Blog

  • Ce au cumparat romanii de la Ikea in 2010: mobila de bucatarie, tigai, chiftele si hot-dogi

    Aproximativ 60% din produsele vandute de magazinul Ikea intre 1
    septembrie 2009 si 31 august 2010 au fost articole de mobilier,
    restul insemnand accesorii si decoratiuni. Cele mai vandute au fost
    corpurile de bucatarie, cu peste 34.000 de bucati, dar si tigai,
    oale, borcane si alte ustensile de bucatarie – peste 189.000 de
    bucati.

    Vanzari bune au avut suedezii si la capitolul gastronomie, in
    conditiile in care clientii au cumparat 2,5 milioane de chiftele si
    hot-dogi care, aliniati, ar forma un sir urias de 355 de kilometri,
    conform calculelor companiei.

    Numarul angajatilor magazinului Ikea in anul de catalog considerat
    este de aproximativ 450 de persoane, dintre care 95% sunt angajati
    pe perioada nedeterminata. 71% lucreaza la magazinul Ikea de peste
    doi ani, iar media de varsta in companie este de 31 de ani. Circa
    55% din angajati sunt femei.

  • FMI: economia Romaniei scade cu 1,9% anul acesta, creste cu 1,5% anul viitor

    Estimarea de acum este aceeasi cu cea formulata in ultimele luni
    de Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, insa radical
    diferita de cea cu care Fondul si Guvernul au inceput anul,
    respectiv iesirea din recesiune si o crestere a PIB de 1,3% pentru
    2010.

    Inflatia este asteptata sa ajunga la 5,9% in 2010 si 5,2% in
    2011, deficitul balantei de cont curent se va adanci anul acesta la
    5,1% din PIB (fata de 4,5% anul trecut), pentru a se reduce usor la
    anul, la 5,4%, in timp ce rata somajului ar urma sa urce de la 8,2%
    in 2009 la 9,8% in acest an si sa scada aproape imperceptibil in
    2011, la 9,2%.

    “In Europa emergenta, cresterea in tarile care au avut de-a face
    cel mai putin cu efectele crizei (Polonia) si in cele care au
    intampinat criza cu o piata interna si un sector bancar relativ
    solide (Turcia) este asteptata sa capete amploare, sustinuta de
    normalizarea fluxurilor comerciale si de capital la nivel global”,
    noteaza FMI. “In schimb, tarile care au traversat perioade de avant
    economic nesustenabil (Bulgaria, Letonia) sau au vulnerabilitati la
    nivelul datoriei publice sau private (Ungaria, Romania) sunt
    asteptate sa-si revina mai lent. Aceste probleme au limitat serios
    marja de manevra a guvernelor din tarile respective.” FMI adauga ca
    majorarile de TVA sunt estimate sa duca la o inflamare temporara a
    inflatiei in tari ca Polonia sau Romania.

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est, dintre pietele considerate
    emergente, cea mai mare crestere ar urma s-o aiba anul acesta
    Turcia, cu 7,8%, si Polonia, cu 3,4%, urmate de Estonia, cu 1,8%,
    si Lituania, cu 1,8%. Economia bulgareasca va stagna, iar Ungaria
    va reusi o crestere neinsemnata, la 0,6%. Romania, Letonia (-1%) si
    Croatia (-1,5%) sunt singurele economii cu scadere. De notat insa
    reperul la care se raporteaza aceste cifre: anul trecut, toate cele
    trei tari baltice au avut parte de adevarate prabusiri ale PIB,
    intre 13% si 18%, in timp ce Romania a consemnat un declin economic
    de 7,1%. Un alt reper la care se pot raporta previziunile este
    estimarea din iunie a Bancii Mondiale, conform careia, pe ansamblul
    Europei Centrale si de Est, Romania si Letonia erau singurele
    economii asteptate sa scada anul acesta – Letonia cu 3,5%, Romania
    insa mai putin, cu 0,5%.

    Conform criteriilor FMI, Cehia, Slovacia si Slovenia sunt
    considerate economii avansate, toate urmand sa aiba in 2010
    crestere. Pe ansamblul economiilor europene avansate, liderele vor
    fi Suedia (4,4%), Slovacia (4,1%) si Germania (3,3%). FMI prevede
    continuarea recesiunii in Grecia (-4%), Islanda (-3%), Irlanda si
    Spania (-0,3%).

  • Franks, FMI: Noul acord va avea o valoare mai mica. Banii vor veni doar in situatii neprevazute

    Potrivit reprezentantului FMI, continuarea acordului stand-by
    incheiat anul trecut va fi, cel mai probabil, de tip precautionary
    (preventiv), ceea ce inseamna ca FMI va elibera la fiecare evaluare
    o anumita suma de bani, care nu va mai intra in contul BNR sau la
    bugetul de stat, ca pana acum. Banii vor ramane la Washington si
    vor fi disponibili pentru situatii neprevazute, cum ar fi cazul
    aparitiei unei crize regionale care ar pune presiune pe curs.

    “Ganditi-va la el ca la o polita de asigurare. Cumperi o
    asigurare pentru masina personala si singura data cand o vei folosi
    este cand vei suferi un accident. Dar tu speri ca nu vei avea un
    accident, speri ca vei face o treaba buna conducand masina si ca nu
    vei avea probleme”, a explicat Franks.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • ING Asigurari de Viata: prima medie anuala a crescut cu 10%

    Astfel, in portofoliul de asigurari noi cu componenta de
    economisire sau investitie incheiate la ING in 2010, nivelul mediu
    al primei brute subscrise (care reprezinta suma destinata
    acumularii sau investitiei si acoperirii costurilor aferente
    politei) este de peste 1.700 de lei, comparativ cu 1.574 de lei in
    2009 si 1.190 la sfarsitul anului 2005.

    “Realitatea cu care se confrunta consumatorii in prezent ii
    determina sa se gandeasca mai atent la planificarea viitorului si
    la necesitatea de a economisi pentru atingerea unor obiective
    importante”, spune Cornelia Aurelia Coman, directorul general al
    ING Asigurari de Viata.

    O analiza a profilului consumatorilor care au incheiat o asigurare
    de viata la ING arata ca preferintele acestora difera in functie de
    etapa din viata in care se gasesc. In timp ce tinerii aflati la
    inceput de drum, cuplurile fara copii si persoanele singure opteaza
    cu precadere pentru politele cu investitii si pentru cele de
    pensie, atunci cand in viata lor apare un copil, clientii isi
    completeaza portofoliul cu produse destinate copiilor. Familiile
    mature, cu copii de peste 18 ani, se indreapta in principal catre
    investitii si economisire.

    In functie de obiectivul urmarit, modalitatea in care clientii aleg
    sa incaseze sumele acumulate prin intermediul asigurarii de viata
    atunci cand contractele ajung la maturitate difera. La nivelul
    intregului portofoliu de contracte maturizate al ING Asigurari de
    Viata, 89% dintre clienti au ales sa incaseze intreaga suma o data.
    In segmentul de planuri financiare pentru copii, 39% dintre
    contractele ajunse la maturitate de-a lungul anilor au fost platite
    sub forma de plata unica.

    In ceea ce priveste contractele ajunse la maturitate in primele
    noua luni ale anului 2010, se remarca o crestere a preferintelor
    pentru rente anuale, procentul crescând de la 11% la 17%.

  • Legea pensiilor a fost declarata constitutionala

    Biroul de presa al CC informeaza ca in sedinta de miercuri,
    Plenul Curtii Constitutionale a solutionat contestatiile
    referitoare la neconstitutionalitatea Legii privind sistemul unitar
    de pensii publice formulate de deputati ai PNL si senatori ai
    aliantei politice PSD A PC.

    Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Plenul
    Curtii Constitutionale va fi prezentata in cuprinsul deciziei care
    se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Decizia este
    definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui
    Romaniei, in vederea promulgarii legii.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Apartamentele noi, acelasi pret cu cele vechi. Doar pe hartie

    “In sectorul 3, in complexul Armonia, situat in zona Titan,
    pretul de vanzare pe metrul patrat pentru un apartament cu o
    camera, cu o suprafata de 59,6 metri patrati este de 955,2 euro. In
    comparatie, pentru o garsoniera intr-un bloc vechi in zona, pretul
    de vanzare este de 1.000 de euro pe metrul patrat”, se arata in
    comunicatul fondului Romania Invest.


    Rationamentul are insa cateva scapari. Senzatia de preturi sensibil
    egale exista doar atunci cand se incearca un calcul pe metru
    patrat. Pretul unitar ramane insa in continuare mai mare in cazul
    locuintelor noi. De asemenea, proprietarii de apartamente vechi
    sunt dispusi sa negocieze; un studiu recent al agentiei imobiliare
    Coldwell Banker arata că intre pretul cerut si pretul real al
    tranzactiei este o diferenta care atinge, in medie, 8%.

    Detalii pe
    www.gandul.info
    .

  • Firmele trebuie sa se ocupe de business, nu de sute de plati la stat

    Nu nivelul taxelor este ridicat in Romania, ci numarul de taxe
    si contributii si plati aferente acestora, care determina firmele
    sa aloce mai mult timp pentru administrarea fiscala a afacerii
    decat pentru a se ocupa de businessul propriu-zis.

    Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank Romania si
    presedintele Consiliului Fiscal, apreciaza ca numarul mare de plati
    pentru contributii si taxe pe care trebuie sa le faca o companie,
    de peste 100, trebuie redus rapid pana la nivelul tarilor
    dezvoltate, la circa 20-30.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • IIF: Romania si Ucraina vor ramane dependente de finantarea FMI si in 2011

    IIF noteaza ca, pe ansamblul regiunii, creditarea din surse
    bancare isi revine lent, cu exceptia Turciei, in conditiile in care
    scaderea cererii si standardele mai stricte de acordare a
    imprumuturilor au reorientat bancile in primul rand spre
    rambursarea propriilor datorii, inclusiv pe cele catre
    grupurile-mama.

    In ce priveste creditarea prin emisiuni de euroobligatiuni, aceasta
    a fost sustinuta de scaderea perceptiei de risc, care a atras
    fluxuri de capital pe termen scurt, in special spre tarile cu rate
    mari ale dobanzilor si monede in curs de apreciere, ca Rusia si
    Turcia.

    IIF estimeaza ca anul acesta, Europa emergenta va atrage in total
    fluxuri de capital de 182,5 miliarde de dolari (peste 132 de
    miliarde de euro), fata de 60,7 miliarde in 2009, in special pe
    seama investitiilor in actiuni, a investitiilor straine directe si
    a celor de la creditori privati nebancari. Estimarea este usor
    inferioara celei din aprilie, cand IIF prevedea fluxuri de 179,4
    miliarde de dolari.

    In 2011, cifra ar urma sa creasca la aproape 230 de miliarde de
    dolari, iar creditarea din partea bancilor comerciale sa se
    majoreze de la 12,5 miliarde anul acesta la 33,6 miliarde de
    dolari.

    “Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

    Cresterea economica a grupului va fi anul acesta de 4,1%, cu media
    ridicata de Turcia (8,5%) si de Rusia (3,5%). “Perspectiva regiunii
    este strans legata de cea a Europei de Vest, asa incat o eventuala
    incetinire a cresterii in Occident se va reflecta inevitabil si in
    Est, desi problema datoriilor publice din zona euro a avut pana
    acum efecte remarcabil de limitate in afara ei”, apreciaza
    IIF.

    In ce priveste fluxurile de capital catre toate pietele emergente
    (Asia, America Latina, Europa, Orientul Mijlociu si Africa),
    acestea ar urma sa se situeze anul acesta la 825 de miliarde de
    dolari (aproape 600 de miliarde de euro), fata de 581 de miliarde
    in 2009. Estimarea din aprilie (709 miliarde de dolari) a fost
    revizuita, in special pe seama Asiei si a Americii Latine, care ar
    urma sa concentreze cea mai mare parte din banii disponibili ai
    investitorilor si ai creditorilor.

    Pentru China, IIF estimeaza o crestere economica de 10% in acest an
    si de 9,5% la anul. SUA vor avea o crestere a PIB de 2,8%,
    respectiv 1,7%, in timp ce pentru zona euro, cifrele sunt de 1,7%,
    respectiv 1,4%. Economia Japoniei va avansa cu 3% anul acesta si cu
    1% in 2011.

    Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
    principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
    aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

  • Adio interventiilor pe scuter. Politia Capitalei trece la Dacia Duster

    Din veniturile proprii (amenzi), Politia Locala a Municipiului
    Bucuresti a achizitionat recent 40 de masini Dacia Duster care vor
    fi folosite la interventii sau in trafic.

    In afara dotarilor SUV-ului romanesc, noile autoturisme au in fata
    lacasul pentru statiile dotate cu GPS si sistem de inregistrare a
    convorbirilor si un lacas pentru pistolul din dotare.

    Detalii si galerie foto pe www.gandul.info.

  • Vrei sa te faci pilot? Cat costa si unde poti sa faci cursuri de pilotaj in Romania

    “Pilotul este un manager in avion”, spune Dan Andrei, directorul
    scolii romanesti de pilotaj Carpatair Flight Training de la
    Timisoara.

    Este prima lectie pe care Dan Andrei si colegii sai instructori
    de la scoala de aviatie din Timisoara o predau viitorilor piloti:
    aceea ca sunt responsabili de coordonarea unui intreg “arsenal” de
    comenzi si ca in mainile lor se afla, de cele mai multe ori, nu
    numai propriile vieti, ci si vietile unor zeci sau chiar sute de
    oameni.


    In Romania exista momentan putine sanse pentru cei care doresc
    sa devina piloti comerciali si de linie. Dincolo de Scoala
    Superioara de Aviatie si de cateva scoli mai mici private, cea mai
    nou deschisa este Carpatair Flight Training, care a inceput
    cursurile in urma cu doi ani la Timisoara. Scoala a pornit la drum
    dupa ce compania aeriana Carpatair a decis sa investeasca in
    formarea de piloti de la zero, pentru a nu mai fi conditionata sa
    astepte absolventii Scolii Superioare de Aviatie din Romania sau sa
    depinda de piata internationala, unde pilotii primesc oferte din
    toata lumea, iar piloti licentiati pe tipurile de avioane cu care
    zboara Carpatair se gaseau din ce in ce mai greu. Asadar,
    conducerea Carpatair a deschis scoala unde au absolvit in doi ani
    67 de piloti, dintre care a angajat deocamdata 3. Cum afla
    doritorii de noua scoala, cum isi platesc cursurile care nu sunt
    deloc ieftine si, nu in ultimul rand, unde se duc daca nu raman in
    staff-ul companiei de la Timisoara?


    Sunt interesati in general pasionatii, iar informatia orala
    circula cu repeziciune extrema; avem de procesat zeci de aplicatii
    lunar, dar din cauza constrangerilor financiare ale candidatilor
    potentiali, numai o mica parte finalizeaza intentia. De altfel, din
    aceste motive cumulate, nici nu se organizeaza targuri de profil,
    cel putin in Romania”, potrivit lui Dan Andrei. Scoala de aviatie
    de la Timisoara are in prezent atat cursanti romani, cat si
    straini, din Serbia si Republica Moldova. Carpatair a avut insa
    cursanti si din Statele Unite, Canada si Australia. Cei mai multi
    cursanti sunt orientati catre o cariera de pilot profesionist,
    manifestandu-si inca de la inceput dorinta de a se angaja in cadrul
    unui operator aerian dupa absolvirea cursurilor.

    Inainte de a deveni pilot cu acte in regula insa, cursantii trec
    prin multe ore de studiu. In cadrul Carpatair Flight Training,
    programul de pregatire incorporeaza minimum 750 de ore de pregatire
    teoretica, circa 60 de ore de antrenament pe simulator, peste 160
    de ore de zbor pe avion, toate acestea in aproximativ doi ani. De
    asemenea, programul de calificare pe tip de avion consta in inca
    150 de ore de pregatire teoretica in cadrul companiei in care
    pilotul se angajeaza, exercitii practice dupa proceduri pentru
    situatii anormale si de urgenta, antrenamente pe simulator cu o
    durata de minimum 40 de ore si, ulterior, zbor necomercial pe avion
    si zbor de pregatire pe ruta cu durata de 150 de ore. “Este mult,
    este putin? Practica a demonstrat ca atat este necesar pentru ca
    operarea sa fie sigura”, precizeaza directorul Carpatair Flight
    Training.

    Dan Andrei sustine ca organizarea unei astfel de scoli nu este
    deloc simpla si ca inseamna, pana la urma, “ceea ce inseamna orice
    intreprindere greenfield a unui antreprenor”.


    Chiar daca investitiile initiale se recupereaza dupa multi ani,
    pilotii reprezinta in acest moment o necesitate sociala
    identificata, dupa cum o descriu fondatorii acesteia. Scoala de
    aviatie care functioneaza in incinta Aeroportului International
    Traian Vuia din Timisoara a “prins aripi” in urma unei investitii
    de 2 milioane de euro, investitie care a finantat achizitia unui
    simulator, doua aeronave Cesna si diverse lucrari pentru
    organizarea scolii. Insa, odata lansata, scoala a lucrat la
    capacitate maxima: “Prin scoala noastra, urmand diverse cursuri de
    formare, au trecut peste 90 de studenti-piloti”, explica Dan
    Andrei. In prezent, aflandu-se in diverse stadii ale cursurilor de
    pilotaj, frecventeaza cursurile scolii 23 de
    piloti/studenti-piloti, diferenta de 67 fiind reprezentata de cei
    care au absolvit deja.

    Programul de pregatire a unui pilot consta in mai multe etape,
    fiecare cu pretul ei: primul nivel, asa-numitul PPL (Private Pilot
    Licence), costa in cadrul scolii de aviatie Carpatair circa 9.000
    de euro fara TVA. Pregatirea planificata pe durata a doi ani, pana
    la obtinerea licentei de pilot comercial ATPL (Air Transport Pilot
    Licence) il costa insa pe un viitor pilot circa 55.000 de euro.

    La o cautare pe internet, zeci de forumuri din tara si din
    strainatate sunt pline ochi de tineri care vor sa devina piloti.
    Multi vor, putini ajung la cursuri, iar si mai putini reusesc sa
    obtina toate atestatele si sa ajunga sa zboare pentru o companie.
    Si, cu toate acestea, evolutia pietei aeriene din ultimii ani ii
    face pe multi dintre ei sa isi puna intrebarea: “Poti avea emotii
    ca ajungi somer cu licente de pilot de 100.000 de euro?”.
    De la inceputul anilor 2000, industria aeriana a avut o crestere
    record mondiala, in care au jucat roluri foarte importante
    dezvoltarea industriei low-cost si a companiilor asiatice. Ultimii
    doi ani au afectat insa grav industria transporturilor, mai multe
    companii intrand in faliment – precum SkyEurope sau MyAir -, iar
    altele intrand in ample restructurari. Cel mai recent exemplu in
    acest sens este operatorul aerian roman Blue Air, care a anuntat un
    plan de restructurare ce vizeaza, printre altele, concedierea mai
    multor angajati din echipajul de bord.

    Cu toate acestea, mai exista regiuni pe glob unde inca se fac
    angajari, spun cei din domeniu. “Exista cerere mare de piloti in
    zona Asiei si a Orientului Mijlociu, cele mai dinamice din punct de
    vedere al dezvoltarii aviatiei civile in ultimii ani. Aici de fapt
    se impune o analiza structurala pentru ca in toata lumea este
    nevoie de piloti cu experienta (comandanti, instructori), insa este
    greu sa ajungi la acest nivel pentru ca sistemul de promovare este
    foarte riguros si impune un anumit nivel de pregatire pentru
    fiecare etapa care conduce la elitele de care este nevoie peste
    tot, de fapt”, spune Dorin Ivascu, unul dintre cei doi asociati ai
    Regional Air Services, scoala de piloti de la Tuzla. Aceeasi
    viziune o impartaseste si Dan Andrei de la Carpatair, afirmand ca
    explicatia acestei cereri deosebite este faptul ca liniile aeriene
    din zona Asia-Pacific si Orientul Mijlociu comanda sute de avioane
    de mare si medie capacitate anual. “Unele dintre statele respective
    au scoli de aviatie proprii si produc industrial. China, spre
    exemplu, produce intr-o singura scoala 15.000 de piloti, atat de
    mari ii sunt nevoile.”

    Analizand insa salariile si diurnele, atat in Romania, cat si in
    strainatate, se poate spune ca pilotii comerciali sunt niste
    norocosi. “In general, un pilot comercial castiga in Romania circa
    5-6.000 de euro lunar, daca are deja toate licentele. In
    strainatate, salariul este ceva mai mare, pornind de la circa 8.000
    de euro”, spune Pavel Tatcu, fost instructor de zbor la Autoritatea
    Aeronautica Civila Romana. Exista insa salarii ce depasesc patru
    zerouri. “Am un prieten care zboara in calitate de comandant in
    Qatar si castiga aproximativ 18.000 de dolari pe luna, pe misiuni
    ultra-lungi pe Boeing 777”, explica Dan Andrei. Efortul financiar
    pana a ajunge la un asemenea salariu este insa destul de mare.
    Toate licentele necesare, plus atestatul pentru avioane de acest
    tip, in acest caz Boeing, pot costa circa 90-100.000 de euro,
    adauga fostul instructor de zbor Pavel Tatcu.

    Intr-adevar, sustine Dan Andrei, cei mai multi cursanti viseaza
    la angajarea in cadrul unor companii de linie, pentru a zbura pe
    curse cat mai lungi. Nu toti cursantii ajung insa piloti, asa ca
    scoala de la Timisoara urmeaza sa dezvolte si alte componente de
    business, cum ar fi o baza de intretinere pentru avioane mici sau
    abordarea de noi profesii, printre care si cea de insotitor de
    bord, mecanic de aviatie sau specialist in planificare zbor. Cel
    mai ambitios plan insa este cel prin care, intr-o perioada de cinci
    ani, scoala vrea sa-si mareasca numarul de cursanti, chiar pana la
    dublarea lor. In acest sens, exista colaborari cu scoli de aviatie
    din Serbia, Croatia, Germania si chiar si Marea Britanie, dupa cum
    spune Dan Andrei: “Suntem departe de a fi un jucator global. Poate
    peste vreo 5-10 ani. Cine stie?”.