BusinessMagazin

Blog

  • AFACERILE TRANZITIEI

    Prezenta in conducerea ING Barings (din 2001, ING Romania) a lui Misu Negritoiu, fost demnitar in timpul primelor regimuri Iliescu, n-a stricat deloc unei banci olandeze care in primul deceniu de functionare in Romania a prins unele din cele mai bune contracte de finantare sau de aranjare a unor credite externe pentru statul roman si pentru mari societati de stat. In ultimii doi ani insa, paradigma s-a schimbat, locul marilor tranzactii cu statul fiind luat de tranzactii de amploare mai mica, incheiate cu firme private. Explicatia lui Negritoiu nu are in vedere schimbarea regimului politic, ci incheierea perioadei in care marile firme de stat dominau economia si angajau finantari impresionante.

     

    „Am intrat intr-un nou ciclu, in care intreprinderile private preiau rolul principal“, spune Negritoiu, specificand totusi ca afacerile firmelor private romanesti de acum nu au deocamdata anvergura celor de stat din anii ‘90, astfel incat nici finantarile atrase de la banci nu mai au aceeasi amploare. Profitul brut al ING Romania s-a ridicat anul trecut la 17 mil. euro, in timp ce activele bancii au crescut cu 45,7%, la 1,8 mld. euro, situand banca pe locul al patrulea in sistemul bancar romanesc.

    • 1996 ING intermediaza primul imprumut sindicalizat pentru RENEL (160 mil. dolari)
    • 1998 Coaranjor al unui credit sindicalizat de 40 mil. dolari pentru SNP Petrom
    • 1998-2001 Finantari pentru RomTelecom (50 mil. dolari), Alro (68 mil. dolari), Tarom (peste 80 mil. dolari)
    • 1999 Cel mai mare plasament privat international din Romania, pentru MobilRom, in valoare de 75 mil. dolari
    • 2000 Aranjor al unui credit sindicalizat de 65 mil. dolari pentru Petrom
    • 2001 Coaranjor in emisiunea de obligatiuni de 125 mil. euro pentru Petrom, prima fara garantie guvernamentala pentru o companie de stat; ING organizeaza si listarea la Bursa a 6,8% din actiunile Petrom
    • 2001 Unul din aranjorii creditului sindicalizat de 250 mil. euro pentru Termoelectrica
    • 2001 Aranjor pentru emisiunea de euroobligatiuni de 600 mil. euro a MFP
    • 2002 Coaranjor pentru emisiunea de euroobligatiuni de 700 mil. euro a MFP
    • 2003 Aranjor al unui credit sindicalizat intern in lei (3.600 mld. lei – peste 100 mil. dolari), pentru Administratia Nationala a Drumurilor
    • 2003 Aranjor al unui credit sindicalizat de 1.200 mld. lei pentru Electrica
    • 2004 Suma sindicalizata pentru Administratia Nationala a Drumurilor ajunge la 6.400 mld. lei si 17,5 mil. euro
    • 2005 Aranjor pentru creditul sindicalizat de 200 mil. euro pentru Vodafone-Connex
    • 2005 Finantari pentru Carrefour-Hiproma (100 mil. dolari), Alro (45 mil. dolari), Electrica (30 mil. dolari), Flamingo (45 mil. RON); listarea la Bursa a Flamingo (prin ING Securities).

  • Unde se duc banii

    Destinatia sumelor alocate in plus de la buget

     

    1,2 mld. Lei

    Educatie

    1,1 mld. lei

    Transporturi, constructii, turism

    1,1 mld. lei

    Sanatate

    500 mil. lei

    Administratie si interne

    450 mil. lei

    Agricultura si dezvoltare rurala

    225 mil. lei

    Ministerul Muncii

    225 mil. lei

    Finante

    213,5 mil. lei

    Mediu

    200 mil. lei

    Economie si comert

    150 mil. lei

    Aparare

    100 mil. lei

    ANSV

     

    Cifrele rectificarii

     

    Suplimentare venituri

    0,7% din PIB (2,2 mld. lei)

    Suplimentare cheltuieli

    2,3% din PIB (7,3 mld. lei)

    Deficit bugetar rezultat

    2,5% din PIB

     

  • Zodia abuzului de vorbe

    Motiunea de cenzura a PSD a cazut cu mai putine voturi decat cele de care dispuneau insisi initiatorii ei. Insa pentru viata parlamentara a saptamanii trecute, rezultatul votului conteaza mai putin, intrucat, ca la un meci de fotbal, mai frumos decat rezultatul final este meciul in sine cu fazele de joc si, mai ales, marile ratari.

     

    Astfel, dat fiind ca rezultatul votului era de anticipat, parlamentarii s-au intrecut in dueluri verbale cu dese accente pamfletare, pe alocuri suburbane, dand impresia a doua tabere care se ataca reciproc doar cu metafore si nu cu argumente.

     

    „Traim, din pacate, sub zodia abuzului de vorbe!“, a sintetizat evenimentul premierul Calin Popescu-Tariceanu, cu ocazia dezbaterilor asupra motiunii. Tonul discursurilor a confirmat pe deplin constatarea premierului, purtatorii de mesaj ai opozitiei si ai puterii facand tot posibilul sa-si demonstreze calitatile oratorice pentru a-si injosi adversarii politici.

     

    Spectacolul astfel creat – televizat in direct – a fost savurat si reluat pe larg in presa, care a preluat o serie de replici ce au starnit hohotele salii, printre care merita amintita, in categoria „sub centura“, replica social-democratului Victor Ponta cum ca „acum cativa ani un fost prim-ministru v-a zis sa-i numarati ouale. N-o sa traim acest lucru cu domnul Tariceanu, pentru ca n-avem ce sa-i numaram“. Astfel incat, desi a atacat Guvernul cu o motiune de cenzura, PSD isi poate reprosa ca nu s-a mobilizat indeajuns pentru a o transforma intr-o critica rece a activitatii Executivului, multumindu-se sa se lase atras intr-un schimb de ironii de calitate indoielnica si invective cu exponentii puterii.

     

    Experienta dezbaterilor de la motiune are toate motivele sa le arate social-democratilor ca inca sunt vulnerabili la capitolul imagine, chiar daca nu intotdeauna atacurile la care sunt supusi sunt justificate.

     

    Vorbe memorabile a rostit si premierul cu aceeasi ocazie, insa fara a ataca registrul de mahala. Tariceanu a preferat in schimb registrul amenintator stil Alexandru Lapusneanu: „Feriti-va de ziua in care o sa devin eu un partizan al anticipatelor“ – ca raspuns la presiunile constante venite atat din partea opozitiei, cat si a unor parteneri de guvernare, in acord cu presedintele Basescu, pentru schimbarea actualei formule de guvernare prin alegeri anticipate.

     

    Pe langa crearea unei comisii senatoriale care sa ancheteze un posibil „razboi meteorologic“ drept cauza a inundatiilor de anul trecut din Romania, Parlamentul a mai bifat o gafa de proportii saptamana trecuta: a adoptat o decizie bizara de prelungire a mandatelor unor membri ai Consiliului National al Audiovizualului, trecand peste faptul ca unul dintre acestea expirase deja si ca, in plus, legea specifica nu prevede nicaieri mecanismul prelungirii mandatelor.

  • UN OM IN BANCA LUI

    26 mai 1950 Misu Negritoiu se naste la Dabuleni, Dolj

    1969-1979 ASE Bucuresti, Facultatea de Comert Exterior; Universitatea Bucuresti, Facultatea de Drept

     

    1973-1990 Economist (ILEXIM, Arpimex, Ministerul Comertului Exterior)

    1990 Seful Sectiei economice a Ambasadei Romane in SUA

    1990-1992 Presedintele Agentiei Romane de Promovare a Investitiilor Straine

    1992-1993 Ministru de stat, vicepremier, presedinte al Consiliului pentru Strategie si Reforma Economica

     

    1993-1996 Demisioneaza din Guvern, ajungand la Cotroceni, in functia de consilier prezidential pe probleme economice

    1996-1997 Deputat PDSR de Dolj in Parlamentul Romaniei

    Mai 1997 Demisioneaza din Parlament si trece in sectorul privat, la ING Barings, cu functia de corporate finance manager

     

    1999 Vicepresedinte si director adjunct ING Romania

    August 2006 Director general al ING Romania si presedinte al Comitetului de Tara al ING Romania

     

    – Doctor in economie

    – Profesor universitar la ASE Bucuresti

    – Casatorit, doi copii

  • Greenfield sau brownfield?

    Dupa privatizarea fostelor companii de stat, Republica Ceha a continuat sa atraga investitii straine semnificative. Investitorii s-au orientat cu precadere catre noile zone industriale, unde au dezvoltat proiecte tip greenfield sau brownfield.

     

    In ultimii doi ani, statul ceh a alocat 84 de milioane de euro pentru construirea zonelor industriale de-a lungul si de-a latul tarii, sprijinul pentru ridicarea unor astfel de zone datand din anul 1998. S-au creat 17 noi zone cu o suprafata totala de 1.597 de hectare, potrivit agentiei de investitii si dezvoltare a afacerilor CzechInvest. „Investitorii sunt interesati de toate regiunile“, spune Alzbeta Honsova, purtatoarea de cuvant a agentiei pentru Czech Business Weekly. Urmatoarea expansiune se va face spre zonele cu somaj ridicat si infrastructura mai putin dezvoltata, cum ar fi Boemia de Nord sau nordul si sudul Moraviei.

     

    De exemplu, stabilirea investitiei Hyundai Motor Company, evaluata la peste un miliard de euro, in zona industriala Nosovice din Moravia de Nord se asteapta sa aiba efecte pozitive asupra intregii regiuni. Doua proiecte ale unor contractanti Hyundai sunt deja in derulare, iar multi alti viitori contractori sunt asteptati in zona.

     

    „Regiunea va beneficia de o imbunatatire a infrastructurii si nu numai in domeniul transportului. In plus, va creste atractivitatea pentru mai multi investitori“, a precizat Honsova. In viitor, autoritatile doresc ca regiunea sa fie destinatia unor proiecte brownfield care sa regenereze fostele locuri industriale. Intrucat pregatirea unor proiecte greenfield e mai usoara, mai ieftina si ia mai putin timp, se asteapta ca numarul acestora sa-l depaseasca pe cel al proiectelor brownfield.

     

    In regiune se deruleaza deja cateva proiecte brownfield, cum ar fi cel de pe cele 10 hectare ale fostei fabrici de zahar din Lovosice, Boemia de Nord, sau cel ce se intinde pe cele 150 de hectare ale Skoda Plzen, care este primul proiect realizat impreuna cu un developer privat.

     

    Cel mai mare astfel de proiect, zona industriala triunghiul Zatec din nordul Boemiei, derulat pe locul fostului aeroport militar, a atras deja un investitor cu nume: constructorul japonez de monitoare LCD IPS Alpha Technology, un consortiu al Hitachi, Matsushita Electric Industrial Co. si Toshiba, care va investi 90 de milioane de euro pe o suprafata de 23 de hectare.

     

    Ferdinand Hlobil, partner heading la agentia de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield, spune ca in Praga si Brno este o cerere mare pentru proiecte brownfield.

     

    „Este esential ca guvernul sa ajute la decontaminarea si revitalizarea zonelor“, a precizat acesta. Ferdinand Hlobil a adaugat ca firma belgiana PSR, specializata exclusiv in proiecte brownfield, intentioneaza sa intre pe piata ceha.

  • General Motors, spre est

    General Motors este in negocieri avansate cu producatorul ucrainean de automobile UkrAvto pentru a incepe productia modelului Chevrolet Aveos la fabrica din Polonia detinuta de compania ucraineana. Pentru inceput ar fi vorba de 25.000 de unitati pana la sfarsitul anului, dar productia ar putea creste considerabil in perioada urmatoare.

     

    „Suntem in discutii cu ei si facem mari progrese in negocieri“, a declarat agentiei Reuters un reprezentant al companiei americane. Acesta a precizat ca discutiile purtate se refera strict la Chevrolet si nu la Opel, brand detinut de compania americana. El a explicat ca este vorba de inceperea productiei brandului Chevrolet in Europa si nu de transferul catre Europa de Est a productiei modelelor Opel din uzinele sale din Europa Occidentala. In prezent, GM importa automobile Chevrolet produse in Coreea de Sud.

     

    GM Europe infrunta in prezent un val de nemultumiri impotriva planurilor de a inchide o fabrica din Portugalia (foto) pana la sfarsitul lui octombrie a acestui an, daca muncitorii si guvernul portughez nu reusesc sa gaseasca solutii pentru diminuarea costurilor de productie cu 500 de euro pe automobil. Liderii muncitorilor spun ca aceasta miscare reflecta dorinta GM de a reduce productia in vestul Europei si de a o transfera in Europa de Est si Asia pentru a beneficia de costurile scazute de fabricatie de aici. De aceeasi parere e si Klaus Franz, liderul Asociatiei muncitorilor GM Europe. El a declarat pentru publicatia Automotive News ca producerea Aveos in Polonia ar putea constitui semnalul reducerii capacitatilor de productie detinute de GM in Europa de Vest. GM insista ca nu aceasta este problema, dar ca fabricile din vestul Europei trebuie sa fie extrem de competitive pentru a compensa costurile mai mari cu forta de munca.

  • Experiment cu retete

    Medicii din Cehia vor putea elibera pacientilor retete prin internet, dar numai cu acordul acestora. E-retetele functioneaza cu succes in Suedia, sistemul fiind incercat si in Marea Britanie, Germania si Franta.

     

    E-retetele va trebui sa contina semnatura electronica a doctorilor care le elibereaza. In spital, acestia trebuie sa adauge un cod PIN pe retete, pe care apoi le trimita prin reteaua locala de calculatoare catre farmacia spitalului. Litere diferite vor fi utilizate pentru a indica daca medicamentul este platit in intregime de pacient sau daca este achitat partial sau integral de companiile de asigurari medicale.

     

    Presa din Cehia a relatat in ultima vreme despre inmultirea cazurilor de retete falsificate. In medie, s-a raportat ca o reteta dintr-o suta este falsificata, iar e-retetele constituie o modalitate de a preveni frauda in aceasta privinta, Camera farmacistilor din Cehia solicitand anterior introducerea unor elemente de protectie pe formularele actuale.

  • Senatorii fata cu Codul fiscal

    Usor-usor, cu amendamente cu tot, Codul fiscal trece totusi de Parlament. Saptamana trecuta, documentul a fost adoptat de Senat, iar in aceasta saptamana e randul Camerei Deputatilor, camera decizionala a Legislativului. Dupa trecerea prin filtrul senatorilor, o serie din propunerile Guvernului in materie de legislatie fiscala s-au modificat dupa cum urmeaza:

     

    – A fost respinsa propunerea Guvernului de majorare a impozitelor pentru locuintele cu suprafata mai mare de 150 mp (era vorba de cresterea valorii impozabile a locuintelor cu cate 10% pentru fiecare 100 mp sau fractiune care depasea 150 mp). In acelasi timp, senatorii au decis ca firmele care investesc peste 100.000 de euro pe o perioada de pana la cinci ani vor fi scutite de plata impozitelor locale pe terenuri si cladiri (proiectul Guvernului prevedea ca firmele trebuie sa investeasca peste un milion de euro ca sa poata beneficia de scutiri).

     

    – Castigurile din tranzactiile pe piata de capital ar urma sa fie taxate in continuare diferentiat in functie de perioada de detinere a actiunilor – 1% pentru castigurile rezultate din detineri de actiuni mai vechi de un an, 16% pentru castigul de pe urma titlurilor detinute in portofoliu mai putin de un an (textul Guvernului prevedea unificarea taxarii la 16%).

     

    – Senatorii au votat o noua cota redusa de TVA, de 7% in loc de 9%, regimul cotei reduse de TVA fiind aplicat in prezent pentru manuale scolare, carti, ziare si reviste, medicamente, proteze si accesorii, cazarea in structuri de primire turistice, accesul la targuri, expozitii, cinematografe, muzee. A fost respinsa insa propunerea PC de introducere a cotei reduse de TVA pentru produsele alimentare de baza.

     

    – Senatul a decis amanarea cu un an, pana la 1 ianuarie 2008, a introducerii noului impozit de 2% pe care ar fi urmat sa-l plateasca cei ce obtin venituri din vanzarea produselor agricole.

     

    – Alta modificare a proiectului de Cod fiscal priveste acordarea catre municipalitati a posibilitatii de a institui taxe speciale pentru concesionarii din sectorul utilitatilor publice (gaze, apa, energie electrica), pentru retelele de apa, transport si distributie a utilitatilor.

  • Biocombustibili produsi in curte

    Fermierii polonezi vor avea voie de anul viitor sa produca combustibili biologici. Acestia vor putea fi folositi doar pentru nevoile personale, neputand fi comercializati. Conform legii combustibililor biologici adoptate de guvernul polonez, pana in anul 2010 cantitatea minima de componenti biologici in combustibili urmeaza sa fie de cel putin 5,75%.

     

    Deoarece oricine va putea produce combustibili biologici, este de asteptat ca numarul statiilor care vor furniza astfel de combustibili sa creasca, a declarat pentru Puls Biznesu Wieslaw Kaczmarek, CEO al companiei Brasco si fost ministru al finantelor. Acesta a mai precizat ca alte efecte vor fi privarea bugetului de stat de incasarea unor importante fonduri si scaderea calitatii combustibililor biologici.

     

    In plus, intreprinzatorii nu cunosc conditiile financiare, care vor fi reglementate printr-o lege separata. „Asteptam prevederile privind nivelul de impozitare. Ele vor arata cat de profitabile vor fi proiectele. Cel mai important este ca sistemul de taxare sa ofere stimulente pentru a dezvolta aceasta industrie“, a explicat Marcin Buczkowski, vicepresedinte al fabricii de azot Pulawy.

     

    Gigantul petrolier PKN Orlen detine rafinaria Trzebinia, unde sunt produsi esteri din 2004, fiind in prezent liderul pietei. PKN Orlen va prezenta strategia sa privind combustibilii biologici in urmatoarele saptamani.

  • Bilant pe zero

    Social-democratii au sustinut saptamana trecuta o ofensiva dubla impotriva puterii – o motiune simpla despre sistemul educatiei si una de cenzura, ambele respinse insa de Parlament. E drept, PSD recunoscuse oricum ca e vorba doar de niste exercitii democratice si cumva isi asumase dinainte respingerea motiunilor. Totusi, PSD nu poate socoti prea multe realizari in bilantul actualei sesiuni, ceea ce poate fi o nota de ingrijorare pentru strategia presedintelui partidului, care tocmai ce declarase „razboi total“ actualei puteri.

     

    Pe de alta parte, relatiile raman destul de incordate inclusiv in cadrul partidului. O dovedeste demisia ad-hoc a lui Cristian Diaconescu din toate functiile din partid din cauza unor intelegeri transpartinice, cu implicarea PSD pentru numirea la conducerea Curtii de Conturi a liberalului Ovidiu Ispir in locul lui Dan Drosu Saguna (in cele din urma, numirea lui Ispir a fost anulata de o decizie a Curtii Constitutionale). Diaconescu s-a suparat pentru ca Ispir fusese cel ce a determinat initierea unui control la Eximbank, institutie condusa de sotia fruntasului PSD, Mariana Diaconescu.

     

    O parte din indignarea lui Diaconescu a fost preluata de un alt demisionar din partid – deputatul Ioan Timis – care a acuzat „jocurile politice“ ale PSD impreuna cu alte partide. Timis s-a remarcat ca un sustinator al lui Adrian Nastase, vorbind despre o posibila rupere a partidului atunci cand fostul premier a fost fortat sa demisioneze din functia de presedinte executiv. Demisia lui Timis a fost compensata de revenirea in grupul PSD din Camera – cu declaratia ca de fapt n-a parasit nicicand partidul – a deputatului Eugen Bejinariu, la randul sau un apropiat al lui Adrian Nastase.