BusinessMagazin

Blog

  • Raport FMI pentru România: Măsurile fiscale ale Guvernului reprezintă o etapă esenţială pentru restabilirea sustenabilităţii finanţelor publice. Economia este aşteptată să crească treptat cu 1,0% în 2025. Alexandru Nazare, ministrul de Finanţe: Suntem pe o direcţie îmbunătăţită semnificativ

    FMI confirmă că măsurile ample adoptate de autorităţile române reprezintă o etapă esenţială pentru restabilirea sustenabilităţii finanţelor publice. Concluziile FMI atestă faptul că România a adoptat o direcţie corectă şi îmbunătăţită în ceea ce priveşte gestionarea macroeconomică, iar angajamentul ferm pentru reforme este recunoscut la nivel internaţional.

    „Raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este în acelaşi timp vital pentru România şi credibil pentru partenerii noştri. Suntem pe o direcţie îmbunătăţită semnificativ, iar misiunea FMI recunoaşte asumarea responsabilităţii şi determinarea Guvernului României de a implementa reforme consistente. Prioritatea noastră rămâne reconstrucţia unei economii sănătoase şi reziliente, iar această confirmare ne consolidează încrederea că vom atinge ţintele de deficit şi că vom asigura o creştere sustenabilă”, a spus Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

    FMI recunoaşte importanţa pachetului de reforme fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2026 şi menţionează faptul că măsurile adoptate sunt un pas necesar în procesul de diminuare a deficitelor gemene. Consiliul Director al FMI a subliniat că pachetul recent de reforme fiscale pentru 2025-2026 este esenţial pentru refacerea sustenabilităţii fiscale şi a încrederii pieţelor în capacitatea de revenire a României. În acest context, FMI anticipează că economia naţională va înregistra o creştere graduală de la 1,0% în 2025, la 1,4% anul viitor. Această creştere va fi sprijinită de investiţiile finanţate prin fondurile Next Generation EU (NGEU), care vor compensa parţial moderarea consumului privat ca urmare a consolidării fiscale.

    În ceea ce priveşte inflaţia, FMI anticipează că va coborî în intervalul de toleranţă al Băncii Naţionale a României (BNR) până la sfârşitul anului 2026. FMI a subliniat că abordarea prudentă a BNR este adecvată, iar reducerile ratei de politică monetară ar trebui reluate doar după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se temperează într-un mod susţinut. Comitetul Director al FMI a remarcat, de asemenea, că o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori rezilienţa la şocuri.

    FMI a recunoscut efectele pozitive ale reformelor structurale implementate de România, inclusiv cele menite să asigure incluziunea pieţei muncii, precum dezvoltarea educaţiei timpurii pentru a sprijini părinţii care lucrează, modernizarea formării profesionale şi promovarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor. România va continua să acorde prioritate investiţiilor în energie nucleară, capacităţi regenerabile şi infrastructură de stocare pentru a diversifica mixul energetic.

    Un alt aspect important subliniat în Raportul FMI este continuarea reformelor de guvernanţă, inclusiv îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice şi a predictibilităţii măsurilor adoptate de guvern, pentru a consolida atractivitatea României pentru investiţii.

    Ministerul Finanţelor rămâne hotărât să implementeze consecvent măsurile de consolidare fiscală necesare pentru reducerea deficitului bugetar şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi sustenabile a României.

    Vedeţi mai jos comunicatul integral al FMI:

    Pachetul recent de reforme pentru 2025–2026, care include şi reforme fiscale, este binevenit şi reprezintă un pas important înainte. Implementarea sa completă şi măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, pentru reducerea deficitului fiscal sub 3% din PIB, sunt esenţiale pentru a restabili sustenabilitatea fiscală şi macroeconomică.  

    Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile dobânzii-cheie ar trebui reluate doar după ce inflaţia va urma o traiectorie clar descendentă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar consolida rezilienţa la şocuri.

    Avansarea reformelor structurale, inclusiv creşterea eficienţei statului, este crucială pentru utilizarea deplină a fondurilor UE şi pentru sprijinirea creşterii economice şi a ajustării fiscale necesare.

    Washington, DC: Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a încheiat Consultarea din Articolul IV cu România pe 7 noiembrie 2025.[1] Autorităţile şi-au dat acordul pentru publicarea Raportului Staff-ului pregătit pentru această consultare.

    Situaţia economică a României

    Creşterea economică a României a fost modestă, PIB-ul real încetinind la 0,9% în 2024, deoarece consumul privat puternic, susţinut de creşteri salariale robuste, a fost contrabalansat de contractări continue ale investiţiilor. În acelaşi timp, deficitele gemene s-au adâncit, deficitul fiscal în creştere contribuind la lărgirea deficitului de cont curent. Rezilienţa sistemului bancar s-a îmbunătăţit datorită consolidării bilanţurilor.

    Economia este aşteptată să crească treptat cu 1,0% în 2025 şi 1,4% în 2026, pe fondul consolidării fiscale necesare pentru a aborda deficitele gemene. Inflaţia totală, care a urcat la 9,9% în septembrie 2025 (an/an) după eliminarea plafonului la preţul energiei electrice şi majorarea cotei de TVA, este aşteptată să rămână ridicată temporar până la mijlocul lui 2026, înainte de a reveni în banda de toleranţă a BNR până la sfârşitul anului 2026.

    Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinare în sens descendent pentru creştere şi în sens ascendent pentru inflaţie. O retrogradare a ratingului de ţară rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări privind implementarea planificatei consolidări fiscale pentru 2025–26 şi sustenabilitatea finanţelor publice din cauza deficitului încă ridicat. Pe de altă parte, o implementare puternică a ajustării fiscale şi a proiectelor de investiţii finanţate din fonduri UE ar putea întări încrederea investitorilor şi reduce primele de risc mai rapid decât se anticipează, ducând la creştere mai mare a investiţiilor private. Creşterile salariale peste aşteptări, posibil alimentate de inflaţia totală temporar ridicată, ar putea dezancora anticipaţiile inflaţioniste şi întârzia normalizarea prognozată a inflaţiei de bază.

    Evaluarea Consiliului Executiv al FMI 

    Directorii Executivi au salutat recentul pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025–26, considerând că reprezintă un pas important în abordarea deficitelor gemene în creştere. Având în vedere necesitatea unei consolidări fiscale majore şi riscurile orientate în sens negativ, Directorii au subliniat nevoia unui mix de politici adecvat şi a unor reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară.

    Directorii au subliniat importanţa crucială a implementării integrale a consolidării fiscale planificate în 2025–26, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea pieţelor şi a asigura sustenabilitatea fiscală. Pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creşterii şi echităţii, aceştia au considerat că reforme fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să vizeze mobilizarea veniturilor şi îmbunătăţirea echităţii, în timp ce întăresc stimulentele pentru muncă şi rămân atractive pentru investiţii de capital. Câţiva directori au recomandat prudenţă în introducerea unor noi taxe pentru a evita reducerea suplimentară a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanţelor publice pentru a îmbunătăţi guvernanţa fiscală şi eficienţa cheltuielilor.

    De asemenea, Directorii au căzut de acord că reapariţia presiunilor inflaţioniste cere o abordare monetară prudentă, pentru a se asigura că inflaţia revine ferm în banda de toleranţă. Aceştia au recomandat ca reducerile ratei de politică monetară să fie reluate doar după ce creşterea salariilor şi preţurilor se moderează într-un mod sustenabil. Directorii au remarcat că o creştere graduală a flexibilităţii bidirecţionale a cursului de schimb pe termen mediu ar îmbunătăţi rezilienţa economică la şocuri; totuşi, unii au recomandat o abordare prudentă în privinţa flexibilităţii cursului în viitorul apropiat, având în vedere expunerea ridicată a României la riscuri valutare.

    Directorii au salutat consolidarea solidă a sectorului financiar, cu bilanţuri bancare mai robuste. Totuşi, având în vedere expunerea tot mai mare a băncilor la titluri de stat, creşterea rapidă a creditului de consum şi volumul mare de credite neacoperite la risc valutar, directorii au subliniat necesitatea de a continua monitorizarea calităţii activelor, testarea la stres a lichidităţii şi consolidarea managementului crizelor. De asemenea, au recomandat pregătirea pentru recalibrarea politicilor macroprudenţiale şi continuarea îmbunătăţirii cadrului AML/CFT (anti-spălare de bani / combaterea finanţării terorismului).

    Directorii au subliniat importanţa avansării reformelor structurale în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi a întăririi managementului investiţiilor publice pentru a valorifica fondurile disponibile ale Uniunii Europene. Aceste reforme, împreună cu utilizarea integrală a fondurilor UE, vor creşte potenţialul de creştere pe termen mediu şi vor sprijini consolidarea fiscală şi rebalansarea externă. Reformele de guvernanţă, inclusiv îmbunătăţirea managementului sectorului extins al întreprinderilor de stat şi sporirea predictibilităţii reglementărilor, sunt de asemenea esenţiale pentru a întări atractivitatea României pentru investiţii. Creşterea participării pe piaţa muncii prin investiţii în capitalul uman ar ajuta la atenuarea efectelor perspectivei demografice nefavorabile. Tranziţia planificată a României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va sprijini consolidarea securităţii energetice.

  • PEHART GRUP: Program de învăţământ dual pentru industria hârtiei

    Număr de angajaţi: 570

    Cifră de afaceri (2024): 165.000.000 lei

    MOTIVAŢIE

    Pehart Grup este liderul pieţei de produse din hârtie pentru uz casnic din România şi unul dintre cei mai mari producători de hârtie tissue din sud-estul Europei. Fabrica de la Petreşti are o istorie de aproape 200 de ani, fiind un pilon de dezvoltare al comunităţii locale. Generaţii întregi din aceleaşi familii au lucrat aici, ceea ce face ca responsabilitatea faţă de resurse şi faţă de oameni să fie parte din ADN-ul companiei. Filosofia CSR în 2025 porneşte de la două principii simple: utilizarea eficientă a materiilor prime şi reducerea impactului asupra mediului, respectiv sprijinul constant pentru comunităţile locale. Sustenabilitatea înseamnă responsabilitate pe tot lanţul de producţie: de la materii prime atent selectate, la tehnologii moderne şi procese prietenoase cu mediul – precum Aquabond, prin care adezivii au fost înlocuiţi cu apă.

     

    DESCRIEREA PROIECTULUI

    În lipsa unor programe educaţionale dedicate industriei hârtiei în România, Pehart Grup a lansat în toamna lui 2024 un parteneriat cu instituţii de învăţământ pentru a pregăti viitoarele generaţii de specialişti. În cadrul programului dual (3 ani), 28 de elevi – 12 la fabrica din Petreşti şi 16 la cea din Dej – îşi desfăşoară stagiile de practică în companie.

    Elevii dobândesc competenţe tehnice reale, sub coordonarea specialiştilor Pehart Grup şi în colaborare cu profesorii. Activităţile includ stagii practice, concursuri cu premii şi sprijin financiar concret – burse lunare şi o masă caldă la fiecare zi de practică.

    Proiectul vizează tineri de la 14 ani în sus şi urmăreşte nu doar pregătirea pentru meserii automatizate, necesare industriei hârtiei (mentenanţa roboţilor industriali şi procesarea celulozei), ci şi o reformă educaţională mai amplă. Actualizarea curriculei şi implicarea mediului privat sunt elemente esenţiale pentru adaptarea capitalului uman la cerinţele pieţei.

     

    REZULTATE

    Programul contribuie direct la formarea viitorilor specialişti într-un sector stabil şi cu perspectivă. Totodată, demonstrează că învăţământul dual poate funcţiona eficient atunci când există colaborare între şcoală, stat şi mediul privat.

    Efectele depăşesc sfera economică: comunităţile locale câştigă tineri care pot rămâne acasă, într-o industrie sustenabilă, ceea ce aduce continuitate şi dezvoltare pe termen lung. Dacă modelul ar fi replicat şi de alţi jucători economici, impactul ar fi major atât pentru educaţie, cât şi pentru piaţa muncii din România. „Avem o datorie faţă de istoria îndelungată a companiei. Filosofia noastră de CSR porneşte de la două principii simple: responsabilitatea faţă de resurse şi faţă de oameni. Zi de zi aplicăm principiul lucrului bine făcut”, subliniază Claudiu Câmpan.

     

    „Din perspectiva Pehart Grup, o companie cu adevărat responsabilă este aceea care se gândeşte la impactul său dincolo de cifrele de business. Responsabilitatea transpare în felul în care îşi tratează angajaţii, în respectul faţă de resurse şi în contribuţia pe care o aduce la binele comunităţii.”

    Claudiu Câmpan, Director de Resurse Umane, Pehart Grup

  • Philips România: Program de formare pentru studenţi în tehnologia medicală

    Cifră de afaceri (2023): > 538 mil. lei

    Profit (2023): + 11 mil lei.

    Nr. angajaţi (2023): 117 angajaţi şi 24 contractori

    MOTIVAŢIE

    Digitalizarea şi inovaţia în sistemul medical necesită profesionişti bine pregătiţi, astfel încât Philips România a lansat un proiect intern, pentru a răspunde nevoii de pregătire practică a viitorilor specialişti în tehnologia medicală.

    Programul se adresează studenţilor în inginerie medicală din universităţile partenere (Politehnica Bucureşti, UMFST Târgu-Mureş). Segmentul a fost ales pentru a forma viitori profesionişti capabili să gestioneze echipamente medicale şi proiecte inovative.

    Conform reprezentanţilor companiei, „Philips se concentrează pe formarea de profesionişti calificaţi, promovarea sănătăţii digitale şi responsabilitatea socială prin educaţie şi inovare”.

     

    DESCRIEREA PROIECTULUI

    Proiectul a cuprins stagii de practică intensive, pe perioada verii din acest an (20 iunie – 10 septembrie), fiind implicate echipe din Philips România, din departamentele HR, sales, service şi inginerie. Partenerii programului sunt Universitatea Politehnica Bucureşti, UMFST Târgu-Mureş.

    Concret, în cadrul acestui program au fost realizate stagii practice cu echipamente medicale reale, participarea la procese de service, vânzări şi management de proiect.

     

    REZULTATE ŞI IMPACT

    Beneficiarii direcţi ai acestui program sunt studenţii, care au avut prilejul să dobândească o serie de competenţe practice şi manageriale. În cadrul proiectului au participat 13 studenţi.

    Beneficiari indirecţi sunt sistemul de sănătate şi industria tehnologiei medicale.

    Conform reprezentanţilor Philips, acest program a subliniat importanţa combinării teoriei cu practica şi pregătirea tinerilor profesionişti. Compania are în plan să extindă programul prin includerea altor universităţi şi specializări în următorii ani.

    „Philips integrează sustenabilitatea şi grija faţă de comunitate prin programe de practică şi formare, promovarea sănătăţii digitale şi dezvoltarea tehnologiilor medicale sustenabile, politici de profit ciclice – reuse, recicle, repurpose”, conform reprezentanţilor companiei.

     

    „O companie cu adevărat responsabilă este o companie care investeşte în comunitate, oferă sprijin educaţional, protejează mediul şi garantează bunăstarea angajaţilor şi clienţilor.”   - reprezentanţii companiei

  • Care este cea mai importantă lecţie pe care o elevă de 17 ani a învăţat-o de la un profesor?

    Pentru tine, care este sfatul sau lecţia dată de un profesor care ţi-a rămas în minte? Pentru Elena Frumosu, o elevă de 17 ani, răspunsul nu are legătură doar cu formule, eseuri sau medii generale, ci cu ceva mult mai aproape de viaţa reală: educaţia financiară.

    „Să nu vă fie frică să aveţi mulţi bani” este fraza care i-a rămas în minte încă dintr-o oră de liceu şi care i-a schimbat complet perspectiva. A învăţat că banii nu sunt un subiect tabu, ci un instrument pe care trebuie să-l înţelegi şi să-l foloseşti responsabil.

    „Trebuie să vă faceţi o listă, să vă gândiţi cum să îi gestionaţi. Toată lumea în generaţia noastră are pasiuni, hobby-uri şi vrem şi noi să investim de la noi, să nu mai mergem la mama, la tata pentru a cere bani. Un prim pas foarte bun ar fi să ne gândim ce vrem să facem cu banii, să ne facem o schemă. Am învăţat asta la liceu”, spune ea.

    Elena este pasionată de cinematografie şi e genul de persoană organizată, cu buget pe hârtie şi liste clare, iar asta se vede şi în comportamentul său financiar.

    Ea spune că părinţii au învăţat-o de mică să îşi pună bani deoparte. Primeşte un buget lunar din care îşi cumpără tot ce are nevoie pentru pasiunea ei — cărţi şi materiale pentru film — şi în acelaşi timp economiseşte pentru facultate.

    Îşi doreşte să studieze Business Management la Tilburg şi a ales acest domeniu şi din motive financiare: vrea ca, pe termen lung, să poată să îşi finanţeze singură pasiunea pentru film.

    În cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania, ea şi elevele sale au vorbit despre cât de importantă este pasiunea în alegerea dumului în viaţă şi despre cum proiectele şcolare ghidate de mentori se pot transforma în primele planuri de business din viaţa unui adolescent.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

  • Beijingul cumpără masiv aur: Achiziţiile neraportate de aur ale Chinei ar putea fi de peste 10 ori mai mari decât cifrele oficiale, în condiţiile în care încearcă discret să se depărteze de dolarul american

    Achiziţiile neraportate de aur ale Chinei ar putea fi de peste 10 ori mai mari decât cifrele oficiale, în condiţiile în care Beijingul încearcă discret să se depărteze de dolarul american, afirmă analiştii, subliniind cât de opace au devenit sursele de cerere care stau în spatele creşterii explozive a preţului aurului, scrie FT. 

    Cumpărările raportate oficial de banca centrală a Chinei au fost atât de reduse anul acesta — 1,9 tone în august, 1,9 tone în iulie şi 2,2 tone în iunie — încât puţini din piaţă le consideră credibile.

    Analiştii de la Société Générale estimează, pe baza datelor comerciale, că achiziţiile totale ale Chinei ar putea ajunge la până la 250 de tone în acest an, adică mai mult de o treime din cererea globală totală a băncilor centrale.

    Amploarea achiziţiilor neraportate arată dificultăţile tot mai mari cu care se confruntă traderii care încearcă să anticipeze evoluţia preţurilor într-o piaţă dominată din ce în ce mai mult de cumpărăturile băncilor centrale.

    „China cumpără aur ca parte a strategiei sale de dedolarizare”, a declarat Jeff Currie, chief strategy officer pentru energy pathways la Carlyle, care spune că nici măcar nu încearcă să estimeze cât aur cumpără Banca Populară a Chinei.

    „Spre deosebire de petrol, unde îl poţi urmări prin satelit, în cazul aurului nu poţi. Nu există nicio modalitate de a şti unde ajunge şi cine îl cumpără.”

  • Meloni a pus ochii pe aurul familiilor italiene pentru a face rost de bani la buget: Guvernul italian vrea să strângă 2 miliarde de euro prin taxarea bijuteriilor moştenite sau deţinute şi nedeclarate

    Guvernul premierului italian Giorgia Meloni se uită către aur — şi către valoarea sa aflată în creştere accelerată — pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat, în timp ce membrii coaliţiei sale de dreapta se ceartă pe marginea altor elemente ale bugetului pentru anul viitor, scrie FT. 

    Unii parlamentari din coaliţia de guvernare, formată din trei partide, au propus ca Ministerul de Finanţe italian să poată strânge până la 2 miliarde de euro printr-un program care să îi atragă pe cetăţenii ce deţin monede, bijuterii sau lingouri din aur nedeclarat să îşi declare bunurile, să le evalueze şi să plătească o taxă de 12,5% din valoarea acestora.

    Multe familii italiene deţin mici rezerve de aur fără dovezi de provenienţă, deoarece sunt moştenite de la părinţi şi bunici care, în mod tradiţional, considerau metalul preţios mai sigur decât lira — moneda Italiei înainte de euro. De asemenea, italianul obişnuia să ofere copiilor şi nepoţilor mici cadouri din aur.

    Totuşi, potrivit regulilor actuale, proprietarii sunt descurajaţi să vândă acest aur prin canale legale, deoarece sunt obligaţi să plătească o taxă de 26% din valoarea totală a vânzării dacă nu pot prezenta acte care să dovedească preţul iniţial de achiziţie.

    Senatorul Dario Damiani, membru al partidului Forza Italia şi susţinător al propunerii, a declarat că programul urmăreşte să „încurajeze monetizarea aurului deţinut de italieni”.

    Un oficial din Ministerul de Finanţe a spus că guvernul analizează această schemă, deşi autorităţile sunt sceptice cu privire la sumele care ar putea fi obţinute. „Este foarte puţin probabil ca această măsură să aducă 2 miliarde de euro”, a transmis purtătorul de cuvânt.

    Propunerea legislatorilor din Forza Italia şi Liga vine în contextul în care cele două partide se opun planurilor de a creşte taxele pentru închirierile pe termen scurt în stil Airbnb şi altor măsuri de creştere a veniturilor cuprinse în proiectul de buget al ministrului de finanţe Giancarlo Giorgetti.

    Criticii spun că proiectul privind aurul reflectă o căutare disperată de fonduri, menită să permită eliminarea altor măsuri nepopulare din buget şi să finanţeze o reducere de taxe pentru clasa de mijloc.

  • Marea Britanie, pe un butoi de pulbere: Propunerea Guvernului de la Londra de a renunţa la a majora impozitul pe venit provoacă vânzări în masă pe bursă

    Obligaţiunile guvernamentale britanice au scăzut puternic vineri, după ce Rachel Reeves a renunţat la planurile de a majora impozitul pe venit în Bugetul din această lună, scrie FT. 

    Titlurile de stat (gilts) au fost vândute în masă în ciuda eforturilor Trezoreriei de a semnala că renunţarea la creşterea taxelor a fost determinată de previziuni fiscale mai optimiste.

    Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani era cu 0,1 puncte procentuale mai mare vineri după-amiaza, ajungând la 4,54%, după ce crescuse anterior chiar cu 0,13 puncte. Randamentele evoluează invers proporţional cu preţurile.

    Potrivit unor persoane familiarizate cu situaţia, guvernul britanic a renunţat la planurile de a creşte impozitul pe venit în urma unei revizuiri pozitive a prognozei fiscale realizate de Office for Budget Responsibility (OBR).

    OBR a publicat vineri dimineaţă un calendar confirmând că a transmis Trezoreriei, luni, o „lectură actualizată” a indicatorilor guvernamentali, incluzând cele mai recente date economice şi privind finanţele sectorului public.

    Totuşi, Paul Johnson, fost director al Institute for Fiscal Studies, a declarat că guvernul ar fi trebuit deja să fi luat în calcul creşterea salariilor — un factor-cheie care a contribuit la îmbunătăţirea prognozei — încă de la finalul lunii trecute.

    „Nu văd un motiv solid pentru a schimba prognoza în ultima lună… faţă de cea anterioară”, a spus el.

  • Ştiai că trei dintre cele mai iubite oraşe din România sunt şi unele dintre cele mai sigure din lume?

    Ştiai că oraşele noastre mari sunt nu doar vibrante şi pline de viaţă, ci şi extrem de sigure? Conform topului „Safest Cities in the World 2024”, citat într-o postare pe platforma LinkedIn de Christian Macedonschi, preşedinte al Asociaţiei Smart City Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov se află în primele 40 de locaţii considerate cele mai sigure din lume?

    În topul „Safest Cities in the World 2024” pe primul loc se află Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), iar pe ultimul, Riyadh (Arabia Saudită). Cele trei oraşe româneşti sunt prezente în top alături de metropole precum Zurich, Tokyo, Helsinki sau Reykjavik.

    Cluj-Napoca, locul 19 în lume la capitolul siguranţă, depăşeşte Zurich, aflat pe 20

    Clujul reuşeşte o performanţă remarcabilă, situându-se pe locul 19 la nivel global, cu un scor de 94.36. Oraşul este deja cunoscut pentru atmosfera sa cosmopolită, pentru Untold, pentru campusurile universitare puternice şi pentru comunitatea tânără şi extrem de activă.

    Faptul că se clasează atât de sus la capitolul siguranţă confirmă încă o dată reputaţia sa de oraş european modern, bine organizat şi prietenos cu locuitorii şi turiştii.

    Timişoara, pe locul 33 în top cele mai sigure oraşe din lume

    Cu un scor de 92.37, Timişoara se află pe locul 33 în lume. Oraşul de pe Bega continuă să îşi construiască un profil internaţional puternic. Siguranţa ridicată din oraş, alături de infrastructura culturală, de investiţiile masive din ultimii ani şi de stilul de viaţă relaxat, o transformă într-o destinaţie atractivă pentru studenţi, companii tech şi turişti din toată Europa.

    Braşov – locul 34 în Safest Cities in the World 2024

    La doar un pas în spate, pe locul 34, se află Braşovul, cu un scor de 92.36. Oraşul este deja unul dintre cele mai vizitate din România, datorită centrului vechi impecabil şi munţilor care îl înconjoară. Sute de mii de români, dar şi străini vizitează anual Braşovul, acum, catalogat ca fiind unul dintre cele mai sigure oraşe din lume.

  • Începutul sfârşitului bulei AI? Pieţele financiare din întreaga lume scad vineri, în timp ce investitorii devin tot mai preocupaţi de soarta companiilor din tehnologie şi evoluţia economică americană

    Pieţele financiare globale au scăzut vineri, pe fondul îngrijorărilor legate de evaluările ridicate ale companiilor din tehnologie şi al incertitudinilor privind evoluţia viitoare a dobânzilor din SUA, temeri care s-au extins rapid pe pieţele din Asia şi Europa, notează FT.

    Declinul a urmat unei vânzări masive pe Wall Street, joi, declanşată de acţiunile din sectorul tech, în condiţiile în care tot mai mulţi investitori avertizează că evaluările bursiere s-au îndepărtat de fundamentele economice.

    Indicele S&P 500 a deschis şedinţa de tranzacţionare în scădere cu 1%, Dow Jones Industrial Average pierzând 1,15%, iar Nasdaq Composite, indicele bogat în tehnologie, a pierdut şi el 1,15%.

    Aceste mişcări au accentuat declinul de joi, când Nasdaq 100 a pierdut 2,1%, iar S&P 500 a scăzut cu 1,6%.

    „Această configuraţie, pieţe apropiate de maximele istorice, concentrare ridicată, evaluări foarte mari, îi face pe investitori deosebit de sensibili la orice flux negativ de ştiri”, a declarat Marija Veitmane, global head of equity strategy la State Street Markets.

    Ea a subliniat comentariile de joi ale Casei Albe, conform cărora anumite date esenţiale privind inflaţia şi piaţa muncii ar putea să nu fie publicate, chiar şi după încheierea blocajului guvernamental din SUA.

    „Episoadele de volatilitate accentuată sunt mai probabile atunci când pieţele sunt la niveluri atât de ridicate”, a adăugat Veitmane.

    Indicele paneuropean Stoxx Europe 600 era în scădere cu 1,7% vineri la prânz, iar sectorul tehnologic din acest indice cobora cu 3,2%. Producătorul olandez de echipamente pentru cipuri ASML a pierdut 3,4%. La Londra, FTSE 100 scădea cu 1,7%.

    Indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 3,8%, iar Nikkei 225 din Japonia şi Taiex din Taiwan au pierdut câte 1,8%.

    CSI 300 al Chinei a coborât cu 1,6%, iar Hang Seng din Hong Kong a pierdut 1,9%.

    Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în rândul acţiunilor legate de inteligenţa artificială. SoftBank şi SK Hynix au pierdut peste 6%, Samsung Electronics a scăzut cu 5%, iar Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) a pierdut 2%.

    „Investitorii devin mai selectivi în modul în care privesc sectorul AI”, a spus Jason Lui, şeful strategiei de acţiuni şi derivate pentru Asia-Pacific la BNP Paribas.

    Pieţele au scăzut în timp ce guvernul SUA începea să se redeschidă după cel mai lung shutdown din istorie, perioadă în care date esenţiale privind inflaţia şi locurile de muncă au fost suspendate.

  • Cel mai lung drum drept din lume. Şoferii nu învârt volanul pe o distanţă de 240 de kilometri

    Un drum din Arabia Saudită deţine recordul mondial pentru cel mai lung drum drept de pe planetă. Acesta are lungimea uimitoare de 240 de kilometri, potrivit Express. Drumul se numeşte Autostrada 10 şi leagă Haradh de Al Batha.

    Construită iniţial pentru Regele Fahd în mijlocul deşertului Rub Al-Khali, autostrada deţine recordul Guinness pentru cea mai lungă porţiune de drum drept fără viraj din lume. Practic, şoferii pot parcurge aproximativ 240 de kilometri fără a întoarce volanul. Iniţial a fost un drum privat care făcea legătura cu Autostrada 95 din vestul Arabiei Saudite. Şoseaua nu are nici pante şi poate fi parcursă în aproximativ două ore.

    Autorităţile locale avertizează faţă de depăşirea limitei de viteză sau a conducerii imprudente pe şosea, deoarece terenul monoton şi lipsa curbelor pot induce şoferilor un fals sentiment de siguranţă.

    Şoseaua dreaptă nu este singurul exemplu al obsesiei Arabiei Saudite pentru arhitectura liniară. Recent, ţara a început lucrările la un „oraş inteligent” care va fi construit în provincia Tabuk. La final, oraşul Neom, cunoscut şi sub numele de Linia, ar trebui să aibă 110 mile şi să fie format din două blocuri drepte extrem de lungi.

    Ideea aparţine prinţului moştenitor saudit Mohammed bin Salman, care speră să scape ţara din Orientul Mijlociu de dependenţa de combustibilii fosili şi să creeze o nouă economie bazată pe ştiinţă şi agrement.