BusinessMagazin

Blog

  • Opozitia din Moldova s-a bucurat prea devreme: comunistii au majoritatea (rezultate finale)

    Rezultatele alegerilor parlamentare arata ca Partidul Comunist
    va obtine 42 de mandate in noul legislativ, liberal-democratii –
    32, democratii – 15 si liberalii – 12.

    La alegeri au participat 39 concurenti: 20 partide politice si
    19 candidati independenti. Pragul de intrare in Parlament este de
    4% din voturi pentru partide politice si 2% pentru
    independenti.

    Prezenta la vot a alegatorilor, potrivit Comisiei Electorale
    Centrale, a fost de 59,10%.

    Rezultatele, date publicitatii de Comisia Electorala
    Centrala     de la Chisinau si de site-ul Alegeri.md, infirma sondajul de la
    iesirea de la urne realizat de IRES la comana televiziunii Publika,
    potrivit caruia liberal-democratii ar fi obtinut 34,4% din voturi,
    urmati de comunisti cu 26%. Un alt exit poll, comandat de postul de
    televiziune Prime TV si realizat de Centrul de Investigatii
    Sociologice si Marketing CBS-AXA, dadea insa castigatoare
    formatiunea lui Vladimir Voronin, cu 33,8%, in timp ce
    liberal-democratii lui Vlad Filat ieseau pe locul al doilea, cu
    32,2%.

  • Ignatul PIGS: cine urmeaza dupa Grecia si Irlanda?

    Europa are din nou probleme. De fapt, Europa are cam aceleasi
    probleme pe care le avea si in primavara, cand, ca sa faca uitata
    tragedia Greciei, Comisia Europeana a alcatuit impreuna cu Fondul
    Monetar International un pachet de garantii de 750 de miliarde de
    euro, pus preventiv la dispozitia statelor care s-ar mai confrunta
    cu crize de credibilitate pe pietele financiare. De data aceasta,
    problemele au iesit la suprafata prin Irlanda, indemnata insistent
    de marile puteri ale zonei euro sa ceara asistenta financiara
    internationala de circa 85 de miliarde de euro, pentru a mai
    compensa din povara creata pentru finantele sale publice de efortul
    salvarii unor banci minate din temelii de spargerea balonului
    imobiliar.

    Ca era inevitabil imprumutul s-a vazut din majorarea zi de zi pe
    piata financiara a primelor de risc pentru indatorarea Irlandei,
    exact ca si in cazul Greciei, pana la limita de unde a inceput sa
    afecteze tot mai serios valoarea euro. Unii formuleaza aceasta
    situatie spunand ca “speculatorii ataca zona euro prin Irlanda, asa
    cum au atacat-o in primavara prin Grecia”; altii, mai diplomati, ar
    spune ca “pietele financiare penalizeaza indisciplina fiscala a
    celor mai slabe state din zona euro”. Indiferent cum ar descrie
    lucrurile insa, deznodamantul e acelasi – apelul la FMI, care vine
    cu aceeasi trusa de doctorii amare cu care colinda Europa de la
    sfarsitul lui 2008, cand a vizitat pentru prima data Letonia.

    Intr-un raport din 22 noiembrie, FMI sustine ca zona euro (din
    care fac parte toate cele cinci tari cu probleme de indatorare,
    denumite colectiv PIIGS de analistii rautaciosi – Grecia, Irlanda,
    Portugalia, Irlanda si Italia) trebuie sa creasca ocuparea si
    eficienta fortei de munca si sa creeze concurenta veritabila in
    comert si pe pietele de energie si transport. Adica, printre
    altele, sa renunte la beneficiile sociale generoase, sa
    liberalizeze piata muncii asa incat sa stimuleze angajarea
    tinerilor, revenirea la lucru a somerilor si a femeilor si sa
    devina cat de competitive pot (nu, nu prin deprecierea voita a
    euro). Aceasta pare, intr-adevar, filozofia momentului in Europa,
    inclusiv pentru tarile care nu sunt tinute de acorduri cu FMI, ci
    doar lovite de criza: nu altceva recomanda, de pilda, guvernul
    britanic sau cancelarul german Angela Merkel.

    Dar si structura economiilor la care ar trebui sa se aplice
    reformele respective, si diferentele culturale dintre societatile
    europene contrazic ideea de mars unitar si creeaza tensiuni care se
    reflecta in increderea in moneda euro. Pentru ca euro sa fie, spre
    exemplu, la fel de bun pentru Grecia pe cat este pentru Germania ar
    trebui ca si cresterea economica, si deficitele externe, si
    inflatia din ambele state sa fie sincronizate. Asa ceva nu se
    intampla, asa incat statele cu productivitate crescuta acumuleaza
    excedente bugetare (16,8 miliarde de euro in 2010 in Germania), iar
    cele cu productivitate scazuta acumuleaza deficite. Scenariul se
    intampla pe continent, spun analistii, inca de prin anii ’80, de
    cand nordul bogat s-a decuplat tot mai mult de restul plutonului,
    din care acum se selecteaza victimele de sacrificat pe altarul
    pietelor financiare.

    Decuplarea parea un fapt depasit gratie beneficiilor UE si apoi
    ale zonei euro; am auzit cu totii ani in sir povestile despre tari
    ca Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia care s-au ridicat din
    saracie cu bani europeni, cu munca multa si ieftina si in cele mai
    fericite cazuri cu taxe scazute. Irlanda a ajuns fostul “tigru
    celtic”, invidiat de intreaga Europa – Thomas Friedman,
    editorialistul de la The New York Times, o cataloga in 2007 drept
    “a doua cea mai bogata tara din Europa”. La jumatatea lui noiembrie
    curent, insusi directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, dadea
    asigurari ca Dublinul “se poate descurca” fara ajutorul
    institutiilor financiare internationale. Atunci ce i-a lovit si de
    ce tocmai acum?

  • Irlanda se imprumuta de aproape 70 mil. euro de la 19 tari europene si de la FMI

    Conform unui comunicat al guvernului de la Dublin, Irlanda va
    beneficia imediat de 10 miliarde de euro, pe care le va folosi
    pentru sustinerea rezervelor de capital ale bancilor. Alte 25 de
    miliarde tot pentru banci vor fi disponibile ulterior. Guvernul va
    primi pentru sustinerea finantelor publice 50 de miliarde de euro,
    pe care le va folosi in functie de necesitati.

    Din cele 85 de miliarde de euro, suma anuntata oficial ca valoare
    totala a pachetului de asistenta aprobat de UE, Irlanda va
    contribui cu 17,5 miliarde din fondurile sale proprii, respectiv
    prin transferul de numerar din Fondul National de Rezerva pentru
    Pensii si din alte resurse interne de numerar – o metoda de
    acoperire a deficitului bugetar care anterior era interzisa de
    legislatia UE. “Aceasta inseamna ca valoarea asistentei financiare
    externe se va reduce in fapt la 67,5 miliarde de euro”, se arata in

    comunicat    .

    Contributia FMI va fi de 22,5 miliarde de euro, acordata de FMI in
    forma unei facilitati extinse de credit (EFF) pe trei ani, pe baza
    programului de austeritate bugetara de 15 miliarde de euro
    prezentat de Dublin pentru perioada 2011-2014. Dominique
    Strauss-Kahn    , seful FMI, a precizat ca se asteapta ca
    solicitarea Irlandei pentru EFF sa fie luata in discutie de boardul
    Fondului in decembrie.


    Marea Britanie     este asteptata sa contribuie cu circa 7 miliarde
    de euro, din care 3,8 miliarde sub forma unor credite directe catre
    banci.

    Dobanda medie a creditului UE si FMI pentru Irlanda va fi de
    5,8% pe an, reflectand rate mai mari pentru partea de imprumut
    acordata de statele din zona euro prin intermediul Mecanismului
    European de Stabilizare Financiara si rate mai mici din partea FMI
    (3,12%), a Marii Britanii, a Suediei si a Danemarcei. Dobanda este
    mai mare decat cea acceptata de Grecia pentru imprumutul de 110
    miliarde de euro acordat in luna mai de UE si FMI.

    Pe de alta parte insa, sumele acordate vor avea si scadente mai
    mari, intre 3 si 7 ani si jumatate, comparativ cu Grecia, pentru
    care toate creditele expira peste 3 ani.

    “Acest acord ofera Irlandei timp si spatiu vitale de manevra pentru
    a putea aborda cu succes problemele fara precedent cu care ne
    confruntam de la inceputul crizei financiare. Daca n-am fi avut
    acest program de imprumut, ar fi trebuit sa ne intoarcem la pietele
    financiare, care stiti ca ne percep rate prohibitive de dobanda”, a
    declarat premierul
    Brian Cowen    . Pe pietele externe, dobanzile cerute Irlandei au
    ajuns si la 9%.

    Interesant va fi cat anume din partea Irlandei (cele 17,5
    miliarde) va fi acoperita din Fondul National de Rezerva pentru Pensii, avand
    in vedere ca disponibilitatile fondului erau la sfarsitul lui
    septembrie de 24,5 miliarde de euro, din care 6,6 miliarde fusesera
    investite in actiuni ale Bank of Ireland si Allied Irish Banks, “cu
    scopul recapitalizarii bancilor”.

    Aditional imprumutului, Comisia Europeana a acordat Irlandei inca
    un an – din 2014 pana in 2015 – pentru a-si reduce deficitul
    bugetar, estimat sa ajunga anul acesta la 32% din PIB, la limita de
    3% din PIB.

    Ministrii de finante ai UE au stabilit, de asemenea, un mecanism
    ce va permite tarilor membre ale eurozonei sa-si restructureze
    datoriile dupa 2013, urmand ca in caz de incapacitate de plata a
    unei tari, creditorii privati sa fie constransi sa-si asume o parte
    din pierderile de pe urma creditelor acordate acelei tari.

    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului (ministrii de
    finante ai zonei euro), a explicat insa ca insolventa respectivului
    stat si implicit obligatia creditorilor privati de a accepta sa-si
    asume pierderi vor fi declarate insa numai daca toate tarile din
    zona euro, fara exceptie, considera ca tara respectiva nu mai are
    bani, spre deosebire de cazurile de criza de lichiditate temporara,
    ce vor fi solutionate prin planuri de salvare de genul celor pentru
    Grecia si Irlanda.

  • Reteta toamnei: Morcovi, cartofi si profit

    Florin Stoian a dat Dreptul pe agricultura si a ales in locul
    unei cariere de avocat sa continue traditia de familie, ocupandu-se
    de agricultura, asemenea tatalui si bunicului sau. Dar la un alt
    nivel. A infiintat firma Big Land, in 2002, si a ajuns anul trecut
    la o cifra de afaceri de 4 milioane de euro si un profit de 140.000
    de euro. Prin comparatie cu cifrele de vanzari ale unui producator
    de bere, de exemplu, cifrele nu par spectaculoase. Dar pentru a
    ajunge la vanzari de cateva milioane de euro pe an, firma a pompat
    ani in sir tot profitul in investitii, si-a construit depozite si
    incarca zilnic camioane intregi de morcovi, cartofi, telina si alte
    legume.

    “In fiecare zi vin dupa marfa camioanele care incarca in jur de
    20 de tone numai pentru piata Obor din Capitala”, spune Florin
    Stoian. Are 34 de ani si a urmat cursurile Facultatii de Drept
    pentru ca tatal sau i-a spus ca despre agricultura il poate invata
    el orice. Fiind insa implicat in agricultura, alaturi de tatal sau,
    a decis ca are nevoie de studii cu specializare in domeniu, asa ca
    s-a inscris la cursurile Facultatii de Agronomie, Managementul
    Dezvoltarii Rurale.

    Toata afacerea familiei Stoian, care se leaga de legumele care
    ajung in cosurile cumparatorilor sub numele de Ferma Stoian –
    Legume Romanesti, se leaga de cele cinci hectare de teren pe care
    le-au primit cand s-au impartit terenurile, dupa Revolutie. Tatal,
    bunicul si acum Florin Stoian s-au implicat cu pasiune in
    agricultura, dovada si preferinta celui mai tanar de a lucra in
    domeniu in locul unui cabinet avocatial. Familia cultiva inca
    dinainte de 1989 rosii, ardei si vinete pe 3.000 mp pe care ii
    aveau in proprietate, iar odata cu improprietarirea le-a fost usor
    sa aleaga ce au de facut cu terenul. Mai cu seama ca zona din
    Constanta este recunoscuta pentru culturile de acest tip. Asa ca au
    cultivat si mai multe legume, iar “in 1994 am avut vanzari grozave,
    pentru ca am cultivat varza, mai buna calitativ decat ce era in
    piete la acea vreme”, isi aminteste cu placere Florin Stoian, care
    atunci era licean.

    Cu banii castigati din recolta acelui an, tatal sau a luat
    primul tractor, “un Universal 650 nou pe care l-am cumparat cu un
    geamantan de bani, tot profitul dupa un an intreg de munca”. Cel
    mai tanar dintre Stoiani isi aminteste usor amuzat acum ca in urma
    cu 16 ani, cu tractorul cel nou si o remorca imprumutata, tatal sau
    s-a dus sa cumpere cartofii de samanta din Buzau.

    An dupa an, familia Stoian si-a crescut suprafata de teren,
    cumparand de la vecini. “Probabil si anul acesta vom cumpara in jur
    de 100 de hectare, pentru ca un vecin agricultor a dat faliment”; e
    o investitie pentru care ar fi nevoie de un buget intre 250.000 si
    500.000 de euro, dat fiind ca preturile la teren se plaseaza intre
    25 si 50 de euro centi. Familia a ajuns acum sa aiba in proprietate
    300 de hectare si sa lucreze in arenda alte 500. Cu 800 de hectare
    de teren cultivat, Stoian tatal si fiul au una dintre cele mai mari
    afaceri din domeniul productiei de legume din tara. “Anul trecut au
    fost cultivate doar 2.500 de ha cu legume, in timp ce in ultimul an
    de comunism suprafata totala era de 100.000 de ha”, declara Adrian
    Radulescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si
    Dezvoltarii Rurale.

    Din toate cele 800 de hectare de teren lucrate de familia
    Stoian, jumatate sunt cultivate cu legume, avand “o oferta foarte
    variata, pentru ca vrem ca la noi sa gaseasca clientii tot ce
    doresc, sa nu mai mearga si in alta parte”. Ferma Stoian produce
    toate legumele cu traditie de consum in Romania – morcov, ceapa,
    telina, cartofi, pastarnac. A infiintat firma Big Land in 2002 ca
    sa poata lucra cu facturi – “inainte prestam servicii in regim de
    persoana fizica”, isi aminteste antreprenorul. Primul depozit a
    fost construit in 2005, prin finantare proprie si credit bancar,
    investitia totala fiind de un milion de euro. |n acelasi an a
    cumparat utilaje la mana a doua din Olanda.

    In urma cu doi ani, firma a ridicat al doilea depozit, cu
    fonduri SAPARD, valoarea proiectului fiind de 1,2 milioane de euro;
    printr-un alt proiect, de 600.000 de euro, au fost luate alte
    utilaje. Stoian vorbeste cu mare mandrie de depozite si in ochii
    unui neavizat ar putea parea putin straniu. Totusi, aceste depozite
    sunt exact piatra de incercare pentru un agricultor. Oricat de mare
    ar fi recolta, oricat de bune legumele, atat timp cat ele nu pot fi
    trimise catre magazine regulat, pe toata perioada anului,
    agricultorul nu poate sustine un contract.

  • 3D – marketing cu o idee veche de 180 de ani

    Multi ne-am lasat contaminati in ultimii ani de fenomenul 3D. Il
    cautam la cinematografe, acasa, in vacanta, atunci cand ne jucam pe
    console, ba chiar si cand citim presa. Placerea cu care romanii
    imbratiseaza orice produs din generatia 3D este impresionanta,
    pentru ca sfideaza criza si orice comentariu despre reducerea
    consumului. Si nu numai noi facem asta – in toata lumea, aceasta
    noua pasiune se manifesta tot mai evident si, desigur, cu un avans
    considerabil fata de ceea ce se intampla la noi. Producatorii de la
    Hollywood se bat in concepte cinematografice pentru a lansa noi
    productii 3D, inginerii care lucreaza pentru producatorii de
    electronice se intrec in inovatii in materie de dispozitive 3D, iar
    clientii sunt avizi de tot ce inseamna noutate si depasirea ideilor
    traditionale de divertisment.

    Toate acestea nu pot decat sa-i bucure pe cei care creeaza in
    trei dimensiuni si care in fiecare an isi adauga astfel de produse
    in portofoliu. Tine nu numai de ratiuni financiare, ci si de ceea
    ce inseamna pentru imaginea lor asocierea cu tehnologia de ultima
    ora.

    Sigur, folosim aici o conventie de limbaj, pentru ca, in
    realitate, tehnologia 3D este mai veche decat isi pot imagina cei
    mai multi oameni. Dam doar doua exemple: prima fotografie 3D a fost
    facuta acum mai bine de 150 de ani, in 1850, iar primul film in
    varianta tridimensionala dateaza din 1922. La 27 septembrie, acum
    88 de ani, cativa americani au avut ocazia de a cumpara primele
    bilete din istorie pentru un film 3D. Se numea “The Power of Love”
    si a rulat acolo unde avea sa se dezvolte cea mai mare industrie
    cinematografica din lume – la Los Angeles. De atunci s-au schimbat
    multe – de la aparatura pe care acum am putea s-o consideram mai
    degraba caraghioasa, folosita pentru a vedea imaginile 3D, pana la
    aria destul de vasta de produse bazate pe aceasta tehnologie. Si
    inca nu am vazut nimic – este mesajul transmis acum de toti cei cu
    afaceri legate de lumea tridimensionala.

    “Este un fenomen extraordinar, care va continua sa se dezvolte
    prin tot mai multe produse. In niciun caz nu vorbim despre un
    bubble”, spune Constantin Fugasin, fondatorul agentiei Champions.
    Pentru ca agentia sa monitorizeaza saptamanal box office-ul
    romanesc, Fugasin vorbeste in special despre succesul filmelor 3D.
    Acestea si-au castigat spectatorii fideli, care mai ales in
    week-end-uri fac coada la casele de bilete din malluri pentru a
    intra la film cu ochelari bicolori pe nas.


    The Light Cinema Liberty Center, singurul cinematograf din tara
    care poate difuza filme 3D in fiecare sala, a rulat anul acesta 80
    de titluri, dintre care 18 au fost filme 3D. Cu toate acestea, in
    balanta incasarilor, productiile 3D au contabilizat aproape
    jumatate din venituri, respectiv circa 430.000 de euro, dintr-un
    total de 1,1 milioane de euro. Altfel spus, din cele 230.000 de
    bilete vandute in total, 90.000 au fost pentru filme 3D.

    Pretul unui bilet variaza in functie de zi si ora – pleaca de la
    circa cinci euro, atunci cand este difuzat intre luni si joi, pana
    la ora 17.00, si poate ajunge la opt euro, intr-una din serile de
    la sfarsitul saptamanii. In orice caz, biletele costa cu
    aproximativ 30-35% mai mult decat cele pentru o proiectie de tip
    pelicula sau digitala. “Cu toate acestea, atunci cand un film are
    varianta si pe pelicula 2D si pe pelicula 3D, spectatorii prefera
    3D, chiar daca asta inseamna ca platesc mai mult” , precizeaza
    Fugasin.

  • Exit poll Moldova: Partidul lui Vlad Filat ar fi castigat alegerile, invingandu-i pe comunisti

    Pe locul al doilea, conform acestui sondaj, s-a clasat Partidul Comunist (PCRM) al
    lui Vladimir Voronin, cu 26%. Urmatoarele sunt Partidul Democrat,
    condus de ex-comunistul Marian Lupu – 15,1% si Partidul Liberal,
    condus de presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai
    Ghimpu – 15,6%. Rezultatele sunt valabile pentru ora 19.00.

    Exista insa si un alt exit-poll, comandat de postul de televiziune
    Prime TV si realizat
    de Centrul de Investigatii Sociologice si Marketing CBS-AXA,
    conform caruia PCRM este pe primul loc, cu 33,8% din voturi, urmat
    de liberal-democrati cu 32,2%, PD cu 14,1% si Partidul Liberal cu
    10,2%.

  • Basescu, despre Andreea Marin: N-as spune ca tu imbatranesti si asta pare a fi si meritul lui Stefan

    Invitat pe scena pentru a-i face un laudatio jurnalistului si
    editorialistului moldovean Vitalie Ciobanu, care a primit premiul
    de excelenta in jurnalism, Traian Basescu i-a spus Andreei Marin:
    “Pana sa-i fac un laudatio lui Vitalie Ciobanu ti-as face tie unul,
    arati superb.””Multumesc tare mult, invat sa imbatranesc frumos,
    asa se spune, nu?”, a replicat Andreea Marin.”N-as spune ca tu
    imbatranesti si asta pare a fi si meritul lui Stefan”, a spus
    presedintele Basescu, referindu-se la muzicianul si actorul Stefan
    Banica, sotul Andreei Marin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerile din Republica Moldova: Prezenta la vot de aproape 55% la ora 18.30

    Comisia Electorala Centrala a actualizat cifrele referitoare la
    prezenta la vot, potrivit carora la ora 15.45 se prezentasera la
    urne circa 42 la suta dintre alegatori, iar pana la 18.30, 54,95 la
    suta.
    Cea mai mare prezenta a fost inregistrata la Basarabeasca, unde au
    votat 69,54 la suta dintre alegatori, la Donduseni, cu 61,67 la
    suta, si Telensti, cu 58,82 la suta.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Alegatorii moldoveni de la Bucuresti au stat la coada pentru a vota “un viitor mai bun”

    Inca de la primele ore ale diminetii, moldovenii din Bucuresti,
    dar si din Pitesti, Ploiesti, Craiova, Targoviste, Giurgiu, Buzau
    au venit organizati in grupuri pentru a-si exprima optiunea
    electorala.

    Acestia spun ca au beneficiat de transport gratuit, fiindu-le
    puse la dispozitie autocare sau, in urma unei solicitari facute de
    Organizatia studentilor basarabeni din Bucuresti catre Ministerul
    Transporturilor, doua calatorii gratuite cu trenul, din localitatea
    de resedinta la Bucuresti si retur. O declaratie in acest sens a
    fost facuta de Miron Stefan, presedintele organizatiei studentilor
    basarabeni din Bucuresti.

    Oamenii, in majoritate tineri, s-au adunat in fata ambasadei,
    unde au intonat cantece patriotice, au arborat drapele sau mesaje
    precum: “Am venit, am votat, am castigat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancile: Riscul de credit la nivelul economiei a crescut, cererea de credite a companiilor se va reduce in trim. IV

    Pentru ultimul trimestru, bancile preconizeaza o reducere a
    cererii pentru toate tipurile de credite pentru companii, in
    special la cele pe termen lung. Conform aprecierii bancilor,
    riscurile asociate companiilor sunt, in crestere in toate
    sectoarele de activitate, mai putin sectorul energetic. Cele mai
    riscante sectoare sunt constructiile si tranzactiile imobiliare,
    urmate de comert si turism, precum si de IMM. Perceptia fata de
    corporatii a ramas neschimbata.

    In ce priveste standardele de creditare pentru companii, este
    posibil ca etapa de inasprire a standardelor de creditare sa se fi
    incheiat si chiar este de asteptat o usoara relaxare a standardelor
    pentru imprumuturile pe termen scurt, avand in vedere presiunea
    concurentei din sectorul bancar si faptul ca bancile considera ca
    nivelul actual confera un grad de prudenta adecvat.

    Estimarea pentru pierderea in caz de nerambursare pentru creditele
    care au intrat in stare de nerambursare in trimestrul al treilea
    este de 33%.

    La imprumuturile pentru populatie, sondajul BNR in randul bancilor
    releva ca este de asteptat o usoara revenire a cererii in ultimul
    trimestru, dupa ce in trimestrul al treilea cererea de credite s-a
    mentinut in teritoriu negativ atat pentru creditele de consum, cat
    si pentru cele imobiliare.

    La creditele de consum, populatia a manifestat “un caracter mai
    preventiv” in trimestrul al treilea, cererea contractandu-se la
    toate categoriile, cu exceptia cardurilor de credit, unde a avut
    loc o usoara imbunatatire.

    Asteptarile pe termen scurt ale bancilor indica o noua etapa de
    inasprire a standardelor de creditare pentru creditele de consum.
    Pentru creditele imobiliare, ciclul inaspririlor pare a se fi
    incheiat, bancile anticipand chiar “o relaxare importanta” a
    standardelor de creditare in ultimele trei luni ale anului,
    stimulata de concurenta din sectorul bancar.

    Bancile au considerat ca pretul locuintelor va suferi o corectie
    suplimentara, marcand cel de-al noualea trimestru consecutiv de
    scaderi, iar tendinta se asteapta sa continue si in ultimul
    trimestru din 2010.

    Pierderea medie in caz de nerambursare pentru creditele
    populatiei intrate in starea de nerambursare in trimestrul al
    treilea este apreciata la circa 33%. Conform bancilor, cele mai
    mari pierderi sunt inregistrate pentru creditele de consum
    negarantate cu ipoteci si pentru cardurile de credit (45%,
    respectiv 50%, iar cele mai mici pierderi le contabilizeaza
    creditele imobiliare si de consum garantate cu ipoteci.

    Gradul maxim de indatorare pentru creditele nou acordate pentru
    populatie in trimestrul al treilea a urcat usor, depasind media
    inregistrata anul trecut (47%, comparativ cu 45% in 2009), dar in
    continuare sub valorile premergatoare crizei.

    Sondajul este efectuat trimestrial de BNR in lunile ianuarie,
    aprilie, iulie si octombrie si are la baza un chestionar transmis
    primelor 10 banci alese dupa cota de piata aferenta creditarii
    companiilor si populatiei. Aceste institutii detin aproximativ 80%
    din piata creditarii.