BusinessMagazin

Blog

  • Povestea omului care-i ajută pe şefii de companii să ştie mai multe despre angajaţii lor. El a transformat asta într-o afacere profitabilă

    Matt Phelan este cofondator şi  co-CEO al The HappinesS Index, o  platformă care-i ajută pe liderii de companii să măsoare elementele care  îi motivează pe angajaţi, care îi fac  fericiţi la locul de muncă, să se adapteze constant la schimbarea acestor elemente şi să-şi îmbunătăţească cultura organizaţională.  Un angajat fericit este un angajat productiv, spune Phelan, iar evaluările pe care le  recomandă clienţilor săi sunt aplicate prima dată la conducerea 
    companiei sale. Este la rândul său un CEO fericit?

     

    La începutul carierei mele am lucrat cu animale şi plante, am lucrat în agricultură. Unul dintre lucrurile despre care vorbesc mereu când vine vorba de agricultură este că acolo înveţi foarte repede despre responsabilitate. Dacă nu ai grijă de animalele tale şi de plantele tale, ele mor, acesta este rezultatul. La fel este şi cu oamenii, cu angajaţii”, a povestit Matt Phelan despre filosofia sa de început de carieră. În lumea noastră, a muncii, continuă executivul, oamenii pleacă şi asta ucide companiile. După aceea, următorul său pas a fost să lucreze în marketing. „Aşa că pe la 20 şi ceva de ani am înfiinţat o companie de date şi media digitală pe care am crescut-o rapid pe o perioadă de 10 ani şi apoi am vândut-o unei companii franceze.”

    Ca să-şi schimbe direcţia carierei, a ales să se întoarcă pe băncile şcolii şi a studiat marketingul la o universitate din Marea Britanie. „Eram fascinat de marketingul datelor. Matematica este ceva ce iubesc, îmi place puterea ei, iar în acea perioadă apăreau noi companii precum Google şi Facebook. Aşa că am studiat marketingul înainte de toate. Şi îmi amintesc că am văzut pentru prima dată o reclamă la Google şi m-am gândit: «Deci trebuie să difuzezi mesajul doar atunci când cineva doreşte să primească mesajul? Pentru oamenii de marketing acest lucru era aproape imposibil înainte.» Şi apoi am început să creştem această afacere pe baza datelor pentru că nimeni altcineva nu putea face ceea ce făceam noi. Când eşti tânăr, este greu să obţii o oportunitate, dar pentru că noi am înţeles datele şi toţi oamenii care erau mai în vârstă decât noi, nu, toate companiile mari ne-au dat contractele lor”, spune CEO-ul The Happiness Index.

     

    Feedback cu ecou. Astfel, în curând compania sa începuse să lucreze cu mari organizaţii din întreaga lume şi să crească rapid, dar pe măsură ce creştea în ritmul aceasta a început să îşi piardă cultura organizaţională, după cum spune Matt Phelan. „Într-o zi ne-am dus să ne vedem cu unul dintre clienţii noştri care era nemulţumit de serviciile noastre şi ea ne-a spus că trebuie să înţelegem mai bine cât de fericiţi sunt clienţii noştri. Aşa că ne-am întors şi am conceput ceva pentru a urmări cât de fericiţi au fost angajaţii şi clienţii noştri. Şi un om din echipa mea de creaţie, Ben, a spus că ar trebui să-l numim indicele fericirii, aşa că astfel s-a născut The Happiness Index”, descrie el momentul în care a luat naştere proiectul.

    Aşadar, The Happiness Index permite companiilor să înţeleagă nu numai modul în care gândesc oamenii lor, după cum este modelul tradiţional construit pe bază de psihologie, ci adaugă şi un filtru ce ţine de neuroştiinţă pentru a înţelege modul în care gândesc, simt şi se comportă angajaţii. Acest serviciu inovator creat de compania britanică de tehnologie The Happiness Index – cofondată de Matthew Phelan, Tony Latter şi Chris Hyland – măsoară elementele care îi motivează pe angajaţi, care îi fac fericiţi şi susţin dezvoltarea lor la locul de muncă. „Platforma ajută să înţeleagă cum se simt oamenii. Aşadar, le leagă pe cele două – psihologia şi ştiinţele neurologice – astfel încât să trecem de la înţelegerea modului în care cineva gândeşte şi simte, adică adaugă o dimensiune suplimentară, una care ajută angajatorii să îmbunătăţească fericirea angajaţilor şi să facă o mulţime de lucruri care duc la rezultate financiare mai bune pentru organizaţie.”

    The Happiness Index a intrat pe piaţa din România în parteneriat cu furnizorul de beneficii extrasalariale Sodexo şi este concepută astfel încât rezultatele sale să fie analizate de CEO-ul, directorul de resurse umane, directorul financiar al companiei, la fel cum ar face-o cu software-ul lor de contabilitate, după cum spune cofondatorul său.

    Oamenii furnizează informaţiile în mod anonim, iar apoi platforma permite companiei să analizeze ce funcţionează şi ce nu în mediul lor de lucru. După aceea liderii trebuie să remedieze lucrurile care nu funcţionează şi apoi, în timp, să îmbunătăţească cultura organizaţiei.

    „Dacă îmbunătăţeşti cultura organizaţiei, îmbunătăţeşti fericirea angajaţilor. Dacă îmbunătăţiţi fericirea, probabil că printre primele valori care se îmbunătăţesc ar fi creativitatea, productivitatea, capacitatea de a vinde şi preţul acţiunilor companiei. Echipele de vânzări vând mai bine atunci când sunt mai fericite”, afirmă Matthew Phelan.

    Angajaţii fericiţi sunt mai productivi, muncesc mai bine, vând mai bine, cu alte cuvinte cresc compania. Pentru a avea angajaţi fericiţi, o companie trebuie să le asigure relaţii bune la locul de muncă, siguranţă psihologică, libertatea de a profita de oportunităţi şi să le recunoască munca sunt principalii factori care fac angajaţii fericiţi, spune Matthew Phelan.

    „Pe locul întâi în fiecare ţară sunt relaţiile pozitive, un factor despre care cred că este pe aceeaşi poziţie şi în România. Este vorba de oamenii cu care lucrează ei cel mai mult, uneori poate fi şeful, alteori este de relaţia dintre colegii de la acelaşi nivel cu ei, alteori este vorba de echipa lor per ansamblu. În principal este vorba de oamenii cu care petrecem cel mai mult timp. În primii patru factori se află şi siguranţa psihologică, libertatea de a profita de oportunităţi şi sentimentele de recunoaştere. Deci, dacă liderii s-ar concentra doar pe patru factori pentru a aduce fericirea angajaţilor, aceştia ar fi primii patru. Sunt mii de factori, dar aceştia sunt primii patru la nivel global”, explică el.

    După ce platforma analizează elementele care duc la nemulţumire în rândul angajaţilor, compania trebuie să facă o serie de paşi, acţiuni care sunt în adaptare continuă, în funcţie de cum evoluează piaţa, economia, contextul social global. „Întreaga companie trebuie să aplice aceste îmbunătăţiri: managerii, echipele, toată lume. Persoana care o comunică este în mod normal CEO-ul sau directorul de HR, dar, dacă eşti manager şi îţi asculţi angajaţi, auzi ce spun ei, afli informaţii care te pot ajuta să conduci mai bine. Multor oameni nu le place să ofere feedback, dar toţi avem nevoie de feedback. Feedbackul este ceva care de fapt conduce la fericire. Deci unul dintre domeniile pe care trebuie să le îmbunătăţim este să oferim feedback angajaţilor.”

    Gestionarea volumului de muncă este esenţială într-o afacere cu creştere rapidă, iar singurul lucru pe care îl pot face liderii companiilor este să se adapteze continuu, adaugă el. „Dacă nu o fac, ceea ce vor afla este că nu vor atrage cei mai buni oameni. Chiar dacă atrag oameni buni, toţi vor fi acelaşi tip de persoană şi ştim unde se duce asta, adică dacă nu ai o diversitate de toate tipurile diferite, nu doar vorbind despre gen, vorbind şi despre diversitatea creierelor. Dacă toată lumea gândeşte la fel într-o echipă, este o problemă pentru că diversitatea de patru în jurul unei mese face companiile grozave. Cineva observă un lucru, altcineva un al lucru, este un amestec, totul evoluează.”

     

    Evaluează, adaptează, evoluează. Când vine vorba despre el ca angajat şi ca om, Matt Phelan spune că este fericit. Dacă nu ar fi, nu ar putea să fie un CEO bun. Dacă nu ar fi un CEO bun, nu ar putea fi fericit. „Pentru mine, fericirea vine din cele mai importante roluri ale mele, cel de tată şi cel de CEO. Şi dacă ar fi să aleg între una sau alta, nu aş putea să o fac. Munca mea îmi permite să fiu bun la ambele, sper, dar mi-aş lăsa copiii şi angajaţii să decidă asta. Dar dacă nu aş fi fericit, ştiu că una dintre aceste două zone ar avea de suferit. Dacă nu aş putea să-mi duc copiii la şcoală în fiecare dimineaţă nu aş fi la fel de bun pe poziţia de CEO şi invers. Dacă nu mi-aş putea vedea copiii atât de des, nu aş mai putea fi şi un angajat fericit.”

    Astfel, conducerea companiei sale aplică ceea ce recomandă companiilor: evaluează, se adaptează şi evoluează. „Ne începem şedinţele autoevaluându-ne. Când mă întâlnesc cu cofondatorii companiei, ne evaluăm fericirea personală, fericirea din sfera muncii şi fericirea din viaţa personală. Chiar şi atunci când stăm împreună, ne împărtăşim gândurile. Trebuie să pui în practică ceea ce recomanzi. Pur şi simplu trebuie.”

    Cofondatorul The Happiness Index spune că a avut parte şi de eşecuri în activitatea sa personală, având în vedere că totul este în continuă schimbare în domeniul său de activitate, iar fiecare angajat cu care lucrează este diferit de celălalt. „Aş putea să scriu o carte despre toate eşecurile. Trebuie să vede totul ca un proiect pilot. De exemplu, la începutul companiei, când am început să scoatem datele, recunoaşterea meritelor a fost unul dintre principalii factori pe care-i puneam în aplicare. M-am gândit că voi recunoaşte meritele tuturor şi îmi amintesc că tocmai făcusem actualizarea de neuroştiinţă a platformei şi am vrut să fac asta cu directorul nostru tehnic, să-i spun că a făcut o treabă uimitoare. Omul a fost cu adevărat supărat când am făcut asta pentru că el este un introvertit. Practic, acesta a fost cel mai rău coşmar al lui. Astfel, mi-am dat seama este că recunoaşterea meritelor este diferită de la persoană la persoană. Unora le place, iar pentru unii este cel mai rău care se putea întâmpla. Aşa că am învăţat din ce am aflat de la angajaţi tot timpul, dar avem angajaţi şi noi angajaţi nemulţumiţi ca toţi ceilalţi. Dar încercarea de a îmbunătăţi lucrurile face diferenţa”, a concluzionat cofondatorul platformei The Happiness Index.     ■

     

     

    Top 10 factori care influenţează fericirea angajaţilor la locul de muncă:

    1. Să se simtă apreciaţi ca indivizi;

    2. Să le placă ce lucrează;

    3. Să aibă echilibru între muncă şi viaţa personală;

    4. Să fie plătiţi bine şi să primească beneficii extrasalariale bune;

    5. Să poată avea încredere în colegii de muncă;

    6. Să aibă lideri de calitate;

    7. Să aibă oportunităţi de a avansa în carieră;

    8. Să fie lăsaţi să se exprime liber şi sincer;

    9. Să aibă control asupra muncii lor;

    10. Să aibă o poziţie atractivă în companie.

  • Cel mai controversat miliardar al lumii a luat decizia să se retragă de la conducerea imperiului. Ce a decis el să faca din ceea ce a construit până acum

    S-a format o coloană de maşini, luni dimineaţa,  la intrarea în Capitală, dinspre Autostrada Bucureşti-Piteşti, dar şi pe Centura Capitalei,  în localităţile  Berceni, Bragadiru şi Pantelimon, potrivit Infotrafic.

    Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, luni dimineaţa pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 Bucureşti-Piteşti, A2 Bucureşti-Constanţa, A3 Bucureşti-Ploieşti şi DN 1 Ploieşti-Braşov, circulaţia rutieră se desfăşoară pe un carosabil uscat, cu vizibilitate bună şi valori normale de trafic.

    Este semnalată, înăs, aglomeraţie pe autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, fiind formată coloană de autovehicule la intrarea în capitală, dar şi pe DN Centura Bucureşti, în localităţile Berceni, Bragadiru şi Pantelimon, valorile de trafic fiind în creştere şi în celelalte localităţi.

    În funcţie de condiţiile meteorologice, se vor executa diferite tipuri de lucrări în judeţul Vâlcea, respectiv pe raza localităţilor Budeşti – Goranu, unde se lucrează la aşternere covor asfaltic, între orele 18:00 – 06:00, circulaţia rutieră urmând să se desfăşoare pe 1/2 din cale, dirijată de piloţi de trafic şi pe raza localităţilor Vlădeşti – Olăneşti, unde se lucrează la aplicare marcaje rutiere axiale, între orele 08:00-18:00. Circulaţia rutieră se desfăşoară îngreunat, pe ambele sensuri de mers, în zona utilajului care aplică marcajul.

    Pentru că partea central-sud-vestică a ţării se află sub atenţionări de instabilitate atmosferică şi averse torenţiale, poliţiştii rutieri le recomandă şoferilor să se asigure înainte de a pleca la drum că au funcţionale ştergătoarele, sistemele de iluminare-semnalizare şi de climatizare-dezaburire şi să le folosească adecvat, dar şi să utilizeze luminile de întâlnire şi pe timpul zilei. De asemenea, ei trebuie să adapteze viteza la condiţiile de drum, luând în calcul faptul că distanţa de frânare creşte pe un carosabil umed. Fiecare manevră trebuie efectuată numai după o asigurare temeinică. De asemenea, şoferii sunt sfătuiţi să păstreze distanţa în mers, pentru a putea opri în condiţii de siguranţă şi să nu se angajeze în depăşiri fără a avea o bună vizibilitate. Orice manevră riscantă trebuie evitată, iar circulaţia trebuie să se desfăşoare cu foarte mare atenţie, pentru a putea evita orice obstacol.

  • Controverse privind suspendarea grevei. Deca: se dă semnalul pentru revenirea la cursuri

    Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, susţine că profesorii vor reveni începând de marţi la catedre. Se dă semnalul pentru revenirea la cursuri, a spus Deca atunci când a fost întrebată despre informaţiile venite din teritoriu potrivit cărora unii profesori vor să continue protestul.

    Declaraţia a fost făcută luni, după şedinţa de Guvern în care au fost adoptate ordonanţele de urgenţă care îi vizează pe angajaţii din sistemul de Educaţie.

    „Consultările interne sunt apanajul dumnealor (al sindicaliştilor n.r.)… din semnalele pe care noi le avem este că se dă semnalul pentru revenirea la cursuri”, a răspuns Ligia Deca.

    Ministrul Educaţiei a mai spus că participarea profesorilor la examenele naţionale este o activitate benevolă, în condiţiile în care unii profesori au ameninţat cu boicotarea acestora.

    „Asistenţa la examenele naţionale este o activitate benevolă (…) încurajez cadrele didactice să ajute elevii ”, a precizat Deca.

  • Cine a fost Silvio Berlusconi, deţinătorul unui imperiul mass-media şi una dintre cele mai controversate figuri politice care a condus Italia de 3 ori

    Silvio Berlusconi a fost un magnat italian al mass-mediei, care a ocupat funcţia de prim-ministru al Italiei în trei rânduri (1994, 2001-2006 şi 2008-2011).

    Potrivit Britannica, după ce a absolvit Universitatea din Milano cu o diplomă în drept, Berlusconi a devenit dezvoltator imobiliar, acumulând o avere considerabilă până în anii 1970. În 1974 a creat firma de televiziune prin cablu Telemilano, infiintând Canale 5 în 1980, prima reţea de televiziune comercială din Italia. Până la sfârşitul deceniului, posturile create de Berlusconi dominau undele de emisie italiene. Cu timpul, Berlusconi şi-a diversificat semnificativ afacerile, una dintre cele mai cunoscute investiţii ale sale fiind reputata echipă de fotbal AC Milan. Şi-a consolidat imperiul sub umbrela holdingului Fininvest, un vast conglomerat care a ajuns să controleze peste 150 de întreprinderi.

    În 1994, Berlusconi a fondat Forza Italia („Hai, Italia!”), un partid politic conservator, fiind ales prim-ministru în acelaşi an. Din nefericire pentru el, primul mandat s-a dovedit a fi unul foarte turbulent. La scurt timp după ce a preluat funcţia în mai 1994, oficialii au lansat o anchetă de corupţie asupra imperiului său de afaceri, iar disputele din cadrul coaliţiei de guvernare au culminat cu dezertarea partidului Lega Nord (Liga Nordului) în decembrie. Confruntat cu un vot de neîncredere, Berlusconi şi-a anunţat demisia la 22 decembrie 1994, dar a rămas în funcţie ca interimar până în ianuarie 1995. Ulterior, a fost condamnat pentru fraudă şi corupţie, dar verdictele au fost în cele din urmă anulate. În pofida acestor acuzaţii şi a criticilor privind controlul pe care îl deţinea asupra unei mari părţi a presei italiene, a rămas în continuare liderul partidului Forza Italia. Promiţând reduceri de taxe, mai multe locuri de muncă şi pensii mai mari, a condus o coaliţie de centru-dreapta spre victorie la alegerile parlamentare naţionale din 2001 şi a devenit din nou prim-ministru.

    Odată ajuns în funcţie, Berlusconi s-a confruntat cu o nouă serie de provocări. El a susţinut invazia Irakului condusă de SUA, decizia sa de a trimite trupe devenind din ce în ce mai nepopulară, mai ales după ce un agent de informaţii italian a fost ucis de forţele americane în 2005. În aceeaşi perioadă, Berlusconi s-a confruntat cu o serie de critici severe din partea opoziţiei în contextul dificultăţilor economice îndurate de Italia. După ce coaliţia sa a avut rezultate slabe în alegerile regionale din 2005, Berlusconi a demisionat şi a obţinut un vot de încredere în parlament. Ulterior, el a format un nou guvern. În aprilie 2006, a candidat pentru realegere, dar coaliţia sa a fost învinsă de un bloc de centru-stânga condus de Romano Prodi. Berlusconi a contestat rezultatele, o instanţă italiană confirmând ulterior victoria lui Prodi. Berlusconi a demisionat în luna mai. Cu toate acestea, după mai puţin de doi ani, Prodi a demisionat după o serie de eşecuri politice. La alegerile naţionale din aprilie 2008, Berlusconi – în fruntea unui nou partid cunoscut sub numele de Poporul Libertăţii (Popolo della Libertà; PdL) – a câştigat un al treilea mandat de prim-ministru.

    În 2009, Berlusconi a fost implicat într-o serie de scandaluri sexuale, fiind acuzat inclusiv de o relaţie întreţinută cu un model adolescent. În urma turbulenţelor, cea de-a doua soţie a lui Berlusconi, Veronica Lario, a cerut divorţul, deşi premierul a negat orice comportament nepotrivit şi a dat vina pe duşmanii săi politici pentru răspândirea zvonurilor răuvoitoare. În cursul aceluiaşi an, Curtea Constituţională a Italiei a anulat o lege din 2008 care îi acordase premierului imunitate împotriva urmăririi penale în timpul mandatului. Astfel, Berlusconi putea fi judecat pentru acuzaţii de corupţie şi fraudă fiscală înainte de încheierea mandatului. Dezacordurile continue dintre Berlusconi şi Gianfranco Fini, preşedintele Camerei Deputaţilor din Italia, l-au determinat pe Fini şi pe susţinătorii săi să părăsească PdL în iulie 2010. Cu toate acestea, guvernul lui Berlusconi a supravieţuit voturilor parlamentare de încredere din august, septembrie şi decembrie. În februarie 2011, Berlusconi a fost trimis în judecată pentru că ar fi întreţinut relaţii sexuale cu o prostituată de 17 ani şi ar fi abuzat de puterea sa pentru a-şi acoperi faptele. 

    În timp ce economia Italiei se clătina pe fondul crizei datoriilor din zona euro, comportamentul lui Berlusconi – în special conflictul public cu ministrul de finanţe Giulio Tremonti – a început să afecteze în mod direct poziţia internaţională a ţării. Berlusconi a cunoscut o scurtă creştere a popularităţii interne în octombrie 2011 – chiar şi politicienii din opoziţie ajungând să-l laude – când cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi-au exprimat public îndoiala cu privire la capacitatea lui de a adopta reformele economice necesare pentru redresarea Italiei. La 8 noiembrie 2011, Berlusconi şi-a pierdut majoritatea în parlament în urma unui vot privind bugetul, care a fost interpretat pe scară largă ca un vot de încredere neoficial. Umberto Bossi, şeful Ligii Nordului, principalul partener de coaliţie al lui Berlusconi, l-a îndemnat pe premierul aflat în dificultate să demisioneze. În aceeaşi zi, după ce s-a întâlnit cu preşedintele italian Giorgio Napolitano, Berlusconi a anunţat că va demisiona de îndată ce parlamentul va aproba reformele bugetare propuse de el. Aprobarea finală a venit la 12 noiembrie, iar Berlusconi a demisionat câteva ore mai târziu.

    În afara mandatului de prim-ministru, Berlusconi a rămas o figură foarte proeminentă, atât prin imperiul său mediatic, cât şi ca acuzat în procesele penale aflate în curs. În octombrie 2012, a fost găsit vinovat de fraudă fiscală într-un caz în care era implicată reţeaua sa de televiziune Mediaset şi a fost condamnat la patru ani de închisoare. Berlusconi şi-a anunţat revenirea în politică în decembrie 2012, o mişcare care a contribuit la declanşarea prăbuşirii guvernului premierului tehnocrat Mario Monti. În februarie 2013 au avut loc alegeri generale, o coaliţie de centru-stânga, condusă de Pier Luigi Bersani, cucerind camera inferioară a parlamentului. Cu toate acestea, blocul lui Berlusconi a obţinut suficiente locuri în Senat pentru a putea, cu ajutorul Mişcării populiste Cinci Stele a lui Beppe Grillo, să împiedice adoptarea oricărei legi. Pe cale de consecinţă, parlamentul a fost suspendat, fiind pentru prima dată când un astfel de eveniment a avut loc în istoria postbelică a Italiei. La mai puţin de două săptămâni după alegeri, Berlusconi a fost condamnat la un an de închisoare pentru că a obţinut ilegal şi a asigurat publicarea conţinutului unei interceptări telefonice a poliţiei care implica un rival politic.

    În timp ce procedurile judiciare împotriva lui Berlusconi au continuat, clasa politică italiană a încercat să rezolve blocajul parlamentar. În aprilie 2013, Berlusconi şi PdL au trecut la susţinerea lui Enrico Letta, un membru moderat al Partidului Democrat (Partito Democratico; PD), fiind astfel format un guvern de coaliţie. Un alt proces a ajuns la final în iunie 2013, când Berlusconi a fost găsit vinovat de intreţinerea unor relaţii sexuale cu o prostituată minoră, fiind condamnat la şapte ani de închisoare şi interzicându-i-se să mai ocupe funcţii publice. Ca în cazul celorlalte procese în care a fost implicat, executarea sentinţei a fost amânată, până la încheierea procesului de apel. În august 2013, cea mai înaltă instanţă din Italia a confirmat condamnarea lui Berlusconi pentru fraudă fiscală, deşi pedeapsa a fost redusă la un an, ca urmare a unei legi adoptate pentru a reduce supraaglomerarea închisorilor. Verdictul a marcat prima condamnare efectivă a lui Berlusconi, însă vârsta sa a făcut puţin probabilă condamnarea sa la închisoare. Fostul prim-ministru a fost supus, de asemenea, unei interdicţii politice de cinci ani, dar această parte a sentinţei a fost trimisă la o instanţă inferioară pentru revizuire înainte de executare.

    La 28 septembrie 2013, cu doar câteva zile înainte ca o comisie să se pronunţe asupra expulzării sale din Senat, Berlusconi a retras PdL din guvernul Letta. În timp ce administraţia de cinci luni a lui Letta părea să fie pe punctul de a se prăbuşi, Berlusconi s-a confruntat cu o revoltă din interior, deoarece zeci de parlamentari PdL au promis că vor susţine guvernul. Berlusconi a făcut brusc cale întoarsă, iar la 2 octombrie 2013, cu PdL participând din nou la coaliţia de guvernare, Letta a supravieţuit cu uşurinţă unui vot de încredere. Mai târziu, în aceeaşi lună, Berlusconi a relansat PdL sub denumirea Forza Italia. Aripa moderată a partidului, care s-a alăturat lui Letta şi a forţat întoarcerea lui Berlusconi, s-a desprins ulterior sub conducerea lui Angelino Alfano pentru a deveni partidul Noul Centru-Dreapta (Nuovo Centrodestra; NCD).

    Pe măsură ce se apropia decizia finală privind apartenenţa lui Berlusconi la Senat, acesta şi-a retras din nou sprijinul faţă de guvern, trecând Forza Italia în opoziţie. Letta a supravieţuit confortabil votului de încredere rezultat, cu sprijinul NCD. După mai multe luni de amânări, la 27 noiembrie 2013, Senatul a votat pentru excluderea oficială a lui Berlusconi. Decizia a fost însoţită de o interdicţie de şase ani de a ocupa funcţii publice, o sentinţă care a prevalat asupra interdicţiei politice anterioare şi l-a privat pe Berlusconi de imunitatea în faţa justiţiei de care se bucurase în calitate de deputat.

    Deşi i s-a interzis să mai ocupe funcţii politice până în 2019, Berlusconi a continuat să conducă Forza Italia şi a promis că va rămâne un personaj important pe scena politică italiană. A fost pus pe tuşă pentru scurt timp din cauza unei operaţii la inimă în iunie 2016, dar, în câteva luni, Berlusconi şi-a folosit din nou imperiul mediatic pentru a influenţa electoratul italian. Premierul PD Matteo Renzi propusese un referendum constituţional care promitea să reducă semnificativ puterea Senatului, iar primele sondaje de opinie indicau că membrii Forza Italia erau deschişi la această propunere. Cu toate acestea, Berlusconi s-a pronunţat ferm împotriva referendumului, acesta fiind respins cu o majoritate covârşitoare în decembrie 2016. Renzi a demisionat, iar succesorul său, Paolo Gentiloni, a condus un guvern interimar până la alegerile care erau programate pentru martie 2018.

    În mai 2018 o curte de apel din Milano a anulat interdicţia fostului premier italian de a ocupa funcţii politice. Berlusconi a continuat să urmărească o revenire politică prin virarea spre centru şi promovarea unei agende pro-UE. Deşi a fost afectat de probleme de sănătate, Berlusconi a părăsit spitalul după o operaţie abdominală pentru a-şi relua campania pentru un loc în Parlamentul European. În mai 2019, Forza Italia a depăşit în mod semnificativ aşteptările, iar Berlusconi a câştigat fără probleme prima sa competiţie electorală de la ridicarea interdicţiei sale politice.

    După o serie de probleme de sănătate care s-au agrat în ultima vreme, Silvio Berlusconi a murit pe 12 iunie 2023, la vârsta de 86 de ani.

  • Deca: Cadrele didactice se întorc în şcoli

    Guvernul a adoptat luni două ordonanţe de urgenţă cu privire la Educaţie.

    „Prima ordonanţă de urgenţă se referă la creşterile salariale, care pe medie sunt peste 25%. Este de remarcat că, pe mecanismul pe care ordonanţa îl pune în practică, vorbim despre creşteri procentuale mai mari pentru debutanţi. O a doua chestiune importantă se referă la garanţiile conform cărora viitoarea lege a salarizării va avea ca bază de plecare salariul debutantului sau al asistentului universitar plecând de la minimum salariul mediu brut pe economie”, a declarat Ligia Deca la finalul şedinţei de Guvern.

    Conform acesteia, Guvernul a adoptat şi o ordonanţă privind acordarea de prime pentru cariera didactică şi pentru cariera profesională pentru personalul nedidactic.

    „Prima de carieră didactică înseamnă o primă de 1.500 de lei net, din care aproximativ 30% sunt sume forfetare, adică la dispoziţia cadrului didactic sau didactic auxiliar, restul banilor, 70%, în acest moment, putând fi folosiţi pentru cursuri de pregătire profesională, echipament IT, cărţi de specialitate şi alte categorii de cheltuieli. Prima se acordă într-o singură tranşă, prima este în luna octombrie a acestui an şi sumele vor putea fi utlizate în anul şcolar 2023-2024”, a explicat ministrul.

    Suma va fi acordată anual până în anul 2027, sursa fondurilor fiind fondurile europene.

    Prima de carieră profesională acordată personalului nedidactic este în valoare de 500 de lei şi va fi acordată tot anual în luna octiombrie.

    Bugetul măsurii de susţinere a fost stabilit la peste 2,1 miliarde de lei pe o perioadă de 5 ani, iar bugetul anual este în jur de 400 de milioane de lei.

    „În acest moment, odată cu anunţarea suspendării mişcării de protest, cadrele didactice se întorc în şcoli şi procesele educaţionale revin la normal, urmând ca să urmeze toate etapele fireşti: încheierea situaţiei şcolare, Evaluarea Naţională care începe cu probele scrise de luni, 19 iunie, şi apoi probele scrise ale examenului de Bacalaureat, cu echivalarea probelor de competenţe cu notele de pe parcursul liceului”, a mai spus Ligia Deca.

  • Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, devine acţionar majoritar la Rapid, cu 70% din acţiuni, în urma unei majorări de capital cu 24 mil. lei şi anunţă că va ataca titlul de campioană la fotbal în noul sezon

    Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, devine acţionar majoritar al Rapid Bucureşti, după ce clubul şi-a dublat capitalul social, la 50 de milioane de lei, după o investiţie de 24 mil. lei, potrivit unui anunţ al clubului de fotbal. 

    În noua structură a acţionariatului, Dan Şucu va deţine 70% din acţiuni, iar Victor Angelescu 30%.

    Noul acţionar majoritar promite că se vor investi sume importante de bani în club pentru a creşte competitivitatea, în condiţiile în care vizează câştigarea Campionatului. 

    „Începând cu sezonul Super Liga 2023-2024, şi toţi anii care vor urma după, Rapid va lupta pentru a fi totdeauna pe podium, şi poate chiar pentru a câştiga campionatul. Ca acţionari, am promis suporterilor că vom face tot ce depinde de noi pentru a realiza acest deziderat. Mai sunt, însă, cel puţin alte cinci echipe care au aceeaşi ambiţie. Investesc deja mult şi devin din ce în ce mai puternice. De fapt, întreaga Superligă îşi ridică standardul de competitivitate, iar acest lucru ne obligă şi pe noi să fim mai agresivi din punct de vedere financiar. Anul acesta, dar şi în următorii doi ani, vom investi sume importante de bani, mai mari de cât ne-am propus iniţial, pentru a avea convingerea că echipa noastră intră cu şanse reale în lupta pentru câştigarea titlului de campioană a României”, a declarat Dan Şucu. 

    Înţelegerea între acţionari este că, în cazul în care nevoile Clubului sunt mai mari decât posibilităţile financiare ale unuia dintre noi, cel de-al doilea acţionar va investi mai mult. În acest fel, viteza cu care avansează Clubul va fi cea care primează. În următorii trei ani, eu voi investi suplimentar faţă de partenerul meu, Victor Angelescu, iar banii suplimentari necesari pentru performanţele pe care noi toţi le aşteptăm sunt şi vor fi la dispoziţia Clubului. La Rapid, orice promisiune este şi va fi respectată, iar noi, ca acţionari, suntem obligaţi să dăm un exemplu. Ne aşteptăm ca toţi colegii şi partenerii noştri să aiba exact aceeaşi dedicare în respectarea promisiunilor lor”, a adăugat Dan Şucu. 

    “Cu toţii ne dorim ca Rapidul să aibă obiective măreţe, să se bată pentru titlul de campioană în fiecare sezon, să devină o forţă a campionatului si să joace an de an în cupele europene. Pentru a se realiza acest lucru este nevoie de seriozitate şi multă muncă din partea tuturor celor implicaţi în acest club şi, implicit, de investiţii din partea acţionarilor. Această marire de capital este dovada noastră de seriozitate şi profesionalism, şi aşteptăm aceleaşi lucruri în toate departamentele clubului şi la toţi angajaţii. Doar aşa putem fi cei mai buni!
    Noua structură de împărţire a procentelor în club este mai aproape de realitate si de posibilităţile fiecărui acţionar, în acest moment. Aşa cum am stabilit la începutul colaborării, nevoile şi obiectivele clubului trebuie să primeze în tot ceea ce facem”, a spus Victor Angelescu. 

  • Prognoza pe două săptămâni

    Vremea va fi rece în următoarele zile, iar apoi se va încălzi treptat în toate regiunile ţării, se arată în prognoza pe două săptămâni publicată luni de Administraţia Naţională de Meteorologie.

    Banat

    Valorile de temperatură vor oscila semnificativ până în data de 20 iunie, de la medii ale maximelor în jurul a 22 de grade, caracterizând o vreme rece, la 26 de grade, apropiate de normalul perioadei, iar ale minimelor între 10 şi 14 grade, cu cele mai scăzute valori în 14 şi 15 iunie. A doua săptămână de prognoză va fi relativ constantă din punct de vedere termic, cu un regim termic mediat regional diurn la 29 de grade şi nocturn la 16 grade.

    Probabilitatea pentru averse va fi ridicată în cea mai mare parte a intervalului. Acestea se vor semnala cu precădere după-amiaza şi seara, mai intense şi mai extinse în 12, 13 iunie şi între 16 şi 19 iunie.

    Crişana

    Vremea va fi rece la începutul intervalului, apoi se va ameliora uşor sub acest aspect, astfel că va mai avea doar mici variaţii, iar după data de 20 iunie se va stabiliza din punct de vedere termic. În acest context maximele, mediat regional, vor fi între 20 şi 28 de grade, cu cele mai scăzute valori în 13 iunie, iar minimele se vor situa între 11 şi 16 grade, cu cele mai mici valori în 13, 14 şi 15 iunie.

    Probabilitatea pentru averse va fi ridicată în cursul după-amiezilor şi al serilor şi se vor semnala pe suprafeţe mai mari în 12, 13 iunie, precum şi între 16 şi 19 iunie.

    Transilvania

    Temperaturile maxime se vor situa sub normele caracteristice perioadei în primele două zile de prognoză, cu medii de 20…22 de grade, apoi vor creşte la valori de 26 de grade în 15 iunie, iar până la finalul intervalului vor varia uşor în jurul a 27 de grade. Regimul termic nocturn se va situa între 12 şi 14 grade, valori mediate regional, cu cele mai scăzute până în data de 15 iunie.

    Vor fi averse cu o probabilitate mai mare după-amiaza şi seara şi mai extinse în 12, 13, 14 iunie şi din nou între 17 şi 20 iunie.

    Maramureş

    Vremea va fi rece în 12 şi 13 iunie, cu maxime mediate regional în jurul a 20 de grade, apoi se va încălzi treptat, astfel că în perioada 15 – 25 iunie vor varia între 25 şi 27 de grade. Temperaturile minime, scăzute până în 15 iunie, cu valori medii de 12 grade, vor creşte uşor la 14 grade după acest interval.

    Probabilitatea pentru averse va fi mare pe aproape întreg intervalul. Acestea se vor semnala în mod special după-amiaza şi seara.

    Moldova

    Intervalul de prognoză va debuta cu vreme rece, astfel că mediile maximelor vor fi de 20 de grade, dar se va încălzi treptat până în data de 15 iunie, când acestea vor atinge 28 de grade. După această dată, oscilaţiile termice vor fi mici, între 26 şi 28 de grade mediat regional. Minimele vor fi în medie între 12 şi 16 grade, cu cele mai scăzute valori în 12, 13 şi 14 iunie.

    Probabilitatea pentru averse pe arii mai extinse va fi mai mare în 13 şi 14 iunie şi din nou între 17 şi 20 iunie iunie, insă acestea se vor semnala cu precădere după-amiaza şi seara.

    Dobrogea

    Vremea va fi în general frumoasă pe tot parcursul intervalului de prognoză, însă cu oscilatii semnificative sub aspect termic. Temperaturile maxime vor avea medii de 24…26 de grade între 12 şi 14 iunie şi din nou între 16 şi 19 iunie, iar în rest se vor situa în jurul a 28 de grade. Minimele vor fi între 11 şi 16 grade la începutul intervalului, iar după 16 iunie vor fi în medie de 18 grade.

    Averse se vor semnala pe arii restrânse, cu precădere după-amiaza şi seara.

    Muntenia

    Vremea va fi răcoroasă, în special în nordul regiunii, în 12 şi 13 iunie şi din nou în 17 şi 18 iunie, cînd temperaturile maxime vor avea medii de 26 de grade, însă în restul intervalului de prognoză acestea se vor situa peste normele caracteristice perioadei, cu medii de 28…30 de grade. Regimul termic nocturn nu va avea variaţii semnificative, minimele vor fi între 14 şi 16 grade mediat regional cu cele mai scăzute valori în 13, 14 şi 15 iunie.

    Probabilitatea pentru averse va fi ridicată pentru fiecare după-amiază, dar acestea vor fi mai extinse între 17 şi 20 iunie.

    Oltenia

    Valorile termice diurne vor scădea semnificativ, spre medii de 20 de grade în a doua zi de prognoză, apoi vor creşte la medii de 26 de grade în 15 iunie, iar pe intervalul 16 – 18 iunie vor fi în jurul a 24 de grade. După această perioadă vor caracteriza o vreme caldă până la sfîrşitul intervalului, cu maxime în medie de 29 de grade. Minimele vor varia între 12…13 grade mediat regional în 14 şi 15 iunie şi 16 grade în restul perioadei.

    Probabilitatea de ploaie va fi ridicată în cea mai mare parte a celor două săptămâni. Vor fi mai ales averse, cu manifestare în special după-amiaza şi seara pe arii mai extinse şi însemnate cantitativ în 12 şi 13 iunie şi între 15 şi 18 iunie.

    La munte

    Intervalul de prognoză va debuta cu un regim termic scăzut, dar se va încălzi treptat din 15 iunie, astfel că temperaturile maxime vor creşte de la medii de 12 grade spre 18 grade. Minimele nocturne vor avea un parcurs asemănător, de la 6…8 grade mediat regional în 12, 13, 14 iunie, spre 10 grade până la finalul intervalului.

    Probabilitatea pentru averse va fi ridicată pe tot parcursul perioadei, insă acestea se vor semnala mai ales după-amiaza şi seara.

  • Haosul din educaţie, aproape de final. Greva din educaţie se suspendă, profesorii au acceptat oferta Guvernului

    Sindicatele din educaţie au transmis că suspendă greva generală din educaţie şi că au acceptat ultima ofertă de creşteri salariale venită din partea Guvernului. 

    „Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, în urma consultării liderilor organizaţiilor sindicale afiliate, în cadrul şedinţelor Colegiilor liderilor celor două federaţii, au luat decizia suspendării grevei generale”, au transmis sindicaliştii. 

    Acest lucru este condiţionat de instituirea, în ordonanţa de urgenţă ce urmează a fi aprobată în şedinţa de Guvern de luni prin articol distinct, a principiului potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut şi care reprezintă 23 % din maximul grilei de salarizare din sistemul public şi a acordării primei tranşe de majorare salarială (50% din creşterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării) de la 1 ianuarie 2024, mai scrie comunicatul de presă transmis de FSE. 

    În situaţia în care în textul noii legi a salarizării nu se vor aplica principiile cuprinse în ordonanţa de urgenţă, greva va fi reluată, spun sindicaliştii. 

    Profesorii au fost în grevă circa patru săptămâni, începând din data de 22 mai. În această perioadă, dascălii au organizat patru mari acţiuni de protest în Capitală. 

     

  • Avertizări de inundaţii: Şedinţă a Comitetului pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului

    „Solicit reprezentanţilor Administraţiilor Bazinale de Apă, aflate în zonele pentru care s-a emis avertizare meteorologică sau hidrolologică, să aibă pregătite formaţiunile de lucru pentru intervenţie imediată, acolo unde situaţia impune, mai ales că pot apărea viituri locale şi există posibilitatea depăşirii cotelor. Cursurile de apă să fie monitorizate în permanenţă iar toate utilajele şi echipele să fie gata de acţiune unde este necesar. De asemenea, cetăţenii trebuie să fie informaţi de pericolul pe care îl reprezintă traversarea cursurilor de apă în perioada în care sunt valabile avertizările”, a subliniat ministrul Mediului.

    Avertizarea meteo de Cod galben este valabilă până marţi, ora 12.00, şi vizează fenomene de instabilitate atmosferică temporar accentuată. Local, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată în Banat, Crişana, Oltenia, Transilvania, nord-vestul Munteniei, precum şi în Carpaţii Meridionali şi în Carpaţii Occidentali. Aceasta se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice şi izolat grindină, intensificări de scurtă durată ale vântului şi vijelii. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 20…25 l/mp şi izolat de peste 30 l/mp.

    Avertizarea Cod portocaliu este emisă pentru intervalul 12 iunie, ora 10.00 – 13 iunie, ora 10.00 şi vizează fenomene de averse torenţiale şi grindină în zone din judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Caraş-Severin, Hunedoara, Sibiu şi Alba, dar şi în zona de munte a judeţelor Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Argeş, Dâmboviţa, Braşov şi Prahova. Local, cantităţile de apă vor fi de 30…40 l/mp şi izolat de peste 60 l/mp (în intervale scurte de timp, de până la 1 – 3 ore).

    Avertizarea de Cod roşu este valabilă de luni seara, ora 20.00, până marţi, 13 iunie, ora 08.00. vizează averse torenţiale şi abundente. Zone afectate sunt judeţele Mehedinţi şi Gorj şi zona de munte a judeţelor Caraş–Severin, Vâlcea şi Hunedoara. Cantităţile de apă vor depăşi în intervale scurte de timp sau prin acumulare 70…80 l/mp.

    De asemenea, specialiştii INHGA au actualizat avertizarea hidrologică, după cum urmează:

    Cod galben-(12.06.2023 ora 12:00 – 14.06.2023, ora 16:00) pe râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mare, Someşul Mic, Someş, Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Arieş, Târnava Mică, Târnava Mare, Mureş, Bega Veche, Bega, Timiş, Caraş, Nera, Cerna, Dunăre (judeţele: Dolj, Mehedinţi şi Caraş Severin), Desnăţui, Jiu, Olt, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Prahova.

    Cod portocaliu-În intervalul 12.06.2023, ora 12:00 – 13.06.2023, ora 24:00, pe râurile din bazinele hidrografice: Crişul Alb, Arieş, Mureş, Bega Veche, Bega, Timiş, Pogăniş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte confluenţă cu râul Desnăţui (judeţele:Dolj, Mehedinţi şi Caraş Severin), Desnăţui, Jiu, Olt, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova şi Teleajen.

    Cod roşu- În intervalul 12.06.2023, ora 20:00 – 13.06.2023, ora 12:00, pe râurile din bazinele hidrografice: Nera, Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte confluenţă cu râul Desnăţui (judeţele: Dolj, Mehedinţi şi Caraş Severin), Desnăţui, Jiu, Gilort, Motru şi Olteţ.

  • Avertisment de la ANM, vine urgia, Cod roşu de inundaţii pe râuri din cinci judeţe

    Hidrologii au emis o avertizare Cod roşu de inundaţii, valabilă până marţi pe râuri din cinci judeţe.

    Sunt vizate de avertizarea Cod roşu pe râurile din bazinele hidrografice: Nera (judeţul Caraş Severin), Dunăre (judeţele: Dolj, Mehedinţi şi Caraş Severin), Desnăţui (judeţele: Mehedinţi şi Dolj), Jiu, Gilort (judeţul Gorj), Motru (judeţele: Gorj şi Mehedinţi), Olteţ (judeţele: Gorj şi Vâlcea).

    Avertizarea este în vigoare de luni de la ora 20.00 până maţri la ora 12.00.

    De asemenea, de luni de la ora 12.00 până marţi la ora 24.00 este Cod portocaliu pe râurile din bazinele hidrografice: Crişul Alb (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş (judeţul Alba), Mureş (judeţele: Alba şi Cluj), Mureş (judeţele: Alba, Hunedoara, Sibiu şi Arad), Bega Veche, Bega (judeţul Timiş), Timiş (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Pogăniş (judeţul Caraş Severin), Bârzava, Moraviţa (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Caraş, Nera (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Cerna (judeţele: Gorj şi Caraş Severin), Dunăre (judeţele: Dolj, Mehedinţi şi Caraş Severin), Desnăţui (judeţele: Mehedinţi şi Dolj), Jiu (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Olt (judeţele: Sibiu, Vâlcea, Gorj, Argeş, Olt şi Dolj), Argeş, Dâmboviţa (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa), Ialomiţa (judeţele: Dâmboviţa şi Prahova), Prahova, Teleajen (judeţul Prahova).

    Până marţi la ora 16.00 sunt sub avertizare Cod galben râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud), Someşul Mic (judeţele: Bihor şi Cluj), Someş (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare), Crasna (judeţele: Sălaj şi Satu Mare), Barcău (judeţele: Sălaj şi Bihor), Crişul Repede (judeţele: Cluj şi Bihor), Crişul Negru (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb (judeţele: Hunedoara şi Arad), Mureş, Niraj (judeţele: Harghita şi Mureş), Arieş (judeţele: Alba şi Cluj), Târnava Mică, Târnava Mare (judeţele: Harghita, Mureş, Alba, Sibiu şi Braşov), Mureş (judeţele: Alba şi Cluj), Mureş (judeţele: Alba, Hunedoara, Sibiu şi Arad), Bega Veche, Bega (judeţul Timiş), Timiş, Bârzava, Moraviţa (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Caraş, Nera (judeţul Caraş Severin), Cerna (judeţele: Gorj şi Caraş Severin), Dunăre (judeţele: Dolj, Mehedinţi şi Caraş Severin), Desnăţui (judeţele: Mehedinţi şi Dolj), Jiu (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Olt (judeţele: Braşov, Harghita, Sibiu, Vâlcea, Gorj, Argeş, Olt şi Dolj), Argeş, Dâmboviţa (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa), Ialomiţa (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov), Prahova (judeţele: Dâmboviţa şi Prahova).