Salariatii unor companii de stat cu datorii la bugetul public
vor primi in acest an prime de Paste, sub forma de cash sau tichete
cadou, la care se adauga in unele cazuri si prime de 100 lei pentru
fiecare copil. Astfel, fiecare din cei 8.300 de angajati din
Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) va primi de Paste
un tichet cadou cu o valoare de 600 de lei. Astfel, bugetul total
pentru prime depaseste 1,1 milioane euro. In plus, pentru fiecare
copil in varsta de pana in 18 ani compania a decis sa aloce cate
100 de lei. “Sumele sunt prevazute in bugetul de venituri si
cheltuieli al companiei”, a declarat pentru gandul Aurica Popescu,
purtator de cuvant la SNLO.
Blog
-
1,1 mil. euro Prima de Paste. Companiile de stat cu datorii de milioane de euro la buget intra in spiritul sarbatorilor
-
Urmarile cutremurului din Japonia: Se scumpesc smartphone-urile, tabletele PC si jocurile video
“De la semiconductoare la ecrane si pana la electronice auto si
de consum, efectele seismului din Japonia continua sa se propage la
nivel mondial”, a declarat Dale Ford, vicepresedinte al companiei
de consultanta IHS, care a reiterat ca baza industriala japoneza a
fost afectata. Japonia asigura 15%-20% din productia electronica
mondiala si ocupa pozitii cheie in anumite domenii care pot afecta
sectorul mondial de profil, a declarat Jean-Philippe Dauvin,
analist la compania Decision. Dauvin a aratat ca 30% din jocurile
video, 40% din camerele video si aparatele foto si 15% din
televizoarele vandute la nivel mondial sunt fabricate in
Japonia. -
13-15 miliarde de lei, valoarea imprumuturilor pe care le vor face Finantele in trimestrul al doilea
“In scopul optimizarii portofoliului, MFP intentioneaza sa
lanseze in aceasta perioada noi obligatiuni de stat de tip
benchmark cu maturitate de 3, 5 si, respectiv, 10 ani”, se arata
intr-un comunicat transmis de institutie. Ministerul a angajat in
primul trimestru imprumuturi de 15,16 miliarde de lei prin emisuni
de obligatiuni si certificate de trezorerie, valoare plasata la
limita inferioara a programului, de 15-17 miliarde lei. -
Unde vor merge in vacanta europenii dupa conflictele din nordul Africii. Ia Turcia totul?
Tunisia si Egiptul sunt ravasite de revoltele de la inceputul
anului, iar Libia, situata intre cele doua tari, este bombardata de
armatele statelor care vor inla-turarea regimului Gaddafi. Fireste,
tabloul nu este cel mai prietenos pentru europenii dornici sa-si
petreaca vacanta de vara pe malul nord-african al Mediteranei. Desi
tour-operatorii internationali dau semnale ca Egiptul incepe sa
reintre in circuitul turistic, mai ales ca principalele statiuni,
Hurghada si Sharm El Sheikh, nu au avut de suferit, cererea a ajuns
chiar la jumatate fata de perioada similara a anului trecut, iar
sansele de revenire a regiunii sunt mai probabile abia in 2012.
La panda stau tarile care vor sa profite de contextul nefavorabil
al Egiptului si Tunisiei pentru a-si umple hotelurile. 90% dintre
turistii romani care au ales sa-si petreaca vacanta in Africa au
optat pentru Tunisia si Egipt. Mai exact, in 2010, circa 15.000 de
cetateni si-au facut concediul in Egipt, 8.000-10.000 in Tunisia,
iar circa o mie in Maroc.
Cristina Barsan, director de vanzari al Perfect Tour, observa ca
pe intreaga piata europeana cererea se orienteaza acum catre
Turcia, Grecia si chiar Bulgaria, iar in plin sezon, in unele
saptamani, nu mai exista camere disponibile. “Daca nu erau
probleme, Egiptul ar fi crescut si anul acesta, pana la 25.000 de
turisti romani, dar deocamdata se resimte foarte mult o scadere a
cererii”, declara si Traian Badulescu, general manager al Travel
Advisor Media. Cat despre Tunisia, el spune ca cererea a inceput sa
scada in ultimii ani, din cauza ca turistii nu erau multumiti de
raportul calitate-pret si nici destinatia nu a fost bine promovata
pe plan local.
Atat pe plan european, cat si in Romania, Turcia va fi cea mai
avantajata de conflictele africane. Turcia era pe un trend
ascendent inca de anul trecut, fiind foarte solicitata de
tour-operatorii vestici. “Cu tot mai multi turisti de la an la an,
criza economica nu s-a resimtit atat de mult in peninsula,
hotelierii si-au permis chiar sa creasca preturile, iar la fel se
va intampla si in acest an”, spune Badulescu. Cererea e asadar in
crestere, iar Marea Britanie, Germania sau Franta sunt principalii
furnizori de turisti pentru turci. Chiar si localnicii au ajuns
sa-si rezerve din timp bilete in statiunile de la Mediterana si
Egee, dat fiind ca cererea de pe plan extern e atat de crescuta
incat se va lucra la capacitate maxima intreg sezonul. Cresterea pe
piata romaneasca va fi de cel putin 10%, fata de 150.000 de turisti
in 2010, din care jumatate au ales Antalya. De acolo vine si cel
mai mare rulaj din turismul romanesc extern, cat timp un sejur la
Mediterana costa cel putin 500 de euro si ajunge la peste 2.000.
“Vom asista la o crestere si in Grecia. Turistii din Turcia prefera
sa petreaca mai mult timp in complex, insa cei care opteaza pentru
Grecia nu vor all-inclusive, ci aleg sa viziteze si sa se plimbe”,
explica Badulescu.
Daca in Romania, lupta pentru turistii care preferau Africa se
va da intre Turcia si Grecia, pe plan european Turcia si Spania se
vor lupta in urma caderii turismului din Tunisia si Egipt. Palma de
Mallorca, Tenerife, Canare sau alte insule din Atlantic sunt
destinatii cu preturi similare Turciei, insa din punct de vedere
geografic sunt mai apropiate de Europa Occidentala decat Grecia,
iar elenii s-au confruntat si ei cu probleme sociale de-a lungul
anului trecut. Bulgarii ar putea avea de castigat pe plan european,
insa mai ales pe segmentele de pachete low-cost si middle, dupa cum
sustin oficialii agentiilor de turism.Tour-operatorii romani estimeaza ca cei 250.000 de turisti care
au vizitat Grecia vor fi si mai multi cu circa 20%, in timp ce in
Spania numarul lor a ajuns la circa 50.000 anual. In goana dupa
turisti, grecii au inceput sa scada preturile, se promoveaza mai
agresiv, si in plus au ales sa elimine saptamana trecuta taxele de
aeroport pana la finele anului, dupa ce anul trecut numarul total
al turistilor a scazut cu 20%. Si Egiptul anunta preturi mai mici
cu pana la 30%, iar lupta pentru banii de vacanta ai europenilor
devine tot mai acerba. Romania priveste de la distanta batalia
pentru turisti in lipsa infrastructurii si a unui litoral
competitiv. -
Cum a ajuns stadionul “Lia Manoliu” sa coste aproape de doua ori mai mult decat valoarea initiala
Bugetul pentru ridicarea stadionului “Lia Manoliu” a fost
initial de 119 milioane de euro. Acum, cand este la stadiul de
finisari, costurile au ajuns la 213 milioane de euro , o depasire
de buget de 94 de milioane de euro. Bugetul pentru ridicarea
Stadionului Olimpic din Londra a fost de 552 de milioane de euro,
din care s-au cheltuit, efectiv, 540,5 milioane – o economie
bugetara de 11,5 milioane de euro. Ambele stadioane au avut la
dispozitie 36 de luni pentru finalizarea constructiei. Britanicii
au terminat treaba in 35 de luni. Pentru “Lia Manoliu” termenul de
predare s-a prelungit la 42 de luni si nu se stie daca va fi
respectat. Stadionul Olimpic din Londra are 80.000 de locuri.
Stadionul “Lia Manoliu” va avea, la finalizare, 55.000. -
Libia si regulile noului joc
Ca si razboiul din Irak, si cel pornit in Libia are auspicii
umanitare: salvarea civililor libieni de sub tirania lui Muammar
Gaddafi, liderul autoritar care conduce de decenii cu mana de fier
destinele unui popor somat sa i se supuna. Orientul Mijlociu e plin
de autocrati care rivalizeaza cu colonelul libian, dar din toata
“primavara popoarelor arabe” numai in Libia statele occidentale au
optat pentru o interventie in forta si la vedere. Iar motivul cel
mai simplu care vine in minte, petrolul, nu e intotdeauna si cea
mai fezabila explicatie.E adevarat, Libia nu duce lipsa de resurse energetice – avand un
subsol bogat in gaze naturale si petrol de calitate superioara, mai
ieftin de procesat si, deci, mai rentabil – dar relatiile
comerciale dintre regimul multimiliardarului Muammar Gaddafi si
Occident erau, pana in urma cu cateva zile, in plin avant,
profitabile pentru ambele parti. Asadar, de ce ar fi incercat
Vestul sa preia cu forta ceea ce oricum primea de bunavoie?Dupa saptamani de represalii violente, rezolutia nr. 1973 a
Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite a autorizat “toate
masurile necesare” in statul nord-african pentru a proteja
populatia civila, cu exceptia notabila a ocuparii in orice fel a
teritoriului acestei tari. Un compromis pentru a salva aparenta
respectarii principiului suveranitatii, dar care ameninta sa se
traduca intr-o lunga perioada de sicane aeriene si de presiuni
diplomatice pana cand, probabil, colonelul Gaddafi isi va pierde
pozitia intr-un fel sau altul. Intre timp, insa, criza libiana isi
arata tot mai mult latura europeana, prea putin favorabila
euro-optimistilor sau Uniunii Europene in general.Miscarea de emancipare araba din ultimele luni a avut o victima
colaterala care a incasat in tacere fiecare rasturnare de regim sau
manifestatie antiguvernamentala: Franta ambitiilor de lider
(regional, global, cum preferati) ale lui Nicolas Sarkozy. O criza
politica in lumea araba – colonie spirituala francofona – era un
bun pretext pentru tot mai putin popularul presedinte francez sa
pretinda o vocatie de veritabil lider global. Dar si Egiptul si
Tunisia si-au schimbat conducatorii inainte ca Parisul sa descopere
strategia potrivita pentru a masca o pivotare in forta de la
regimurile autoritare prietene catre vechile idealuri ale
revolutiei de la 1789. Cu Libia insa, Sarkozy a incercat sa
recupereze in forta, iritand prin aceasta nu doar partenerul german
din locomotiva UE, dar si jucatori cu o greutate considerabila
precum Rusia (evocarea de catre Vladimir Putin a cruciadelor are
sens citita asa) si China. Lansarea de atacuri aeriene inainte de
informarea partenerilor din NATO, organizatie pe care Parisul
continua sa o tina la distanta de comanda politica a actiunilor
militare, poate fi mai usor inghitita daca schimbarea de regim din
Libia vine in perioada imediat urmatoare.Orice prelungire la un interval de saptamani sau luni va avea un
efect de bumerang asupra Frantei si a lui Sarkozy in particular.
Italia va dori sa-si ia repede revansa, dupa ce a fost grav ranita
nu doar economic – gigantul ENI era cel mai mare beneficiar al
contractelor petroliere cu Libia – ci si simbolic: premierul Silvio
Berlusconi a fost nevoit sa condamne un Gaddafi caruia nu de mult
ii sarutase mana in public. Iar salvele legislative trase de Roma
la adresa impresurarii gigantului Parmalat de catre francezii de la
Lactalis se pot transforma intr-un razboi economic pe care Europa
sigur nu-l mai poate suporta. Nu de alta, dar pe agenda sunt
chestiuni mai arzatoare: Portugalia e asteptata sa ceara formal
ajutor financiar de la UE si FMI, dupa ce cabinetul lui Jose
Socrates a demisionat pentru ca nu a reusit sa treaca prin
parlament pachetul de austeritate pe care un acord de finantare
internationala il va transforma cu siguranta in program de
guvernare. Iar UE trebuie sa se gandeasca bine ce va face dupa ce
cele 75-80 de miliarde de euro previzionate pentru salvarea
Portugaliei vor subtia sensibil capacitatea de protectie a Fondului
de Stabilitate Financiara, proaspat extins la 440 de miliarde de
euro.Pe de alta parte, Orientul Mijlociu le pregateste lui Nicolas
Sarkozy si Occidentului si mai multe ocazii de a-si exersa
pretentiile de eliberatori: Siria, Yemenul, Bahreinul, Sudanul,
poate chiar si Marocul si Iordania stau sub aceeasi zodie a
schimbarii cu Egiptul si Tunisia, doar cu ascendenti diferiti.
Lipsa din enumerare a Arabiei Saudite nu se datoreaza vreunei oaze
de democratie ce a inflorit brusc sub tirania familiei Saud, ci
rolului esential pe care emisarii batranului rege Abdullah l-au
jucat in proscrierea de catre lumea araba a lui Muammar Gaddafi –
vechiul rival regional al sauditilor inca de pe vremea cand Libia
era doar tara atentatorilor de la Lockerbie. Riadul se afla acum in
plina campanie de cucerire a lumii arabe, iar auspiciile ii sunt,
aparent, favorabile; dar probabil ca si in cultura araba, proverbul
cu cel care sapa groapa altuia are acelasi inteles. -
Cu cat va creste factura la energie de la 1 aprilie
“Consumatorii casnici vor plati lunar cu 1,8 lei pe 100 kWh mai
mult, pentru sprijinirea productiei de energie in unitati de
cogenerare de inalta eficienta. Nu este vorba de cresterea pretului
energiei, ci de un cost suplimentar”, au declarat pentru MEDIAFAX
surse din Ministerul Economiei.
Tariful pentru 100 kWh, consumul mediu lunar pe gospodarie in
Romania, este in prezent de 40 lei, astfel ca valoarea facturii va
creste cu 4,5%.
Banii colectati vor fi folositi pentru investitii in unitati de
productie in cogenerare de inalta eficienta, care consuma mai
putine materii prime si emit mai putine noxe. In schimb, costurile
de productie sunt mari din cauza tehnologiilor mai scumpe.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
80% in plus pentru creditele de capital de lucru pentru agricultura
Agricover Credit IFN este prezenta pe piata de profil cu doua
categorii de produse: linii de credit pe termen scurt pentru
capital de lucru si operatiuni de scontare/ factoring.
Agricover Credit IFN vizeaza acordarea de credite in valoare de 246
milioane lei si un portofoliu de clienti de 700 societati agricole.
Agricover Credit IFN se adreseaza fermelor vegetale cu o suprafata
mai mare de 400 de ha, precum si fermelor zootehnice medii si mari
(peste 100 capete).In 2010, Agricover Credit IFN a inregistrat un profit de 9
milioane lei, in crestere cu 118% fata de anul precedent. Profitul
bugetat pentru anul 2011 ramane la nivelul anului 2010, luand in
calcul o crestere a riscului de neplata de pana la 2% din creditele
acordate.Capitalul de lucru necesar productiei agricole reprezinta
cea mai importanta nevoie de finantare a fermierilor romani.
“Pentru anul in curs, Agricover Credit IFN vizeaza extinderea
portofoliului de clienti si a gamei de produse oferite fermelor
inclusiv prin acordare de finantari pentru investitii pe termen
mediu.Totodata, pentru a sustine cresterea propusa pentru 2011, avem
in vedere dezvoltarea parteneriatelor cu bancile mari din Romania
care au o strategie de dezvoltare complementara cu cea a Agricover
Credit IFN pe domeniul agriculturii”, a aratat Robert
Arsene.Agricover Credit IFN este companie a Grupului Agricover –
unicul furnizor de solutii complete pentru agricultura din Romania,
un integrator in circuitul serviciilor si produselor din
agricultura, detinand pozitia de lider pe piata de
agribusiness.Avand peste 650 de angajati, Grupul Agricover este structurat pe
11 divizii si companii: Agricover Distributie, Agricover Cereale,
Agricover Samanta – Programe speciale, Agricover Silozuri,
Agricover Logistica, Agricover Credit IFN, Agricover VET ,
Agricover Energie, Agricover Bulgaria, AgroAdvice si Agricover
Food.Solutiile integrate oferite fermierilor includ seminte,
ingrasaminte, produse fitosanitare, consultanta tehnica de
specialitate, credite si servicii financiare, asigurarea recoltei,
servicii logistice si de siloz, precum si sprijin in valorificarea
recoltelor. Agricover Credit IFN are un capital subscris de 49,4
mil ron, functioneaza dupa regulile impuse de Banca Nationala a
Romaniei fiind inscrisa in Registrul Special al IFN-urilor tinut la
BNR.