BusinessMagazin

Blog

  • Cartierul Colentina, noua stea rezidentiala a Bucurestiului

    Se spune ca numele cartierului bucurestean Colentina vine de la „colea-n tina“ (acolo, in noroi), dupa cum ar fi sunat raspunsul laconic al unuia dintre spatarii lui Matei Basarab la intrebarea domnului sau unde a infrant ostile Inaltei Porti. In ultimele saptamani, pe piata au fost lansate cateva proiecte rezidentiale de zeci de milioane de euro, toate „colea-n tina“.

     

    Mai aproape de noi, fosta mlastina din nord-estul Capitalei avea sa se transforme intr-o „mahala“, ajungand in perioada Romaniei socia-liste multilateral dezvoltate unul dintre cele mai aglomerate cartiere ale Bucurestiului, si pe fondul unei intense activitati comerciale. Cartierul este marginit de Piata Obor, cea mai mare din Bucuresti, langa care s-a deschis in 1977 magazinul universal Bucur Obor – la acea vreme cel mai mare complex co-mercial din tara. Poate chiar aceasta traditie a facut ca, la inceputul deceniului trecut, la celalalt capat al Soselei Colentina sa ia nastere complexul Europa, cunoscut in special pentru oamenii de afaceri chinezi care au standuri acolo.

     

    Dupa comercianti, a venit randul investitorilor imobiliari sa „puna ochii“ pe Colentina. Iar cartierul atrage din ce in ce mai multi dezvoltatori care vor sa construiasca locuinte. Startul a fost dat inca de anul trecut, cand a inceput constructia complexului Central Park, in zona Stefan cel Mare, care va necesita investitii estimate la 50 de milioane de euro. Cu toate ca nu este amplasat chiar in Colentina, ci mai aproape de centru, a marcat totusi o premiera pentru piata imobiliara romaneasca, fiind primul proiect de blocuri de apartamente destinate clasei medii, localizat intr-o zona nu neaparat de prim rang.

     

    Central Park a fost urmat de Planorama, un proiect amplasat in zona Doamna Ghica, aproape de „inima“ Colentinei, care promite sa ofere peste 1.100 de locuinte in patru blocuri, in urma unor investitii de circa 70 de milioane de euro.

     

    Compania de dezvoltare imobiliara RED Management Capital, detinuta de doua firme de investitii, GED Capital si Warburg Pincus, are, de asemenea, in pregatire un proiect rezidential in Colentina. „Proiectul va avea peste 1.300 de apartamente“, spunea la editia din luna ianuarie a Club BUSINESS, organizat de revista BUSINESS Magazin, Teodor Pop, directorul general al companiei, fara a oferi insa mai multe detalii.

    Ceva mai la nord, in zona Lacul Tei, este anuntat un proiect de apartamente de lux ce apartine grupului spaniol GEA Prasa. Cu investitii estimate la 150 de milioane de euro, complexul prevede constructia a 550 de apartamente pana in 2008.

     

    Nu in ultimul rand, unul dintre cei mai importanti dezvoltatori imobiliari de pe piata bucuresteana – GTC, detinut de grupul israelian Kardan – si-a indreptat „tunurile“ inspre Colentina. Dupa ce a construit doua dintre cele mai cunoscute imobile de birouri din Bucuresti – Europe House (actualul sediu al Orange) si America House (cladire recent finalizata, amplasata langa turnul BRD), ambele in Piata Victoriei – GTC s-a orientat si catre piata rezidentiala. Compania are in lucru si proiecte adresate pietei de lux, in zona de nord a Capitalei, dar si un complex ce prevede dezvoltarea a 600 de apartamente in zona Colentina. Toate aceste anunturi i-au surprins intr-o oarecare masura pe cei care lucreaza in agentiile imobiliare. Printre motivele invocate de analistii imobiliari se numara pretul mai scazut al terenurilor decat in nord, zona care a atras aproape in totalitate investitiile rezidentiale pana de curand.

     

    In acelasi timp, zona comerciala din Colentina, completata mai recent cu un hypermarket Carrefour si un magazin Kaufland, este un plus de atractivitate pentru locuitorii acestui cartier. De altfel, analistii imobi-liari sunt de acord ca dezvoltatorii de complexuri rezidentiale se vor orienta din ce in ce mai mult catre cartierele marginase ale Capitalei. In zone ca Berceni, Militari sau Colentina, pretul terenului este mai scazut decat in nord, permitand astfel constructia unor locuinte mai ieftine, accesibile unei clase medii in crestere. Pe de alta parte, platformele industriale vor fi scoase treptat din oras, iar terenurile astfel eliberate sunt foarte atractive pentru investitori.

     

    Pe de alta parte, „fenomenul Colentina“ nu este un unicat pe piata imobiliara bucuresteana. Si in Berceni, si in Militari si in zona Vitan mai sunt cateva proiecte care promit apartamente moderne la preturi mai accesibile. Ani de zile, noile constructii rezidentiale din Bucuresti s-au adresat numai segmentului superior, fiind amplasate in general in partea de nord, atat in oras – Aviatorilor, Primaverii etc. -, cat si in afara acestuia – Baneasa, Snagov, Corbeanca.

     

    Iar zecile si sutele de milioane de euro pe care le vehiculeaza investitorii arata ca distanta de la noroiul in care muntenii i-au invins pe turci la apartamentele in care vor locui urmasii acestora nu se masoara numai in ani, ci si in bani.

  • AUTO: Taxa de mediu <br/>imparte industria in doua

    Temerile ca aderarea la UE ar putea provoca o explozie a importurilor second-hand au despartit in doua apele pietei auto din Romania. Daca „traditionalistii“ vad in taxa de mediu un colac de salvare pentru afacerile cu masini noi, „modernistii“ sustin ideea integrarii „pe roti uzate“. 

     

    Teoretic, infama taxa de mediu ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2007. Teoretic, pentru ca exista si o conditie „sine qua non“: sa aderam anul viitor la UE. Potrivit ministrului mediului Sulfina Barbu, valoarea acesteia ar urma sa fie stabilita „dupa metodologia aplicata de tarile care au intrat in ultimul val in UE“, cu mentiunea ca va fi adaptata la nivelul de trai din Romania.

     

    Cum s-ar traduce asta in cifre nu o pot spune nici Ministerul Mediului, nici cei de la Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA), sustinatori declarati ai proiectului. Momentan se pot face doar speculatii: dupa unele voci din piata, taxa de mediu ar urma sa fie de pana la 2.000 de euro, altii ridicand acest plafon pana la 3.000 de euro, in functie de vechimea automobilului si de gradul de poluare al acestuia. Invaluita in „noxe“ ramane si destinatia acestor bani. Una dintre variantele vehiculate ar fi aceea a directionarii lor catre fondul destinat „primei de casare“, deci inspre sprijinirea vanzarilor de masini noi.

     

    Dupa cum se stie, programul a fost initiat pentru intinerirea parcului auto romanesc – cu o vechime medie a unei masini de 13,5 ani, una dintre cele mai mari valori din Europa. Acesta a fost si unul dintre motivele pentru care importurile de autoturisme rulate au fost si inca sunt prohibitive: nu mai vechi de 8 ani si minim Euro 3. Consecintele? Anul trecut, in Romania au fost aduse 24.838 de autovehicule second-hand, excluzandu-le pe cele comerciale sau de transport de calatori, cu o valoare inainte de taxe de 190 de milioane de euro, conform Autoritatii Vamale din Romania.

     

    Prin comparatie, numarul masinilor noi vandute in aceeasi perioada a fost de peste 215.000 de unitati. De altfel, 2005 a fost un an al recordurilor absolute pentru piata auto, care a ajuns la peste 2,5 mld. euro. Conform APIA, in primele doua luni ale lui 2006 vanzarile de autoturisme noi din Romania au crescut cu 8,8%, comparativ cu perioada similara a anului trecut, ajungand la un total de 29.860 de unitati.

     

    Dincolo de cifre, initiativa ministrului Barbu a fost primita cu vadita „raceala“ de reprezentantii Automobil Clubului Roman, care au afirmat chiar ca s-ar urmari astfel favorizarea anumitor grupuri de interese de pe piata: „Pentru evitarea protestelor firesti ce ar putea aparea in urma restrictionarii dreptului de a comercializa liber automobile, contrar pietei libere din interiorul Uniunii Europene, grupurile de interese au gasit o portita ecologica“. De cealalta parte, Brent Valmar, presedintele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile, arata ca „APIA este favorabila adoptarii unei politici coe-rente, bazate pe practica si experienta europeana in domeniu, care au ca principiu de baza faptul ca cel ce polueaza mai mult trebuie sa si plateasca mai mult“. Potrivit lui Valmar, APIA sprijina aplicarea acestei taxe pentru toate importurile de automobile, nu doar pentru cele rulate.

     

    Totusi, este evident ca o astfel de taxa ar afecta mai ales pretul masinilor cumparate la mana a doua. Sa luam o Skoda Octavia Tour, cel mai vandut model de import in primele doua luni ale acestui an in Romania. Pe unul dintre cele mai vizitate site-uri de vanzari auto second-hand din Germania, www. mobile.de, un astfel de model a fost scos la vanzare la un pret de 3.000 de euro.

     

    Autoturismul in cauza are motor de 2 litri pe benzina, 60.000 de kilometri parcursi,  ABS si a fost inmatriculat in 1999. Dupa aderare, un roman ar putea plati in jur de 500 de euro cheltuieli de drum pana in Germania, taxa pe mediu de aproximativ 1.000 de euro, plus cheltuielile de inmatriculare, ceea ce ar ridica pretul total  la mai bine de 5.000 de euro. O Skoda Octavia Tour noua, cu motor de 1,8 si dotari echivalente, se vinde acum in Romania cu peste 13.000 de euro.

     

    Un contraargument pentru introducerea taxei ar fi acela al „puterii exemplului“: daca un autoturism poate sa circule in Franta, Germania sau Italia si are inspectia tehnica la zi, de ce nu ar putea sa o faca la fel de bine si in Romania in aceleasi conditii? Practic, prin renuntarea la normele actuale de import, ar putea fi aduse in tara si masini mai vechi de opt ani, inclusiv din categoria celor care nu respecta normele de poluare. „Astfel, autoturisme vechi, cu grad de uzura ridicat, poluante si chiar mai putin sigure in trafic vor intra in Romania fara nici un fel de limita“, crede Brent Valmar, in opinia caruia Registrul Auto Roman nu reprezinta un filtru cu suficienta acuratete pentru a impiedica o avalansa de masini uzate. „Sigur ca RAR isi are menirea sa, dar poate actiona numai in cadrul strict al conformarii autoturismului cu reglementarile tehnice, nu si in sfera politicii de mediu, a celei fiscale ori a politicii comerciale.“

     

    Pe de alta parte, chiar si in conditiile introducerii unei taxe de mediu, se anticipeaza o crestere a numarului de importuri auto second-hand. O perspectiva nu tocmai imbucuratoare pentru dealerii de masini noi. O alternativa pentru acestia ar fi sistemul „buy-back“, prin care contravaloarea masinii vechi este folosita ca avans pentru una noua. De altfel, din cate spune Valmar, „unii dintre membri APIA fac parte din grupuri care detin si societati specializate in comercializarea autoturismelor uzate si care in mod cert isi vor extinde aria de activitate dupa 2007“. La Tiriac Auto, exista posibilitatea de a returna masina rulata prin intermediul a doua firme: Romcar Motors si Star Forum. La randul lor, cei de la Porsche Romania au infiintat divizia de buy-back Weltauto, sistemul fiind adoptat si de catre Automobile Bavaria inca din 2003. Implicat in activitatea de buy-back este si Renault Nissan, importatorul celei mai vandute marci auto din Romania, prin intermediul concesionarilor sai.

     

    Analistii sunt de parere ca un importator de masini noi, care ofera si servicii de buy-back, va avea o evolutie mai robusta pentru ca va putea sa balanseze intre profiturile obtinute din vanzarile ambelor categorii de autoturisme. La fel de adevarat este ca acelasi client isi va putea vinde masina unui dealer de autovehicule second- hand. AAA Auto, cel mai mare furnizor de masini de ocazie din centrul Europei, si-a facut intrarea pe piata din Romania in ultima parte a anului trecut. In doar patru luni – din septembrie pana in decembrie, AAA Auto a vandut 941 de masini, realizand o cifra de afaceri de 8,21 milioane de  euro.

     

    Iar pentru 2006 echipa de vanzari a companiei are ca target atingerea unei cifre de vanzari de 3.500 de automobile. Anthony James Denny, presedintele consiliului de administratie al AAA Auto, considera ca, „daca luam afacerea noastra drept model, nu consideram ca un alt comerciant de masini rulate reprezinta in momentul de fata o amenintare pentru compania noastra“. AAA Auto si-a dezvoltat propria oferta de servicii financiare pentru achizitionarea autovehiculelor din parcul auto, provenite in proportie de 60% de pe piata autohtona.

     

    Tot in luna septembrie a anului trecut, si-a facut intrarea pe piata romaneasca si New Kopel, o companie israeliana de leasing operational care a incheiat contracte pentru vanzarea a 1.000 de autovehicule pana la sfarsitul lunii februarie. Majoritatea semnelor indica faptul ca 2006 cu greu ar mai putea fi un an al stabilirii unor noi recorduri de vanzari la masini. Dar 2007 ar putea fi un alt „an auto“. Chiar daca unul la mana a doua.

  • Se canta prohodul sistemului public de pensii

    Dupa multi ani de poticneli, sistemul de pensii private incepe sa capete forma. Proiectele de lege care reglementeaza reforma sistemului de pensii urmeaza sa fie aprobate intr-un viitor previzibil, iar investitorii asteapta cu nerabdare sa intre pe o piata care-si anunta un bun potential de dezvoltare.

     

    Sfarsitul e aproape pentru sistemul public de pensii, la care contribuie azi toti salariatii din Romania. Deficitele din ultimii ani devin nefinantabile, iar raportul dintre salariatii care contribuie si pensionari scade continuu de 16 ani. Solutia sunt pensiile private, discutate pe larg in cadrul seminarului „Pensiile private, pe ultima suta de metri“, organizat de Ziarul Financiar si ING Asigurari.

     

    Autoritatile spun ca primele fonduri de pensii facultative (asa-numitul pilon III) vor intra in functiune anul viitor, fiind urmate de fondurile de pensii administrate privat (pilonul II) un an mai tarziu. Investitorii sunt insa de parere ca ar fi mai bine ca sistemul privat de pensii sa debuteze cu pilonul II. Ce inseamna toate acestea?

     

    Pilonul II va fi alcatuit din fondurile de pensii administrate privat, care vor prelua o parte din contributiile virate catre sistemul public, obligatoriu in prezent pentru toti salariatii. La schemele de pensii din pilonul II vor participa obligatoriu toti contribuabilii in varsta de pana la 35 de ani si facultativ cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani. Contributia virata in primul an va fi de 2%, aceasta urmand sa creasca liniar, cu cate 0,5 puncte, pana la 6%, nivel considerat insa prea mic de investitori. La varsta pensionarii, pensia va fi calculata individual, in functie de contributiile facute de fiecare.

     

    Pilonul III ar trebui sa fie si mai simplu, cel putin in teorie. Schemele de pensii din acest pilon sunt facultative, oricine avand dreptul sa contribuie cand si cat doreste. Deocamdata, proiectul de lege spune ca doar contributiile de maxim 200 de euro pe an sunt deductibile de la plata impozitului, ceea ce ii nemultumeste pe investitori. Culmea, tocmai cei carora li se adreseaza legea – cum ar fi cei care traiesc numai din chirii sau dividende, muncesc in strainatate sau obtin venituri din alte activitati neprofesionale – ar putea fi exclusi din sistem.

     

    In acelasi timp, pilonul I este din ce in ce mai impovarat de imbatranirea populatiei si de presiunile financiare care apar din cauza numarului insuficient de salariati care contribuie pentru a plati pensiile unui numar tot mai mare de pensionari. Acum 6 ani, 8 mi-lioane de salariati contribuiau pentru pensiile a 2,1 milioane de pensionari. Astazi, 4,6 milioane de salariati contribuie pentru tot atatia pensionari.

     

    In tarile central-europene reforma sistemului public de pensii a debutat in urma cu 10-12 ani, cand la noi nici macar nu incepusera sa se privatizeze marile intreprinderi de stat. Cehia si Ungaria au reglementat pensiile facultative (pilonul III) in 1994, in timp ce pensiile administrate privat (pilonul II) au inceput sa functioneze in Ungaria in 1998 si in Polonia in 1999. Asadar, sistemele de pensii private au facut deja cariera in regiune, pe langa alte posibilitati de economisire.

     

    Inaintea fondurilor de pensii au aparut in tarile vecine fondurile mutuale, pe principiul carora functioneaza de altfel si depunerile in viitoarele sistemele de pensii private. Iar in prezent activele fondurilor de pensii chiar au reusit sa le depaseasca pe cele ale fondurilor mutuale in Europa Centrala si de Est.

     

    In Polonia, de exemplu, activele fondurilor de pensii erau evaluate anul trecut la putin peste 20 de miliarde de euro, in timp ce fondurile mutuale aveau depuneri din partea persoanelor fizice de numai 12 miliarde de euro. In cazul Bulgariei, fondurile de pensii tocmai au depasit jumatate de miliard de euro, in timp ce activele fondurilor de investitii nu au trecut inca de 100 de milioane de euro.

     

    Polonia este exemplul clasic de reforma a pensiilor in regiunea central- si est-europeana. Dupa prabusirea economica de la inceputul anilor ‘90, polonezii au reusit prin reforme generalizate sa revina la crestere economica, sa reduca somajul si inflatia si sa aiba o moneda puternica si in apreciere. Lipsea totusi ceva pentru a sprijini eforturile de modernizare a economiei: in 1995, cand sistemul public de pensii a ajuns aproape de colaps, au aparut si primele discutii referitoare la pensiile private.

     

    Veriga lipsa a reformelor a fost completata in 1999, cand au fost reglementate si au inceput sa functioneze pensiile private. Sigur, au existat si probleme la inceput. Randamentele fondurilor de pensii au fost nemultumitoare in primii cinci ani, picand sub cifra de inflatie.

     

    Dar dupa o vreme, cand tot mai multi contribuabili au capatat incredere in sistem, comisioanele fondurilor de pensii s-au redus, la fel si costurile lor de administrare, iar randamentele au devenit la un moment dat real pozitive – iar azi circa 11,6 milioane dintre cei 13 milioane de contribuabili polonezi isi directioneaza economiile catre diverse scheme private de pensii. Sistemul public de pensii din Romania se gaseste in prezent in acelasi punct mort unde era si cel polonez in urma cu 10 ani.

     

    Ramane ca legile pentru sistemul privat sa fie finalizate si sa devina destul de atractive pentru investitori, iar populatia sa capete incredere si sa inceapa sa depuna bani in aceste fonduri. Iar daca sistemul nostru va avea acelasi succes ca si in Polonia, estimarile arata ca activele fondurilor de pensii ar putea chiar depasi 3 mld. euro in 2015.

  • Cei trei piloni

    Reforma sistemului de pensii cuprinde, alaturi de restructurarea sistemului public, introducerea a doua noi componente, asa numitii piloni II si III ai sistemului de pensii:

     

    PENSIILE PUBLICE: Asa-numitul pilon I, in cadrul caruia pensiile se platesc pe masura incasarii contributiilor de la salariatii actuali (PAYG)

     

    FONDURILE DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT: Pilonul II presupune transferul unei cote din contributiile sociale in administrare privata. Aceste contributii sunt investite pe termen lung de companii specializate, producand castiguri suplimentare pentru participant

     

    PENSIILE OCUPATIONALE: Pilonul III presupune participarea optionala la scheme private de pensii ocupationale

  • Dupa Petrotel, Oltchim

    Grupul LukOil a redeschis rafinaria Petrotel, la trei ani dupa ce o inchisese pentru lucrari de modernizare care au costat aproape 121 de milioane de dolari. Din 1998, de cand a cumparat-o, LukOil a investit la Petrotel 250 de milioane de dolari, la care ar mai urma sa se adauge, in urmatorii doi-trei ani, inca 50 de milioane. 

    Presedintele grupului rusesc, Vaghit Alekperov (foto), a declarat ca Petrotel are nevoie de 350 de benzinarii pentru a functiona la un nivel optim, ceea ce inseamna ca reteaua din Romania a LukOil, care are in prezent 257 de statii de distributie, va fi extinsa.

    Alekperov a recunoscut ca, in afara de benzinarii, grupul rusesc este interesat si de alte active din petrochimia romaneasca, in special de combinatul Oltchim Ramnicu-Valcea si, eventual, de complexul Arpechim, sursa de materii prime a Oltchim.

  • Au gasit titei!

    Minijos Nafta, cel mai mare producator de petrol din Lituania, a facut prima descoperire din ultimii 12 ani a unui zacamant de petrol pe teritoriul national. Compania a estimat ca depozitul, situat in apropierea orasului Sveksna din vestul tarii,  contine aproximativ 110.000 de metri cubi de titei. 

    Avand in vedere continua crestere a pretului la petrol pe piata mondiala, vestea descoperirii zacamantului le-a dat sperante companiilor care foreaza in Lituania sau care vor sa obtina licente de explorare. Minijos este o societate mixta cu o firma din Danemarca, iar celelalte doua companii petroliere care foreaza in Lituania au partener suedez, respectiv polonez. Geologii estimeaza ca resursele exploatabile de petrol din subsolul Lituaniei se ridica la 60 de milioane de metri cubi, in timp ce resursele offshore se cifreaza la 70 de milioane de metri cubi. In primele noua luni ale anului, productia de petrol a tarii a fost de 236.200 de tone.

  • E.ON se extinde si in Bulgaria

    Grupul energetic german E.ON a achizitionat pachetele majoritare de actiuni a doua firme de distributie de electricitate din Bulgaria, pentru suma de 140,7 milioane de euro. Germanii au cumparat 67% din actiunile celor doua companii, platind 20% din pret, iar restul de bani urmeaza sa fie achitat pana la sfarsitul anului. E.ON isi continua astfel planul de extindere in Europa de Est. Pe piata romaneasca, grupul german a cumparat recent pachetul majoritar de actiuni de la Distrigaz Nord, prin intermediul companiei sale Ruhrgaz, si candideaza pentru preluarea a doua distributii de electricitate.

  • Unii il numesc dumping fiscal

    O chestiune foarte delicata in relatiile dintre „noua Europa“ si „vechea Europa“ a constituit-o diferenta de nivel al fiscalitatii, care incurajeaza din plin delocalizarea companiilor occidentale in Est, comenteaza revista franceza Capital.

    O solutie coercitiva de rezolvare a acestui conflict a propus-o ministrul de finante al Frantei, Nicolas Sarkozy, care vrea sa taie ajutoarele financiare ale UE pentru noii membri daca acestia nu accepta sa creasca impozitele la nivelul celor din Vest. Dezavuata imediat in public de politicienii occidentali, solutia e sustinuta insa de intreprinzatori si de bancheri, care nu se feresc sa-i recunoasca avantajele pentru afacerile lor. „Va fi o metoda reusita de a limita dumpingul fiscal, asa de riscant pentru tarile est-europene care il practica“, spune Patrick Artus, director al companiei de servicii financiare CDC Ixis, intervievat de Capital. Din fericire, o astfel de masura este practic imposibila, deoarece dreptul european nu permite sub nici o forma conditionarea ajutoarelor oferite noilor intrati in Uniune.

    „Singura posibilitate viabila ramane reducerea presiunilor fiscale in randul tarilor dezvoltate ale UE, pentru a face fata pe cat posibil concurentei“, recunoaste Artus. Iar concurenta are toate sansele sa se ascuta, cata vreme est-europenii au programate, deja, noi valuri de reduceri fiscale pentru anii urmatori.

  • Inceput zglobiu de campanie

    Campania pentru alegerile din 28 noiembrie a inceput intr-o nota neasteptat de glumeata, chiar daca umorul n-a fost intotdeauna de cea mai buna calitate. 

    Mai intai au fost inscrierile la Biroul Electoral Central ale candidatilor la Presedintie: din 24 de candidaturi, BEC n-a putut valida decat 12, restul formand obisnuitul grup de excentrici ai campaniilor prezidentiale – poate anul acesta inca mai excentrici decat in alti ani. Mai apoi au fost epitetele cu care s-au gratulat principalii candidati, Adrian Nastase si Traian Basescu, pornind de la deja celebrele comparatii cu ursul si iepurasul, trecand prin micile impunsaturi benigne cu ocazia intalnirilor de la mall-ul Plaza Romania sau de la balul Academiei Catavencu si ajungand la acuzatii dure. 

    Daca Basescu l-a acuzat pe Nastase ca este „geambas de contracte“ si „fraier“ in relatia cu guvernele occidentale, Nastase l-a numit pe Basescu „un personaj trist si cinic“, cu „obraz de talpa“ si „smecher al Romaniei“, care „sta la panda sa atenteze la destinul european“ al tarii.

    In disputa a intervenit presedintele Ion Iliescu, care s-a situat, cum era si firesc, de partea candidatului PSD, apreciind ca Traian Basescu nu poate sa reprezinte tara acum, intrucat „un pretendent la functia de sef al statului trebuie sa aiba un anumit grad de civilizatie si un anumit comportament“. Potrivit lui Iliescu, „este foarte clar“ semnalul din strainatate ca Basescu nu este potrivit ca presedinte al Romaniei.

    In fine, o noua nota de culoare pentru campanie a venit din partea omului de afaceri George Copos, presedintele FC Rapid –  inca un om de fotbal care intra in politica. El a anuntat ca va candida pe lista Uniunii PSD+PUR de la Arges, din partea Partidului Umanist.

  • Bin Laden revine

    Nici pe ultima suta de metri a campaniei pentru alegerile prezidentiale din SUA, sondajele de opinie n-au putut releva vreun avans mai consistent al vreunuia din candidati. Cel mai important eveniment din campania electorala a ultimei saptamani a fost creat insa de mesajul televizat al teroristului Osama bin Laden, care i-a avertizat pe americani ca securitatea lor nu depinde de alegerea lui Bush sau a lui Kerry, ci de atitudinea SUA in general fata de lumea musulmana. Comentatorii au interpretat mesajul sefului Al-Qaida ca pe o sustinere fata de John Kerry, avand in vedere ca acesta a promis ca poate rezolva problema terorista altfel decat prin actiuni militare masive, cum a incercat s-o faca George W. Bush.