 2022. Aeroportul nu are curse regulate, iar pasagerii ajunşi pe acest terminal vin doar cu curse private. Terminalul a şi finalizat o investiţie de 180 mil. lei în modernizare, din bani europeni, un proiect demarat încă din 2021, dar în continuare nu are niciun zbor regulat.

    Un alt aeroport care a beneficiat de investiţii a fost aeroportul Băneasa, unde operează doar curse private. Aeroportul Băneasa a beneficiat de o investiţie de 12 milioane de euro din bani publici, iar lucrările au fost încheiate în 2021 şi un an mai târziu a fost deschis pentru operare, însă nu există nicio cursă regulată. Deşi aeroportul s-a deschis în 2022 pentru pasageri, singurii care au călcat acolo au fost cei care au zburat cu curse private. Anul trecut, aeroportul Băneasa a fost tranzitat de 68.000 de pasageri, fiind pe ultimele locuri în clasamentul celor mai tranzitate aeroporturi din România.

    Cu toate acestea, în ceea ce priveşte numărul de mişcări de aeronave, Băneasa a ocupat al treilea loc în top, cu 16.700 de mişcări, peste aeroporturile din Iaşi şi Timişoara, în contextul în care acestea se află printre cele mai mari terminale după numărul de pasageri. Astfel, în medie, zborurile care au decolat sau aterizat pe aeroportul Băneasa au avut la bord doar patru persoane.

    La nivel naţional, traficul de pasageri este în continuă creştere, reuşind astfel să îşi reia creşterea după pandemie. Noi companii au intrat în piaţă, cele existente au lansat noi zboruri, ceea ce va duce la o creştere şi mai mare a traficului aerian în următorii ani.

    În ceea ce priveşte numărul de mişcări de aeronave, Băneasa a ocupat al treilea loc în top, cu 16.700 de mişcări, peste aeroporturile din Iaşi şi Timişoara, în contextul în care acestea se află printre cele mai mari terminale după numărul de pasageri. Astfel, în medie, zborurile care au decolat sau aterizat pe aeroportul Băneasa au avut la bord doar patru persoane.

     

     

     

  • Roşu aprins pe burse, inclusiv la Bucureşti.. Acţiunile Europene au continuat prăbuşirea din SUA, după cea mai mare scădere din 2022 încoace. Indicele Stoxx 600 Technology a scăzut cu 2,8%, bursa din Germania cu 1,18%, iar cea din Franţa de peste 2%. La Bucureşti, indicele BET a urmat trendul european şi a scăzut cu 1,07%

    Acţiunile europene şi asiatice ale semiconductorilor au scăzut joi dimineaţă, pe măsură ce vânzările de pe Wall Street s-au extins la nivel global, adâncind declinul unui sector care a condus câştigurile pieţei în acest an.

    Indicele Stoxx Europe 600 Technology a pierdut 2,8% la începutul după-amiezii, iar producătorul olandez de echipamente pentru fabricarea cipurilor ASML, cea mai mare companie de tehnologie din Europa, a scăzut cu 3,1 %.

    Infineon Technologies din Germania a scăzut cu 6,2 procente, BE Semiconductor a pierdut 12,4 procente, iar grupul elveţian de semiconductoare STMicroelectronics a scăzut cu 13,5 procente. Indicele Stoxx Europe 600 la nivel continental a scăzut cu 1,3 %, ajungând la cel mai scăzut nivel din luna mai.

    Renesas din Japonia şi SK Hynix din Coreea de Sud au condus la o scădere accentuată a pieţelor bursiere asiatice, adâncind căderea globală a acţiunilor tehnologice şi urmând celei mai mari scăderi a Nasdaq într-o singură zi din 2022.

    Scăderile puternice marchează o inversare a tendinţei de creştere a acţiunilor tehnologice – în special a celor asociate cu inteligenţa artificială – care a contribuit în mare parte la câştigurile bursiere din acest an. Acestea subliniază, de asemenea, pedeapsa aspră aplicată de investitori companiilor care nu reuşesc să atingă obiectivele de câştig.

    „Am văzut rapoarte de câştiguri atât de puternice la începutul acestui sezon, încât piaţa nu a fost pregătită pentru veşti proaste . . . Acum asistăm la vânzări fără discernământ”, a declarat Emmanuel Cau, şeful strategiei de acţiuni europene la Barclays, care a adăugat că lichiditatea redusă din timpul verii poate exacerba mişcările pieţei.

    „Toată lumea este în vacanţă, plus aveţi tot acest zgomot şi anxietate în jurul politicii din SUA şi încetinirea creşterii în Europa şi China”, a adăugat Cau. „Veştile proaste sunt din nou veşti proaste, iar câştigurile nu mai ajută.”

    Semnele de încetinire a economiei SUA au alimentat pariurile pe reduceri rapide ale ratei dobânzii în acest an, alimentând o rotaţie de la grupurile Big Tech de mare zbor către colţuri neiubite ale pieţei, cum ar fi acţiunile mai mici.

    Înaintea datelor privind PIB-ul SUA de joi, titlurile de trezorerie americane au prelungit o ascensiune recentă determinată de speranţele de reducere a ratelor şi de cererea de active sigure. Randamentul pe doi ani în SUA, care scade pe măsură ce preţurile cresc, a scăzut cu 0,06 puncte procentuale la 4,36%, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii februarie. Contractele futures care urmăresc S&P 500 au scăzut cu 0,2%, iar Nasdaq 100, un indice cu o pondere ridicată a tehnologiei, au scăzut cu 0,3% înainte de deschiderea şedinţei de la New York.

    Alphabet a scăzut miercuri cu 5 procente, după ce îngrijorările legate de creşterea cheltuielilor de investiţii în AI au depăşit câştigurile solide ale companiei din al doilea trimestru.

    Pe piaţa bursieră europeană, indicele DAX din Germania a scăzut cu 1,18%, în timp ce în Franţa CAC 40 a scăzut cu  2,02%, iar indicele european Stoxx 600 a înregistrat o scădere de 1,41%. 

    La BVB, indicele BET a scăzut 1,07%. BRD a scăzut cu 2,01%, Transelectrica cu 2,09%, Digi cu 1,88%, Purcari cu 2,21%, iar Petrom cu 1,39%.  

  • VIDEO: BUSINESS Magazin publică anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2024 – Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc

    Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generații businessul românesc?”, ediția din 2024 a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP își propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generații sunt la fel de dornici să genereze profituri ca și generațiile anterioare, dar nu cu orice preț, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate și o relaxare asumate. 

    Citiţi mai multe în ediţia digitală a anuarului. 

    Catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2024 se distribuie gratuit abonaţilor şi poate fi comandat în varianta tipărită la adresa: claudia.mirt@m.ro.

     

  • Germania se resimte: Economia germană este blocată în criză, iar companiile şi investitorii sunt sceptici cu privire la lunile următoare

    Sentimentul de business a scăzut considerabil la nivelul companiilor din Germania. Indicele ifo al climatului de afaceri a scăzut la 87,0 puncte în iulie, după 88,6 puncte în iunie. Companiile au fost mai puţin mulţumite de situaţia actuală a afacerilor. Scepticismul cu privire la lunile următoare a crescut considerabil. Economia germană este blocată în criză, scrie FT. 

    În industria prelucrătoare, climatul de afaceri a scăzut semnificativ. În special, evaluările situaţiei actuale au fost considerabil mai slabe. Aşteptările au scăzut, de asemenea, la fel ca şi stocurile de comenzi. Utilizarea capacităţilor a scăzut la 77,5% şi, prin urmare, cu 6 puncte procentuale sub media pe termen lung.

    În sectorul serviciilor, indicele a scăzut din nou, după ce crescuse în ultimele luni. Acest lucru s-a datorat în principal unui pesimism mai mare în ceea ce priveşte aşteptările. Furnizorii de servicii au fost, de asemenea, puţin mai puţin pozitivi în ceea ce priveşte situaţia actuală.

    În comerţ, climatul de afaceri a scăzut, de asemenea. Companiile au fost mai puţin mulţumite de afacerile actuale. Acest lucru este valabil în special pentru comercianţii cu amănuntul. Îndoielile cu privire la lunile următoare au crescut, de asemenea.

    În construcţii, indicele a scăzut. Evaluările privind situaţia afacerilor au scăzut uşor. Aşteptările continuă să fie afectate de niveluri semnificative de pesimism.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat joi 1,87 mld. lei de la bănci, printr-o licitaţie cu titluri de stat, la o dobândă de 6,02% pe an

    Ministerul Finanţelor a redeschis joi o emisiune de obligaţiuni tip benchmark, scadentă în ianuarie 2026, şi a împrumutat de la bănci 1,87 mld. lei, faţă de valoarea de 600 mil. lei programată, la o dobândă anuală de 6,02%. 

    La licitaţie au participat 8 dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice. 

    Volumul total al cererii a fost de 2 mld. lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 1,92 mld. lei. Ofertele necompetitive au fost de 74,4 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 1,87 mld. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 1,79 mld. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost de 74,4 mil. lei.

     

  • Ministerul Agriculturii numără pagubele: nimic nu mai corespunde cu estimările iniţiale, se schimbă de la o oră la alta

    În timp ce soarele arde porumbul şi floarea-soarelui pe câmp, deja lipsite de precipitaţii, iar în Bărăgan, Dobrogea şi Moldova există puţine speranţe de recoltă sau chiar deloc, Ministerul Agriculturii nu are încă o imagine a situaţiei din teren. Ministerul numără pagubele şi susţine că acestea sunt „în continuă dinamică”. Chiar şi premierul Marcel Ciolacu a anunţat că, împreună cu ministriul Agriculturii, va evalua în teren situaţia pagubelor produse de secetă. Analiştii şi fermierii spun că am putea avea cele mai mici recolte de porumb şi floarea-soarelui din ultimii 15 ani.

    „În ceea ce priveşte suprafeţele recoltate si producţiile obţinute, la acest moment este prematur să vă oferim valori exacte având în vedere faptul că încă se întocmesc procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă, iar estimările făcute înaintea procesului de recoltare a culturilor nu mai corespund fiind în continuă dinamică”, au răspuns reprezentanţii Ministerului Agriculturii la solicitarea ZF după mai bine de o săptămână.

    ZF a întrebat „Ce suprafaţă cultivată cu grâu/ rapiţă/ orz/ orzoaică a fost recoltată şi care este producţia medie/hectar? Aveţi estimări privind producţia totală?”, în contextul în care grâul, orzul şi rapiţa sunt aproape recoltate, iar fermierii români estimează producţii medii spre bune, în linie cu previziunile Comisiei Europene. Totuşi, Ministerul Agriculturii refuză să dea cifre, susţinând că este „prematur să ofere valori exacte”. ZF nu a cerut valori exacte privind producţia totată pentru culturile respective, ci date la zi, pentru că în anii anteriori, când nu era Florin Barbu ministru al Agriculturii, astfel de date erau disponibile chiar în această etapă a recoltării, fiind strânse de Direcţiile Agricole Judeţene. În plus, având în vedere că recoltarea este aproape de final, datele actuale nu ar trebui să difere semnificativ faţă de cele disponibile în acest moment.

    De asemenea, ZF a întrebat „Ce suprafaţă cultivată cu grâu, rapiţă şi orz/ orzoaică a fost afectată de secetă, arşiţă, inundaţii sau grindină (ori alte fenomene naturale)? Ce despăgubiri vor fi acordate pentru ele?”, iar Ministerul spune că „încă se întocmesc procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă”. Răspunsul este evaziv, fără a specifica care culturi sunt afectate şi excluzând alte fenomene naturale. Cum este posibil ca Ministerul Agriculturii să nu ştie pagubele din teren pentru culturile de toamnă, cel puţin, în condiţiile în care campania de recoltare este aproape finalizată? Mai mult, Florin Barbu a declarat recent pentru Agerpres, agenţia naţională de presă aflată sub controlul Parlamentului, că sunt afectate de secetă 100.000 de hectare la grâu şi rapiţă şi că fondurile totale estimate pentru plata despăgubirilor pe secetă sunt situate între 500 şi 600 de milioane de euro, cu despăgubiri între 200 şi 250 euro pe hectar.

    ZF a mai cerut informaţii despre cererile de despăgubiri pentru porumb şi floarea-soarelui: „Aţi primit cereri de despăgubiri pentru porumb şi floarea-soarelui, având în vedere lipsa precipitaţiilor? Dacă da, ce suprafaţă este afectată?”, iar Ministerul Agriculturii spune că „estimările făcute înaintea procesului de recoltare a culturilor nu mai corespund fiind în continuă dinamică”. Din nou, a evitat să ofere date concrete, deşi ministrul agriculturii, Florin Barbu, a declarat recent într-o emisiune la Televiziunea Română că 2 milioane de hectare de porumb şi floarea-soarelui, adică peste 50% din suprafaţa totală cultivată, sunt afectate. De ce nu se pot oferi aceste cifre oficial şi către ZF, în mod punctual, care reflectă situaţia prezentă şi nu posibilele scenarii din viitor?

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Măriuca Talpeş, Bitdefender şi Intuitext: „Un eveniment cu potenţial uriaş de schimbare a vieţilor noastre, inclusiv asupra educaţiei, este apariţia treptată a inteligenţei generale artificiale”

    Cifră de afaceri (2022): 1,458 mld. lei*

    Profit net 2022: 292,3 mil. lei*

    Număr de angajaţi 2024: > 1.600

    *conform datelor publice disponibile la ministerul de finanţe (Bitdefender)

    Biografie:
    Măriuca Talpeş este una dintre cele mai cunoscute femei din businessul local, după ce a construit alături de soţul său compania de soluţii de securitate informatică Bitdefender, un brand românesc cunoscut şi în afara graniţelor. În prezent, activează ca CEO al Intuitext, companie cu activitate în domeniul digitalizării educaţiei şi manualelor şcolare. Este o voce activă pe teme legate de educaţie şi unul dintre autorii iniţiativei Edu Networks, proiect lansat în 2019 care îşi propune să ducă România în top zece sisteme educaţionale din Europa până în 2030.

    ► Acum 20 de ani, împreună cu echipa noastră, visam şi, de fapt, lucram la primele „cărţi electronice”, ceva mai portabile decât laptopurile de pe vremea aceea, de pe care să citim cărţi, numai că ele cântăreau atunci câteva kilograme. Lucram la lecţii digitale ca să ajutăm copiii să descopere pe calculator fenomene greu de înţeles, care se produc în laboratoare sau în natură – la nivel de celulă sau la nivel planetar –, să îi ajutăm să simuleze singuri aceste fenomene şi să înţeleagă cum funcţionează aceste lucruri.

    ► Odată cu noul val recent de inteligenţă artificială, conţinuturile pot fi create mult mai uşor. Focusul s-a mutat astăzi pe motivarea copiilor pentru învăţare, folosirea ştiinţelor cognitive şi ale educaţiei pentru a crea parcursuri de învăţare personalizată şi cu mare eficienţă, pentru o învăţare mai profundă şi mai rapidă. Acum avem tablete, dispozitive precum Kindle, specializate pentru cărţi şi documente, cu ecrane gândite pentru lectură îndelungată, care ne ajută să purtăm cu noi oricâte cărţi în ghiozdan – zeci, sute sau mii – dar care cântăresc doar câteva sute de grame. Există şi ochelari de realitate virtuală, sau/şi cu realitate augmentată, simulări de fenomene reale de orice natură pe internet – de fapt poţi plonja într-un mediu creat pentru a învăţa repede şi bine. Problema încă este de a crea conţinuturi care să susţină învăţarea elementelor din programa şcolară şi integrarea lor cât mai eficientă în procesul de 

    ► Focusul meu şi al echipelor cu care lucrez este educaţia preuniversitară. Dacă ne gândim la următorii 20 de ani, asta înseamnă 2025-2044. Un eveniment cu potenţial uriaş de schimbare a vieţilor noastre, inclusiv asupra educaţiei, este apariţia treptată a inteligenţei generale artificiale sau AGI (High Level Machine Intelligence/Artificial General Intelligence), adică acea inteligenţă care va fi cel puţin la nivelul experţilor în toate domeniile cu valoare economică. Shane Legg, cofondator al Deep Mind/Google, estima în noiembrie 2023 că AGI poate fi atinsă până în 2028, cu o probabilitate de 50%. Alte studii vorbesc de atingerea de către AI a nivelului de AGI undeva între 2027 şi 2041. În acelaşi timp, unele studii estimează un deficit de aproximativ 55 de milioane de profesori pentru a ajunge la o educaţie centrată pe elev, în care să putem vorbi cu adevărat de o educaţie personalizată fiecărui copil. Iar criza de profesori în România se va adânci în anii următori odată cu pensionarea multor profesori formaţi în ultima parte a secolului al XX-lea. (…) După ani de încercări cu tehnologiile de AI şi înainte de apariţia noului val de AI, specialiştii ajunseseră la concluzia că acele tehnologii pot fi de ajutor, dar limitate în educaţia copiilor, şi mai ales că nu pot contribui mult în procesul de învăţare al copiilor. Or, odată cu apariţia noului val de AI, devenit clar prin lansarea ChatGPT 3.5 în noiembrie 2022, a renăscut ideea de asistenţi bazaţi pe inteligenţa artificială, care ar putea ajuta cu mare succes copiii în învăţare, profesorii în procesul de educare a copiilor şi profesorii în dezvoltarea lor profesională.