Blog

Romania, intre Georgia si Mexic

Romania este cel mai reformator stat din estul Europei si al doilea la nivel mondial. Suna a scenariu SF? Nu si pentru Banca Mondiala, care claseaza economia romaneasca pe aceste pozitii in ultimul sau raport Doing Business 2007.

Simplificarea procedurilor pentru obtinerea autorizatiilor de constructie si pentru infiintarea companiilor, schimbari in legislatia muncii, a celei din domeniul vamal si a falimentului, precum si oferirea mai multor date despre situatia creditelor sunt, in opinia analistilor de la Banca Mondiala, progresele notabile realizate de Romania in 2005-2006. In raportul sau publicat in aceasta saptamana, Banca Mondiala apreciaza ca economia romaneasca a fost a doua cea mai reformatoare dintr-un total de 175 analizate. Cea mai reformatoare la nivel global este considerata Georgia, iar Mexicul se claseaza pe locul al treilea. In top 10 mai sunt incluse China, Peru, Franta, Croatia, Guatemala, Ghana si Tanzania.

Ca urmare, Romania a urcat, fata de precedentul raport, de pe locul 71 pana pe 49 in clasamentul tarilor unde este cel mai usor sa faci afaceri. Pe primele locuri – Singapore, Noua Zeelanda si SUA.

Derularea unei afaceri pe piata romaneasca a devenit mai usoara prin prisma a sase aspecte din cele zece luate in calcul de Banca Mondiala. Clasamentele sunt alcatuite analizand durata si costurile implicate pentru a indeplini cerintele legislative privind infiintarea unei afaceri, operarea acesteia, comertul, sistemul de taxe si impozite, precum si inchiderea business-ului. Analistii institutiei nu iau insa in calcul variabile precum politica macroeconomica, calitatea infrastructurii (capitol la care, probabil, Romania ar primi mai multe bile negre), volatilitatea cursului de schimb, perceptia investitorilor sau criminalitatea. Si vecinii din Est stau bine in analiza Bancii Mondiale: potrivit raportului, Europa de Est s-a reformat mai repede decat restul lumii pentru al treilea an consecutiv. Dar, in pofida acestor imbunatatiri, tarile din aceasta zona inca impun – in medie – mai multe obstacole legislative decat statele OECD sau cele din estul Asiei.

Cea mai populara reforma in perioada 2005-2006 a fost simplificarea reglementarilor pentru pornirea unei afaceri. Un numar de 43 de tari au procedat astfel, reducand in consecinta costurile, dar si intarzierile, conform raportului Bancii Mondiale. Aceeasi sursa apreciaza ca a doua modificare, ca popularitate, a fost reducerea impozitelor, dar si diminuarea frecusurilor administrative pentru plata taxelor: 31 de tari au introdus reforme in acest sens. Pozitia Romaniei in topul reformatorilor se datoreaza reformelor din sase arii, din cele zece considerate de interes pentru Doing Business 2007. Banca Mondiala remarca simplificarea procedurilor pentru obtinerea unei autorizatii de constructie si infiintarea unui singur birou pentru procesarea aplicatiilor. Inainte, antreprenorii erau nevoiti sa alerge la cinci agentii diferite, arata raportul.

Pentru a incuraja companiile sa angajeze persoane care inainte nu au mai lucrat, Romania a adoptat noi reglementari pe piata muncii, care permit incheierea de contracte pe termene de pana la sase ani. Mai mult, costul concedierii angajatilor este printre cele mai reduse din lume, ridicandu-se la trei salarii saptamanale. Doar in Insulele Marshall, Micronezia, Palau, Tonga, Puerto Rico, Noua Zeelanda si Statele Unite, costul este mai redus, respectiv zero, in timp ce in Italia este vorba de doua salarii saptamanale. Spre comparatie, cel mai slab la acest capitol, potrivit Bancii Mondiale, sta Zimbabwe, unde disponibilizarea costa 446 de salarii saptamanale (sau 37 lunare). De asemenea, autoritatile romane au facilitat comertul exterior prin simplificarea controlului vamal. Astfel, remarca Banca Mondiala, perioada necesara pentru a indeplini toate cerintele necesare la vama a fost redusa la jumatate din cat era inainte, respectiv la 14 zile. In acelasi timp, numarul documentelor pentru export a scazut la 4, similar mediei din Uniunea Europeana.

In fine, Romania a largit, in perioada analizata, aria de actiune a Biroului de Credit, iar legislatia falimentului a fost schimbata, cu un singur scop – grabirea procesului, considera raportul citat.

Carcotasii ar putea spune ca pozitia fruntasa a Romaniei in topul reformatorilor este si rezultatul ritmului mult mai lent al reformelor din anii precedenti. Inspirate mai ales de apropiata aderare la UE, toate aceste modificari au facut ca investitorii sa piarda mai putin timp si mai putini bani incercand sa faca afaceri in Romania. Ce-i drept, investitorii ar fi dorit ca asemenea reforme sa se fi intamplat mai devreme.

September 5, 2006

E simplu sa pornesti un business…

Romania este unul dintre statele in care se porneste cel mai usor o afacere, devansand Marea Britanie in clasamentul intocmit de analistii Bancii Mondiale.

Unde e mai usor sa incepi o afacere si unde nu:

Cel mai simplu	Loc	Cel mai dificil	Loc
Canada	1	Tadjikistan	166
Australia	2	Haiti	167
Noua Zeelanda	3	Eritreea	168
SUA	4	Togo	169
Hong Kong, China	5	Angola	170
Irlanda	6	Yemen	171
Romania	7	R.D. Congo	172
Puerto Rico	8	Palestina	173
Marea Britanie	9	Ciad	174
Jamaica	10	Guineea-Bissau	175

Sursa: Doing Business 2007, publicatie a Bancii Mondiale si a International Finance Corporation (IFC)

September 5, 2006

… dar e mult mai greu sa-ti platesti darile

In Romania, numarul platilor anuale de taxe si impozite este printre cele mai ridicate dintre cele 175 de state luate in calcul de Banca Mondiala. Cine usureaza plata taxelor si cine nu (numar de plati anuale):

Cele mai putine plati	Nr. plati	Cele mai multe plati	Nr. plati
Maldive	1	Jamaica	72
Afganistan	2	Bosnia-Hertegovina	73
Norvegia	3	Muntenegru	75
Hong Kong, China	4	Rep. Dominicana	87
Suedia	5	Rep. Kirghiza	89
Mauritius	7	Romania	89
Portugalia	7	Rep. Congo	94
Spania	7	Ucraina	98
Marea Britanie	7	Belarus	125
Irlanda	8	Uzbekistan	130

Sursa: Doing Business 2007, publicatie a Bancii Mondiale si a International Finance Corporation (IFC)

September 5, 2006

RESURSE UMANE: Unde, cand si de ce pleaca programatorii din firmele romanesti

Un mit al industriei IT spune ca softistul roman isi gaseste oriunde si oricand de lucru. Statistic, 10-15% dintre programatori isi schimba anual locul de munca. Ce inseamna, astazi, oriunde si oricand si ce solutii au companiile pentru a-si pastra oamenii cei mai buni?

Anuntul facut saptamana trecuta de producatorul de software Siveco, conform caruia intentioneaza sa angajeze pana la sfarsitul acestui an 250 de specialisti in software, a trezit mai degraba mirare printre analisti. De unde-i mai scot?, a fost intrebarea zilei. O intrebare nu doar justificata, dar absolut fireasca atunci cand se raporteaza la o industrie in care numarul de specialisti este tot mai departe de nivelul cererii. Practic, nevoia de personal specializat creste in acelasi ritm cu cel al aparitiei de noi centre de dezvoltare sau suport tehnic deschise in Romania de multinationale precum Oracle, HP sau Microsoft, pentru a aminti aici doar cateva dintre cele mai cunoscute. Pe de alta parte, piata autohtona de software si servicii este intr-o crestere naturala, chiar daca ritmul ar putea fi ceva mai scazut decat cel din ultimii trei-patru ani, crestere care impulsioneaza la randul sau cererea de specialisti.

Siveco, de pilda, si-a propus sa-si mareasca numarul de angajati cu aproximativ 50%, de la 500 cati are in prezent la 750, prin diferite metode de recrutare, de la agentii specializate pana la forte proprii, conform oficialilor companiei. Din punctul de vedere al structurii de personal, specialistii software reprezinta in acest moment aproximativ 80% din echipa Siveco, restul de 20% fiind angajati in domeniul administrativ.

Pe fondul presiunii resimtite de piata, firmele de software au insa si o alta bataie de cap. Nu numai ca gasesc greu oamenii necesari pentru a-si dezvolta proiectele, dar se si confrunta si cu pericolul de a-si pierde si angajatii de valoare, in conditiile unor campanii agresive de recrutare purtate de firmele concurente. In consecinta, rata de fluctuatie a programatorilor a inceput sa creasca usor, punandu-i pe jar pe managerii de resurse umane din IT&C. Rata plecarilor este undeva in jur de 10-15% pe an si lucrul acesta a inceput sa fie accentuat in ultima vreme, spune Florin Manea, Technical Manager la compania autohtona producatoare de software TotalSoft. El spune ca pana acum doi ani, rata era de doar cateva procente. Cauza este ceea ce s-ar putea numi «rasfatul» pietei. Cererea este mult mai mare decat oferta si atunci intervin foarte repede factori gen prieteni care au salarii mai mari sau fac ceva mai interesant sau au birouri mai luminoase. Oficialul TotalSoft este insa de parere ca procentul pe care l-a adus in discutie nu implica oamenii cu o vechime mai mare de 2-3 ani, care au deja un statut in firma, fiind valabil mai degraba in cazul programatorilor nou angajati. La producatorul de jocuri pentru telefoanele mobile Gameloft Romania, in schimb, rata de fluctuatie a angajatilor a depasit chiar 15% anul trecut.

In 2006, la inceputul anului, se parea ca valoarea va fi mai mare, poate spre 20%, isi aminteste Paul Friciu, studio manager la Gameloft, insa dupa luna martie lucrurile au inceput sa se stabilizeze, astfel ca ne asteptam la o rata comparabila in 2006 cu cea de anul trecut.

Si la producatorul Kondiment Software in dreptul rubricii plecari a fost consemnat cam un numar de 15% din totalul angajatilor. Speram ca anul acesta, prin implementarea unor noi strategii de business si de resurse umane, rata sa scada la maxim 10%, comparabil cu nivelul pietei in care activam, spune Valentina Neacsu, HR manager. Ideal ar fi sa ajungem la 5%, dar acesta este obiectivul pentru anul viitor.

Ceva mai bine par sa stea alti doi producatori, Axigen, o companie din grupul Gecad, si Siveco – oficialii celor doua companii spun ca se incadreaza in limita acceptabila de 10% rata de plecari a angajatilor pe an. Pe anul trecut, Siveco s-a incadrat undeva la 8%, iar anul acesta obiectivul este de 5%, potrivit afirmatiilor directorului de marketing, Anca Crahmaliuc. Anul trecut Axigen s-a oprit la o rata a fluctuatiei de personal de doar 10%, procent despre care directorul executiv Oana Bornaz spune ca este mai degraba redus daca ne raportam la ritmul de dezvoltare al pietei romanesti de IT. Pe lista posibilelor motive pentru care programatorii aleg sa isi schimbe locul de munca managerii mentioneaza, bineinteles, nivelul salariului, dar nu putini sunt cei care adauga ca, de la un anumit nivel, nu mai este vorba doar de bani. Eu cred ca salariul nu este unicul factor de motivatie si nici cel mai important, spune Florin Manea de la TotalSoft. La salariu se mai adauga si notorietatea firmei angajatoare, programul de training-uri la care va avea acces noul angajat, modul in care este tratat de catre management, proiectele derulate si tehnologia folosita. Un alt manager care admite faptul ca asteptarile angajatilor devin tot mai complexe este si Oana Bornaz de la Axigen. Am ajuns la concluzia ca motivarile «soft» sunt cele mai importante – adica implicarea lor in strategia firmei, acordarea de responsabilitati si informarea lor despre problemele sau succesele curente.

Si in cazul Gameloft, banii nu sunt principalul motiv pentru care pleaca oamenii. Sunt oameni care la un moment dat vor sa se indrepte spre un alt domeniu, care li se pare mai de viitor, mai atractiv sau chiar mai serios decat jocurile video pentru dispozitive mobile, spune Paul Friciu. Printre motivele cele mai des invocate de programatori in alegerea unui nou loc de munca, studio managerul Gameloft aminteste relatiile problematice cu managementul, lipsa posibilitatilor de evolutie profesionala si abia apoi recompensele salariale modeste.

Dar fiecare cauza antreneaza tot atatea efecte. Pentru o firma ceva mai mica, cum e Kondiment Software, contraofertele rechinilor mai mari sunt o problema. In majoritatea discutiilor de dinaintea plecarii au fost invocate in primul rand oferte generoase financiar si branduri rasunatoare ale ofertantilor, astfel ca incercam sa ne mentinem salariile constant la nivelul pietei, daca nu si putin mai sus, mai spune Valentina Neacsu. In privinta destinatiilor de plecare, Neacsu spune ca fostii angajati ai firmei s-au indreptat indeosebi catre marii playeri de pe piata de software development, in principal la multinationale si ca majoritatea au ramas in Bucuresti.

Cu toate ca unele speculatii indica faptul ca programatorii nu prea mai parasesc tara, nu putini au fost managerii care s-au confruntat cu dorinta angajatilor de a pleca din Romania. Cei care pleaca de la noi au de regula doua destinatii principale, spune Florin Manea de la TotalSoft. Fie pleaca sa lucreze in strainatate – avem cazuri de fosti angajati care lucreaza acum in SUA -, fie opteaza pentru un post de director sau administrator IT intr-o firma non-IT. Un traseu asemanator l-au urmat si fostii programatori ai companiei Siveco. La randul sau, Paul Friciu observa ca aproape nici unul dintre programatorii care au plecat de la Gameloft nu a cautat un oras din provincie. Destinatiile au fost firme din Bucuresti si din strainatate. Foarte putini oameni prefera alte orase – au existat totusi cativa oameni care au plecat catre firme din Constanta.

Nota discordanta face Axigen. Nimeni nu a plecat pentru un job in afara Romaniei, spune Oana Bornaz, directorul executiv, mentionand ca acum se gasesc in tara locuri de munca mult mai numeroase decat in urma cu 5-7 ani, in domenii mult mai diversificate, care le permit programatorilor sa se afirme. Indiferent de destinatiile de plecare, managerii de resurse umane au de infruntat o piata in schimbare. Bataia se da acum pentru studentii din anul II, III ai facultatilor de profil, spune Florin Manea de la TotalSoft. Si tot el are ultimul cuvant in trasarea cadrului general al unei industrii care sufera din ce in ce mai mult din cauza lipsei resurselor. Pentru ca toate firmele importante de software au pachete salariale bune, este din ce in ce mai greu sa atragi oameni care sa aiba si o pregatire in spate.

Este greu, dar managerii stiu foarte bine ca pana la urma este doar inca una dintre mutarile strategice pe care ei sunt fortati sa le gandeasca cat mai bine daca vor ca proprietarii afacerilor pe care le conduc sa fie multumiti la sfarsit de an.

September 5, 2006
Retete proprii

Firmele de software au strategii diferite, insa, in general, toata lumea este de acord ca o rata de fluctuatie mare nu face bine niciunui business. De aceea, fiecare are o metoda favorita de a-si pastra angajatii buni in curte.

TOTALSOFT: Posibilitatea de a se afirma in companie. Am avut colegi care la nici un an dupa absolvirea facultatii aveau deja proiecte pe mana, cu clienti foarte importanti, spune Florin Manea, technical manager.

AXIGEN: Comunicarea si un grad ridicat de transparenta organizationala sunt esentiale. Conteaza, de asemenea, si imaginea firmei, si pachetul salarial propus.

GAMELOFT: Paul Friciu spune ca oferta materiala conteaza foarte mult. Si prin asta inteleg tot pachetul de recompense, bonusuri, bonuri de masa, asigurare medicala etc. Urmeaza flexibilitatea in relatiile cu angajatul.

KONDIMENT SOFTWARE: Stabilitate a organizatiei si deschidere fata de nevoile angajatilor, crede Valentina Neacsu, HR manager.

SIVECO: Fiecare angajat are un plan de dezvoltare, un roadmap in care sunt stabilite evolutiile pe termen mediu si lung, respectiv asteptarile companiei si ale angajatului in termen de performante si recompense, spune Anca Crahmaliuc, director de marketing.

September 5, 2006
Modelul romanesc

Cand pleaca la un job nou, romanii prefera de cele mai multe ori sa nu schimbe industria.

STUDIU DE CAZ: In industria farmaceutica, de exemplu, oamenii de vanzari pleaca destul de des, dar la firme concurente, pentru ca e nevoie de cunostinte specifice. Rata de fluctuatie este de 15-25% pe an, spune Marius Balasoiu, director general al firmei de recrutare si consultanta Business Intelligence Agency. Un contraexemplu ar fi cel al unui director de vanzari din telecomunicatii care schimba domeniul si trece in industria de curierat rapid, dar tot director de vanzari ramane, explica Balasoiu. La fel este si pentru specialistii in domeniile financiare.

EXTREME: O industrie cu una din cele mai mari rate de fluctuatie a personalului este cea de fast-food, cu 40-50% pe an sau chiar mai mult. In general angajatii fara experienta, probabil la primul job, sunt cei mai tentati sa plece. Iar in fast-food ponderea lor este foarte mare, spune oficialul BIA. O rata medie de plecari destul de mare se inregistreaza si in domeniul bancar, de peste 25% anul trecut.

CONSTANTA: Indiferent de industrie, specialistii sunt de acord ca, de la o anumita varsta, angajatii au o tendinta mai mica de a schimba jobul, cu atat mai putin industria. Iar acest lucru nu se masoara nu atat in anii de viata, cat in cei de experienta in industrie.

September 5, 2006
Seful plateste

Care sunt principalele diferente dintre un weekend cu colegii la pescuit si zece zile cu familia la mare? De obicei, in primul caz seful plateste, iar in al doilea iti simte lipsa. Dar uneori seful plateste in ambele cazuri.

2001 la Istanbul, 2002 la Praga, 2003 la Roma, 2004 la Atena si Pireu, 2005 la Paris si 2006 intr-un club all-inclusive in Turcia, langa Antalya. Nu e o istorie personala de concedii, ci traseul de incentives (stimulente – n.r.) organizat de QAB (aflat pe piata cu marci ca Pepsi, Lipton sau Prigat) pentru acei angajati din echipa de vanzari care au avut rezultate bune si cel putin un an in companie. Anul trecut, numarul celor care au indeplinit criteriile a fost de 200, iar in acest an QAB a inchiriat trei avioane pentru a duce angajatii pentru un weekend in Turcia.

Practica incentives-urilor e variata: se merge cu echipa de la nivel national, cu biroul, cu divizia, merg doar managerii sau merg doar campionii. Alina Becheanu, una din angajatele QAB care si-a dublat in 2005 vanzarile si a adus cu 97% mai multi clienti in zona ei de vanzari, a mers la New York pentru a-si ridica premiul (concursul Ring of Honour se organizeaza din 1999 in PepsiCo), iar colegul ei, Dan Enache, si-a primit premiul la Paris. Primii cinci angajati din vanzari in Telemobil (Zapp) au plecat in acest an intr-o excursie de sapte zile in insula Seychelles, iar castigatorul concursului de vanzari de la Orange a mers la Londra cu partenerul o saptamana, spune Iolanda Picoti, Reward & HR Operations Manager la Orange.

Unul cate unul, exemplele de mai sus se contabilizeaza si agentiile de turism identifica practica organizarii de incentives ca fiind una cu o crestere de minim 20-25% in ultimul an. Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) aproximeaza piata de incentives la aproximativ un sfert din piata MICE (meetings-incentives-conference-events), care la randul ei e o treime din piata de turism in general. Asta inseamna ca, dintr-o piata de aproape 10 mil. turisti in 2005, peste 800.000 au calatorit intr-un program de incentive. Iar cererea din ce in ce mai mare a dus la dezvoltarea unei zone speciale in cadrul agentiilor de turism – mai precis la oferte specializate pentru incentives.

Cristian Balcescu, directorul agentiei CMB Travel, isi aminteste de un program personalizat de anul trecut, cand un grup de clienti – cu totii barbati – a cerut organizarea unui incentive care sa cuprinda o competitie sportiva. Cristian Balcescu le-a organizat o vizita de un weekend la Barcelona, care s-a incheiat cu prezenta la un meci al Barca. CMB Travel a organizat anul trecut 30 de programe de incentives, iar in primele sapte luni ale acestui an a organizat deja 70 de programe, care au totalizat 11% din cifra de afaceri a agentiei din aceasta perioada. Cristian Balcescu, directorul CMB Travel, spune ca se observa nu numai o crestere, dar si o mai buna organizare si o generalizare a politicilor de stimulare din companii, care incep sa fie privite ca o parte a salariului si sunt negociate din timp pe scara larga.

Directorul de marketing al uneia din agentiile de turism specializate pe turismul de business, Aerotravel Lufthansa City Center, spune ca excursiile au reprezentat 20% din cifra de afaceri de 11 mil. euro din primele sase luni ale acestui an. Daca agentiile mari si-au dezvoltat produse si pentru acest segment de piata, cresterea domeniului a determinat chiar infiintarea de agentii de turism care se ocupa numai cu asta. Travel Events si Incentive Insight sunt doua exemple aparute pe piata in ultimii doi ani ca raspuns la aceasta cerere. Incentive Insight, infiintata anul trecut, estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 1,5 mil. euro, in conditiile in care are aproximativ 50 de clienti.

Startul in oferirea de vacante si team-building-uri angajatilor l-au dat multinationalele venite in Romania, dar in ultimul timp obiceiul s-a extins: Majoritatea sunt companii multinationale. In ultima perioada insa, se manifesta un vizibil interes crescut al companiilor romanesti vis-r-vis de formele de motivare non-financiara a clientilor, partenerilor si angajatilor, dupa cum spune Mihai Prisecaru, director de marketing al agentiei Incentive Insights.

Cele mai active companii, din punctul de vedere al oferirii de vacante sau team-building-uri angajatilor sunt cele din farma, FMCG si banci, unde exista contracte colective de munca, dupa cum spune Oana Munteanu, senior consultant la Pricewaterhouse Coopers. Cam 20% din companiile participante la studiul Paywell de anul acesta ofera bonusuri de vacanta. Practica este de a oferi o suma fixa tuturor angajatilor (o suma in general in jurul salariului mediu din companie) ori un procent din salariu (30-70%), spune Oana Munteanu. Pe de alta parte, Mihai Prisecaru spune ca organizarea de astfel de excursii nu e apanajul unui anumit domeniu de activitate, ci mai degraba al unui tip de organizatie. Depinde de politica de recompensare a companiei. Companiile care au negociate contracte colective de munca acorda mai multe bonusuri fixe (care ajung la 2-3 salarii in plus pe an, compensand astfel salarii nu foarte mari), iar companiile care au o cultura orientata spre performanta aloca un procent mai mare platilor variabile, care au legatura directa cu rezultatele companiei, departamentului sau individului, mai spune Oana Munteanu.

Cand vine vorba de bugete, vanzatorii de vacante atrag atentia ca sunt doua categorii de incentives: cele pentru angajati si cele de afaceri, mai precis pentru colaboratorii companiei. In ceea ce priveste incentive-urile de afaceri – si prin aceasta definesc stimularea/recompensarea partenerilor de afaceri – putem vorbi de bugete intre 250 si 3.000 de euro/persoana (in situatii speciale se poate ajunge la 5.000 de euro/persoana), spune Cristian Balcescu.

In cazul excursiilor pentru recompensarea angajatilor, bugetele sunt mai mici, incep de la 250 de euro/persoana si ajung frecvent la 500 de euro/persoana. Cristian Balcescu spune ca a lucrat si cu companii care ofera incentive pentru familia angajatului, situatie in care, evident, suma este dubla.

Daca pentru un program de trei zile cu desfasurare in tara bugetul mediu este de 400 de euro, pentru un program de weekend in afara tarii angajatul primeste mai mult, in medie 1.500 de euro, dupa cum spune directorul de marketing de la Incentive Insights.

Iar excursiile in afara tarii prind din ce in ce mai mult teren. Daca in anii trecuti iesirea din tara era rara, anul acesta preponderente au fost solicitarile pentru desfasurarea de evenimente in afara Romaniei, spune Cristian Balcescu.

Destinatii externe preferate? Cele nu foarte indepartate, conform Aerotravel: Grecia, Turcia, Spania, iar in cazul Incentive Insights cele mai solicitate au fost Praga, Barcelona si Tenerife. Detalii tehnice precum marimea grupului sau numarul de zile petrecut in incentive variaza de la un incentive la altul. Noi am organizat astfel de actiuni atat pentru grupuri reduse (20 de persoane), cat si pentru grupuri foarte mari (de peste 150 de persoane), spune Claudia Stan de la Aerotravel, care precizeaza ca in medie actiunile incentive dureaza patru zile.

Din nefericire, grupuri din strainatate care vin in incentive in Romania exista, dar sunt izolate. Cele putine care sunt tintesc zone precum Delta Dunarii sau Ardealul si Maramuresul – si este absolut prematur sa se poata contura o piata. Acesti turisti intra totusi in estimarile agentiilor de turism, care colaboreaza cu agentiile straine partenere. Doar cu titlu de speranta, deocamdata.

September 5, 2006
La rascruce de cifre

Rand pe rand, cresterile din domeniul electrocasnicelor, electronicelor, hardware sau software au inceput sa piarda din viteza. Se naste o intrebare: asistam la sfarsitul unei epoci a marilor procente sau e doar o pauza pentru reimprospatarea fortelor?

Panos Manolopoulos, managerul general al companiei de recrutare pentru pozitii de top management Stanton Chase, spunea nu demult intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin ca unul dintre elementele motivationale pentru managerii expati din Romania este satisfactia cresterii galopante a cifrelor de afaceri. Alte birouri Stanton Chase fac chef daca au o crestere de 5-7%, spunea Manolopoulos, al carui birou din Romania a avut destule motive sa chefuiasca, inregistrand nu o data chiar si dublari ale cifrei de afaceri. Totusi, a adaugat el, acest val al cresterilor spectaculoase nu va uda la nesfarsit orgoliul managerilor, indiferent din ce zona ar veni ei. Iar pentru unii, inevitabilul s-a produs, poate chiar mai repede decat se asteptau si cei mai pesimisti dintre pesimisti.

S-a intamplat in electronice si electrocasnice si ar putea urma sectorul GSM, spun analistii. Doi dintre cei mai importanti retaileri de telefoane mobile avanseaza valori apropiate ale vanzarilor totale care se vor realiza pe parcursul acestui an. Dupa ce anul trecut valoarea totala a pietei GSM a ajuns la nivelul de 3,3 de milioane, pentru anul acesta se estimeaza un total de 3,6 – 4 milioane de telefoane mobile vandute. Ba chiar, directorul de vanzari al Avenir Telecom, Mihai Motora, apreciaza ca desi a doua jumatate a anului va fi mult mai buna decat prima, per total volumul de vanzari din acest an va fi undeva sub nivelul anului 2005. Avenir Telecom este proprietarul a doua lanturi de magazine GSM sub marcile Internity si Global Net si controleaza, conform propriilor estimari, aproximativ 5% din piata.

Pe de alta parte, Sorin Stoica, directorul general al Dasimpex, dealer Orange, are asteptari ceva mai optimiste, estimand pentru anul acesta un volum de vanzari de 4 milioane de unitati la nivelul tuturor jucatorilor de pe piata. Totusi, referindu-se la performantele operatorilor de telefonie mobila, Stoica remarca existenta a doua curente distincte: atragerea de noi utilizatori de telefoane mobile va avea un trend descrescator, estimat de noi la nivelul de -10, -15%. In schimb, piata de inlocuire va avea o crestere de minim 50%. Privite in ansamblu, cresterile modeste de pe piata vanzarilor de telefoane mobile sunt de fapt o oglinda, o reflexie directa a unei alte tendinte: scaderea ritmului de crestere al abonatilor GSM, pe masura ce gradul de penetrare al serviciilor de telefonie mobila la nivelul populatiei a ajuns la cote semnificative (70% pana la sfarsitul anului, potrivit estimarilor analistilor din piata).

In aceste conditii, cresterile despre care vorbeste Sorin Stoica ar putea veni mai ales pe fondul tendintei operatorilor de a oferi telefoane la preturi subventionate, cu scopul de a incuraja prelungirea contractelor deja existente. Evolutia celor doua tipuri de clienti, scaderea pentru cei noi si cresterea pentru cei deja existenti se vor echilibra reciproc. Per total nu cred ca va scadea piata, dealerii nu o vor permite si vor investi mai mult in marketing, este de parere directorul general al Dasimpex.

Odinioara – a se citi nu cu mult timp in urma – vedeta a cresterilor de doua sau trei cifre, piata de PC-uri a ajuns si ea intr-un punct de impas, scaderile pe zona desktop sau servere fiind compensate doar de cresterile de pe segmentul portabilelor. Raportul IDC pentru trimestrul doi al anului in curs – compania de cercetare de piata IDC este principala referinta specializata ce analizeaza evolutia sectorului IT&C din Romania – indica scaderi de 7,5% in termeni de volum, de 7,5% si de 9,7% ca valoare fata de perioada similara a lui 2005. Per total, piata a scazut cu 2,6% – atat ca numar de unitati si valoric -, fiind salvata doar de cresterile consemnate pe segmentul laptopurilor: 26,3% si, respectiv, 17,6%. Laurentiu Stelea, applications account manager pentru sectorul public la Oracle Romania este de parere ca stagnarea pietei de hardware se datoreaza si faptului ca administratia publica, unul dintre clientii mari, au cumparat in mare parte tot ce aveau nevoie. Si tot autoritatile publice sunt cele care au deceptionat vanzatorii de software. Se poate vorbi de o teama de decizii, au fost promovate mai degraba proiectele pentru care autoritatile sunt presate de Uniunea Europeana in vederea integrarii, declara recent pentru BUSINESS Magazin Eugen Schwab Chesaru, directorul general al companiei de consultanta pentru piata de software si servicii Pierre Audoin Consultants Romania (PAC). Tot referitor la vanzarile de software pentru administratia publica, Laurentiu Stelea de la Oracle Romania vede un potential urias, in conditiile in care sunt foarte multe goluri in administratia publica fata de nivelul de informatizare in organizatiile omologe din UE.

Conform estimarilor preliminare ale companiei de consultanta Pierre Audoin, piata romaneasca de software si servicii a ajuns anul trecut la 400 de milioane de euro. Pe de alta parte, prima jumatate a lui 2006 a fost sub asteptarile analistilor, iar daca experienta se va repeta si pe final de an, cresterea pietei va fi de doar 10-12%. Un procent dezamagitor in opinia lui Chesaru, in conditiile in care vorbim despre o piata mai mica decat cele din regiune. Primul segment care a dat semnalul ca, intr-un viitor deloc indepartat, companiile se vor bate pentru fiecare procent a fost cel al electrocasnicelor, unde s-au semnalat deja primele scaderi. Piata electrocasnicelor este o piata matura si foarte dinamica, dar care estimam ca va stagna in acest an, spune Monica Iavorschi, director de marketing si vanzari al Arctic, in opinia careia piata a scazut in total cu 5% fata de 2004. Totusi, adauga aceasta, cresterile ar putea veni de pe segmentele de nisa. Cel mai rapid ritm de crestere, de 25-30%, il vor avea produsele de nisa – masini de spalat vase, produse incorporabile, uscatoare de rufe. Mai putin optimist este Dan Ostahie, directorul general al retelei Altex, care avanseaza pentru anul acesta o scadere de 20% in cazul produselor albe (frigidere, aragazuri) si de 8-10% al celor negre (televizoare, sisteme audio). Motivul: gradul ridicat de indatorare al populatiei si masurile bancii centrale de temperare a consumului.

Dupa exercitiul financiar al primului trimestru din 2006, Altex a anuntat o cifra de afaceri de 47 mil. euro, in scadere cu 8% fata de anul trecut. In 2005, vanzarile IT&C au reprezentat 31% din cifra de afaceri, insumand o crestere de peste 300% fata de 2004. Ne asteptam ca in 2006 evolutia pietei de IT&C sa aiba o crestere mai putin spectaculoasa, datorata unei scaderi pe piata de terminale mobile, dar si scaderii generale a pietei de consumer electronics, spune Costin Soare, Sales & Marketing Manager IT&C al Altex.

In mod oarecum ironic, responsabile pentru scaderile de acum sunt, asadar, cresterile trecute. Iar pentru ca vanzatorii din IT &C sau din electronice si electronice sa poata scoate sampania din frigider pentru a sarbatori noi cresteri, mai au de asteptat pana in 2008-2010. Numai ca nimeni nu stie cu siguranta daca anii cresterilor de zeci de procente se vor mai intoarce vreodata.

September 5, 2006
Ultima victima, piata de PC-uri

Potrivit raportului IDC, in trimestrul doi al lui 2006, in Romania s-au vandut 124.000 de calculatoare (desktop-uri, laptop-uri si servere), numarul total al unitatilor vandute de la inceputul anului ridicandu-se la 279.000. Evolutia pietei de PC-uri in trimestrul 2 fata de aceeasi perioada a lui 2005 arata astfel:

Numar unitati

Valoric

Desktop

-7,5%

-9,7%

Laptop

26,3%

17,6%

Server

-5,0%

-9,6%

September 5, 2006
Casa buna cu preturile

Preturile proprietatilor imobiliare din Europa de Est inregistreaza cel mai mare ritm de crestere din intreaga lume, se arata intr-un studiu intocmit de agentia imobiliara britanica Knight Frank, citat de Financial Times.

Liderul in regiune este, de departe, Estonia. Imobilele din Riga, capitala tarii, s-au scumpit din iunie 2005 pana in iunie 2006 cu 45,3%. Aceasta dupa ce cu un an in urma mai inregistrasera un salt de 73,5%. In Bulgaria, speculatiile si interesul strainilor de a-si cumpara aici a doua casa au ridicat preturile imobilelor cu 20,5%. Reprezentantii Knight Frank estimeaza ca in anul urmator vedetele din regiune cu cele mai mari cresteri vor fi Slovenia si Slovacia.

Studiul realizat de agentia britanica mai arata ca, peste cinci ani, Moscova se va lupta cu Londra pentru titlul de cel mai scump oras din lume. Liam Bailey, seful departamentului de cercetare pe segmentul rezidential al Knight Frank, considera ca se inregistreaza o tendinta de nivelare a preturilor in toata Europa, mai accentuata in fostele state din blocul sovietic care au aderat la UE. Aici, cresterea salariilor, a prosperitatii si accesul mai facil la imprumuturi ipotecare au contribuit la cresterea accelerata a preturilor imobilelor.

La nivel mondial, indicele preturilor proprietatilor imobiliare a inregistrat anul trecut o majorare de 8,5%, mai lenta fata de avansul de 12,3% inregistrat acum un an. Imaginea de ansamblu este cea a unei cresteri moderate, care in SUA s-a diminuat de la 14,1% anul trecut la 9,4% in acest an. Ritmul de crestere al preturilor s-a diminuat si in Italia, de la 11,2 la 5,2%, in China, de la 8 la 5,8%, sau in Marea Britanie, de la 6,1 la 4,8%. Statele in care preturile imobilelor au scazut in 2005 au fost Japonia si Hong Kong.

August 29, 2006

	Numar unitati	Valoric
Desktop	-7,5%	-9,7%
Laptop	26,3%	17,6%
Server	-5,0%	-9,6%