“Criza a scos in evidenta slabiciunile din structura guvernantei
economice a uniunii economice si monetare, care trebuie rezolvate
urgent”, a spus Trichet. El a aratat ca actuala guvernanta a zonei
euro nu a fost aplicata corect si, lucru mai important, nu dispune
de suficiente elemente de constrangere. Trichet a subliniat ca BCE
sustine, printre altele, “un regim de sanctiuni mai rapid si
automatizat” pentru tarile care nu isi respecta angajamentele
bugetare.
Blog
-
Seful BCE cere din nou reforme in guvernanta zonei euro
-
Deficitul de cont curent a scazut cu 46,4% in primele patru luni
In primul trimestru, contul curent al balantei de plati a avut
un deficit de 634 milioane euro, de aproape 2,5 ori mai mic fata de
nivelul din aceeasi perioada din 2010. Deficitul balantei
comerciale s-a situat la 1,473 miliarde euro, fiind de 1,5 ori mai
mic fata de nivelul de 2,2 miliarde de euro inregistrat in
ianuarie-aprilie anul trecut, se arata intr-un comunicat al BNR.
Excedentul transferurilor curente a crescut de la 578 milioane de
euro in primele patru luni ale anului trecut la 1,097 miliarde de
euro in ianuarie-aprilie 2011. Serviciile au avut in perioada
analizata o contributie negativa de 368 milioane euro, peste
nivelul de 319 milioane euro inregistrat in perioada similara din
2010, determinata in principal de sectorul transport (-183 milioane
euro). -
Cristian Hostiuc, ZF: Cum au ajuns clientii sa urasca bancile?
In schimb, el, clientul, a avut doar cateva intrebari legate de
contractul de imprumut. Adica intrebarile uzuale ale clientilor:
“De unde a aparut acest comision, pentru ca inainte nu era?”. “Asa
e, aveti dreptate, inainte nu era, dar e acum. Stiti, banca a
adoptat un nou plan de tarife si comisioane si aveti 5 lei pe luna
sau 2 euro la contul in euro, comision de administrare!”Pentru ca in contractul de credit isi rezerva dreptul sa faca
aceste modificari. Paragraful 100 nu stiu cat. Dar e mult 5 lei pe
luna, te intreba din priviri ofiterul de credit? 60 lei pe an, 600
de lei in zece ani, 1.200 lei in 20 de ani, asta daca nu se mai
modifica odata? Nici nu stii ce sa spui. Daca nu-i platesti, poti
sa fii sigur ca la un moment dat esti trimis in baza restantierilor
si iti trebuie multe luni, multe drumuri si multi nervi sa iesi de
acolo!“De ce nu mi-ati scazut dobanda/rata? Ca la alte banci s-a
scazut, ca euribor/robor/robid/ sau ce alt indicator de referinta a
scazut, stiu eu de la alti clienti.”
“Nu stim ce sa va spunem, poate au alte conditii, alte marje, alti
indicatori!”
Dar a luat cineva un credit tot de aici si are o dobanda mai mica!
Si plateste mai putin!
“Stiti, dumneavoastra ati luat creditul cu conditiile de atunci, de
acum 2-5 ani, iar acum e altceva”, vine raspunsul ofiterului.
“Dar cand am luat atunci creditul, nu aveam acel comision. De ce
l-ati pus acum?”
“Nu stiu ce sa va spun. Nu stabilim noi. Din centrala. Daca vreti,
puteti intreba acolo.”Sunt intrebarile si discutiile care macina atat nervii
clientilor, cat si pe cei ai ofiterilor de credite, care azi sunt
la o banca, maine la alta, iar la anul in alta parte, dar care
trebuie sa aiba sau sa gaseasca raspunsuri.Si clientii, ce sa zica? Iau raspunsurile asa cum sunt, unele le
inteleg, altele nu. In final tot suma aia trebuie sa o platesti
lunar.Din pacate, in tot acest dialog, monolog al absurdului de multe
ori, marea majoritate a clientilor, persoane fizice, au capatat o
ura puternica fata de banci. Si nu cred ca exista cineva care sa nu
vrea sa dea banii inapoi mai repede, sa scape de credit, ca sa nu
mai aiba de-a face cu bancile. Nu cu creditul in sine! Sau altii
care prefera sa stea cu chirie decat sa ia credit de la banca
pentru a-si cumpara un apartament, cu toate ca ar iesi mai ieftin.
In lipsa creditelor, nicio economie nu poate urca sustinut si sa-si
imbunatateasca nivelul de trai.Cine poate pune ceva deoparte lunar, fie 50 de euro, fie 100
euro, fie 200, fie oricat, nu se gandeste decat sa mai ramburseze
din credit. Ca sa scape. Iar bancherii s-au trezit ca nu e bine. Ca
ramburseaza anticipat clientii bun platnici si ca astfel nu mai au
de unde lua dobanda de la ei. Adica nu mai au venituri. Plus ca nu
mai au nici unde sa plaseze din nou banii primiti anticipat.
Clienti buni nu mai sunt, au deja credite, la titluri de stat
dobanda este numai 4% – 5,25% la euro, iar ei luau inainte 8%- 12%
la euro de la clienti, la creditele pentru companii dobanzile
cerute sunt mult, mult, mai mici. Iar patronii si directorii
negociaza la sange. Si daca se enerveaza, baga societatea in
insolventa. Deci adio si dobanzi, si o buna parte din credit. Alte
provizoane, alte intrebari, alti bani ceruti de la actionari, adio
bonus.Iar orice rambursare anticipata inseamna un minus de bani in
consum, in economie. In loc sa cumpere un nou televizor, ceva
haine, pantofi, adidasi, poate un nou corp de mobila, poate inca o
sticla de vin, banii se duc in seiful bancii, iar de acolo nu au
unde sa iasa din nou la fel de profitabil. Iar statul nu ia din
acest circuit nici TVA, nici accize, nici impozit pe profit, nimic.
Cum nu sunt venituri, toata lumea trebuie sa taie din cheltuieli.
Iar cresterea economica se lasa asteptata, salariile nu cresc,
lumea e nervoasa ca “treaba” nu merge.Iar bancherii isi intreaba clientii: “De ce vreti sa rambursati
anticipat? Haideti ca avem o promotie mai buna acum, rata e mai
mica, poate va mai ganditi!”. Au venit si vremurile astea!
Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului
Financiar.Cititi mai
multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro/opinii -
Silvio Berlusconi isi recunoaste infrangerea la “toate temele” referendumului din Italia
“Pare clar ca vointa italienilor este neta in privinta tuturor
temelor supuse votului”, a declarat Il Cavaliere intr-un comunicat
al serviciilor sale. Potrivit rezultatelor inca partiale ale
Ministerului de Interne, majoritatea zdrobitoare a italienilor,
intre 95 si 96 la suta, au votat in favoarea referendumului, pentru
abrogarea legilor Guvernului lui Berlusconi in aceste domenii. El a
apreciat ca “Guvernul si Parlamentul au datoria sa accepte pe
deplin raspunsurile date la referendum” privind energia nucleara,
imunitatea sa juridica si privatizarea apei (administrare si
tarife). -
Controale pe litoral: 140 de camere de hotel au fost scoase din circuit
“Desfasurata in statiunile Eforie Nord si Neptun, actiunea a
avut ca rezultat scoaterea din circuitul turistic a 138 de camere,
amenzi in valoare de 140.000 lei, retragerea certificatului de
clasificare pentru doua unitati hoteliere, precum si intocmirea de
note de constatare si avertismente. Principalele deficiente
constatate au fost nerespectarea criteriilor de clasificare si
neconcordanta fisei anexe a certificatului de clasificare”, se
arata intr-un comunicat al Ministerului Dezvoltarii Regionale si
Turismului (MDRT). Verificarile au fost efectuate de reprezentanti
ai Directiei de Control, Verificare si Monitorizare Turistica din
MDRT si ai Casei de Pensii. -
UE sarbatoreste marti implinirea a 26 de ani de la infiintarea spatiului Schengen
Intr-un comunicat publicat luni de Comisia Europeana pe site-ul
sau de Internet, comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia
Malmström, prezinta beneficiile acestui spatiu fara control la
frontiere, care s-a extins de la cinci tari initial, la 25 in
prezent (toti membrii UE cu exceptia Romaniei, Bulgariei, Ciprului,
Marii Britanii si Irlandei – ultimele doua optand sa nu adere la
aceasta zona, carora li s-au alaturat Norvegia, Islanda si
Elvetia). “Crearea spatiului Schengen este una dintre achizitiile
cele mai tangibile, mai populare si mai de succes ale Uniunii
Europene si, daca va fi necesar, va trebui sa gasim modalitati sa
il imbunatatim”, a declarat Malmström. Ea a subliniat
responsabilitatea tarilor de a-si proteja granitele externe in
numele celorlalte state membre Schengen, salutand activitatea
“excelenta” a agentiei Frontex. -
De ce poate fi 2011 ultimul an de declin pentru piata de publicitate din Romania
Piata de publicitate incepe sa dea primele semne de revenire.
Cel mai mare publicitar, Procter & Gamble, a cheltuit anul
trecut pentru promovare cu 58% mai multi bani decat in 2009, iar
exemplul nu e singular – doar doi dintre cei mai mari zece
investitori in publicitate si-au redus bugetele la rate card, adica
fara discounturi, restul promovandu-se mai puternic anul trecut
prin comparatie cu cel precedent, dupa cum arata raportul anual
Media Fact Book, realizat de Initiative Media. Pe de-o parte,
disponibilitatea companiilor de a aloca bugete mai mari pentru
comunicare dovedeste ca situatia lor financiara incepe sa arate mai
bine decat in urma cu doi ani. Pe de alta parte, multi executivi au
si profitat de perioada mai dificila si de costurile mai mici cu
publicitatea pentru a-si creste prezenta in piata si a-si face
produsele proprii mai vizibile in randul consumatorilor.
In cazul operatorilor telecom, domeniu care anul trecut se plasa
in fruntea clasamentului industriilor de unde veneau cele mai mari
investitii in publicitate si care in 2010 a fost devansat de zona
serviciilor medicale, scaderea veniturilor nu i-a impiedicat sa
cheltuie mai mult pentru reclame. Orange, spre exemplu, al patrulea
cel mai mare spender dupa P&G, Kraft Foods si Reckitt
Benckiser, a alocat bugete de aproape 242 de milioane de euro, cu
46% peste nivelul din 2009, in timp ce Vodafone, clasat pe locul
sase dupa Henkel, a investit cu 24% mai mult in reclame, conform
cifrelor la rate card.
“Piata media ar trebui sa revina pe crestere de anul viitor”,
apreciaza Steve Dallas, managing directorul agentiei Initative
Media, care realizeaza anual raportul Media Fact Book, aflat acum
la cea de-a 15-a editie. Nu numai ca va fi un an electoral,
puncteaza executivul, dar este un an pentru care exista estimari de
crestere economica, iar odata cu redresarea afacerilor este foarte
posibil sa revina si bugetele de promovare. Ar insemna ca 2011
devine, asadar, ultimul an de scadere pe o piata pentru care
ultimii doi ani au fost o lovitura foarte dura, veste care ar putea
fi tocmai gura de aer proaspat necesara pentru grupurile de
comunicare si furnizorii de media. “Sunt intr-adevar semnale ca e
ultimul an pe minus, dar cu toate acestea Romania este o tara
emergenta, atipica, unde orice este posibil”, puncteaza Radu Miu,
directorul general al Mercury 360.
Intreaga industrie a tras anul trecut linie cu 316 milioane de
euro, sub nivelul din 2006 si in scadere cu aproape 45% fata de
2008, cand erau raportate cheltuieli pentru reclama de 540 de
milioane de euro. De altfel, in urma cu trei ani, industria de
publicitate a atins un nivel record, care va fi recuperat in ani
buni de acum incolo. “Scaderea a inceput sa se tempereze inca din
2010, iar pentru anul acesta ne asteptam la o diminuare mult mai
mica, de aproximativ 3%”, mai spune Dallas, ceea ce inseamna ca
industria ar urma sa se cifreze anul acesta la 306 milioane de
euro. Pare sa fie totusi cel mai optimist dintre publicitarii care
sunt in continuare pregatiti pentru scenarii mai prudente. Stefan
Iordache, de pilda, directorul operational al Leo Burnett, se
asteapta la o corectie intre 3 si 5 procente a pietei. Radu Miu
vede o scadere chiar mai mare, intre 5% si 10%. “Noi estimam la
inceputul anului o scadere de 7% si cred ca in jurul acestui
procent se va cifra diminuarea”, apreciaza si Teddy Dumitrescu,
presedintele Publicis. -
Cat au scazut chiriile in marile centre universitare din Romania
“Anul acesta nu au de unde sa creasca chiriile, pentru ca nici
preturile proprietatilor nu sunt in crestere. Abia in 2012, cand
economia va intra pe un trend crescator si oamenii vor simti
efectiv acest plus, este de asteptat ca tarifele de inchiriere sa
urce cu 5-10%”, a declarat pentru gandul Adrian Crivii, directorul
general al companiei de evaluare Darian DRS. Practic, majorarea
chiriilor va avea loc in momentul in care se va relansa cererea in
sectorul imobiliar, pe fondul cresterii sigurantei locurilor de
munca, dar si a cresterilor salariale. -
2011 in comert: un an mai bun, cel putin ca investitii
Apetitul cel mai crescut pentru investitii in comertul cu bunuri
de larg consum se concentreaza, in continuare, pe Capitala. Pentru
multe industrii, cei peste doua milioane de locuitori ai
Bucurestiului genereaza peste doua treimi din profituri.
Portofelele mai groase sunt cel mai bun argument pentru un buget de
investitii. In jur de 100.000 mp, cam cat 20 de terenuri de fotbal,
sunt suprafetele comerciale care si-ar mai gasi, in Bucuresti,
clienti, conform unui studiu realizat de firma de consultanta in
management Contrast Management Consulting (CMC). Firma, infiintata
in Austria in 1995, a intrat pe piata locala in urma cu sase ani,
iar in 2009 a realizat o cifra de afaceri de circa 4 milioane de
euro si un profit de 0,5 milioane de euro.Alte tinte atractive pentru investitiile in retailul alimentar
sunt, conform unui studiu realizat de CMC, judetele Dolj (35.000
mp), Prahova (32.000 mp), Dambovita (30.000 mp) si Valcea (30.000
mp).
Ploaia de investitii din comert din anii anteriori crizei nu aveau
darul sa surprinda prea mult, Romania avand multe zone neatinse de
formatele moderne de comert. Judete intregi, cum ar fi Neamt sau
Botosani, nu au nici macar in prezent un hipermarket. Cu toate
acestea, operatorii din domeniu nu apasa nici acum pedala franei la
capitolul extinderii, cand nu numai ca nu se mai intregistreaza, ca
altadata, cresteri ale consumului, dar nici macar nu s-a oprit
declinul. In prima parte a anului, cele mai multe piete au suferit
contractii, chiar daca la niveluri mai mici decat anul trecut. In
aceste conditii, fara o vedere de ansamblu a pietei si previziunile
de crestere a consumului, planurile comerciantilor ar putea parea
hazardate. Peste o jumatate de miliard de euro sunt bugetele de
investitii pe care, conform calculelor BUSINESS Magazin, retelele
de comert le dedica in acest an deschiderii de noi magazine. Si
asta in ciuda faptului ca precautia cumparatorilor si-a pus clar
amprenta asupra vanzarilor din magazine. Anul trecut valoarea
vanzarilor de bunuri de larg consum s-a plasat la 16 miliarde de
euro, fata de 17 miliarde in 2009, conform unui studiu realizat de
CMC. Comparat cu nivelul maxim, atins in 2008 (21 de miliarde de
euro), scaderea este si mai abrupta, de aproape un sfert
(23,8%).Cu toate acestea, in ultimii ani, pe fondul reducerii
cheltuielilor, cel mai aprig au suferit micii comercianti
independenti, multi dintre ei fiind nevoiti sa-si inchida
pravaliile. Retelele de sub umbrela retailerilor internationali in
schimb, avand sprijinul companiilor mama, si-au continuat
extinderea. Asa se face ca anul trecut felia adjudecata de comertul
modern a ajuns egala cu cea a vanzarilor din magazinele
traditionale, in conditiile in care in 2005 retelele moderne aveau
o cota de piata putin peste 20%.“In ultimul deceniu piata locala de retail a crescut cu 123%,
fiind de departe cea mai activa din regiune”, declara Adrian
Comaneci, senior project manager in cadrul CMC. In perioada
2000-2010 Romania a avut cea mai mare rata de crestere a pietei de
retail (circa 8,5% anual) din Europa Centrala si de Est, alte piete
din regiune avand ritmuri mai scazute: 54% in Polonia si Cehia, 26%
in Ungaria. In opinia lui Comaneci, si in urmatorii zece ani piata
de profil din Romania va continua sa mentina un ritm de crestere
sustinut, ramanand in continuare cea mai dinamica din regiune.
“Potential de crestere inca exista”, adauga Comaneci. Conform
previziunilor din studiu, pana in 2020, piata romaneasca de retail
va creste cu 62%, mai mult decat in alte piete, fie ca sunt Polonia
(57%), Republica Ceha (48%), Ungaria (46%), Germania (17%) sau
Austria (15%).