BusinessMagazin

Blog

  • De la un anunţ pe Facebook, la un grup cu peste 100.000 de oameni. Ţăranii Dobrogeni, o asociaţie cu 20-30 de producători, a pornit din online şi a deschis o băcănie în Constanţa, iar acum produsele ajung pe rafturile altor 5 băcănii din Bucureşti

    Asociaţia Ţăranii Dobrogeni a apărut în 2016, din dorinţa de a scoate în faţă oamenii simpli din mediul rural, care au o mică fermă, o livadă sau sere de legume, pentru a-i ajuta să-şi vândă produsele, atât în mediul online, cât şi în cadrul diferitelor târguri organizate. Astfel, pornind de la un simplu anunţ pe Facebook, care în prima săptămână a atras interesul a peste 1.000 de oameni, Ţăranii Dobrogeni au evoluat şi au deschis un magazin online, o băcănie proprie în Constanţa şi au încheiat parteneriate cu alte cinci băcănii din Bucureşti. Următorul pas? Să cucerească piaţa naţională.

    „Am un copil mofturos şi împreună cu soţia mea am mers prin satele din Constanţa să căutăm tot felul de produse alimentare sănă­toase, iar după ce le-am găsit ne-am gândit să împărtăşim şi cu alţii că poate au nevoie şi să afle de unde să cumpere o găină sau un litru de lapte. Am făcut un grup de Facebook să împărtăşim experienţa noastră şi într-o săptămână a strâns 1.000 de oameni. Apoi am ajuns la peste 10.000 de oameni, iar acum cred că suntem cea mai mare comunitate de anunţuri din ţară, cu 113.000 de membri, în care fiecare producător vinde ce are în gospodărie“, poves­teşte Claudiu Moroşanu, fondator al asociaţiei Ţăranii Dobrogeni.

    Dincolo de platforma de anunţuri de pe reţeaua de socializare Facebook, ei au făcut şi o platformă online şi magazinul Ţărănescu, în care producătorii din Dobrogea îşi vând produsele. Apoi, au deschis o băcănie în oraşul Constanţa, iar sub brandul Ţăranii Dobrogeni vând peste 150 de produse de patiserie, lactate, fructe, legume, conserve, produse de carmangerie, dulciuri, ouă, miere sau sucuri. Ultimul produs scos e untul ghee, cu 99,6% grăsime. „Cred că suntem printre puţinii din ţară care-l facem. Toate produsele sunt făcute artizanal, în familie.“

     

    „Produsele pot fi cumpărate de la noi din magazinul online, din băcănie sau la târguri şi festivaluri. Acum distribuim şi în Bucureşti, în cinci băcănii şi livrăm săptămânal. (…)“

    „Am făcut pasul către Bucureşti şi ne dorim să mai căutăm parteneri pentru produsele artizanale. Ne uităm şi în ţară spre colaboratori“, a spus Claudiu Moroşanu.

    În Bucureşti, producătorii din judeţele Constanţa şi Tulcea, vând în Băcănia Veche, în Băcăniile Janos Bacsi, Băcănia cu Poveşti şi Băcănia Două Surori. De asemenea, produsele ajung deja şi în La Băcănie din Câmpulung, Vechea Vatră din Piteşti şi Casa Turcanu din Hunedoara.

    „Înainte de pandemie eram pe val, se făceam târguri cu 7.000-8.000 de vizitatori, dar după aceea a scăzut interesul pentru evenimentele fizice. Clienţii s-au mutat online, dar acolo avem o barieră: gustul. Oamenii nu pot testa produsele, însă ne-am mutat online“, a explicat Moroşanu.

    Acum, clienţii asociaţiei „Ţăranii Dobrogeni“ includ familii cu copii şi corporatişti, atenţi la calitatea produselor şi interesaţi de alternative la cele convenţionale din comerţ. Aceşti cumpărători verifică etichetele pentru a înţelege diferenţele dintre un produs artizanal şi unul de serie, şi de unde provine diferenţa de preţ de 3 lei, a precizat Moroşanu. „Dacă o fabrică poate produce 10.000 de borcane de zacuscă într-o zi, eu pot produce doar 100.“

    În asociaţie sunt 20-30 de producători constanţi şi unii producători sunt sezonieri. Anterior, au fost 100 de producători, dar a fost greu să rămână împreună, pentru că aveau mentalităţi diferite sau nu erau respectate anumite condiţii de igienă, a precizat reprezentanul asociaţiei Ţăranii Dobrogeni. „Marea problemă a Dobrogei în comparaţie cu Transilvania este lipsa de unitate. Am fost învăţaţi să fim individualişti şi ne adunăm foarte greu, dar nu e imposibil să ne asociem.“

    În 2023, din activitatea de comerţ, Ţăranii Dobrogeni au făcut circa 1 milion de lei, conform datelor publice.

     

     

  • De la un anunţ pe Facebook, la un grup cu peste 100.000 de oameni. Ţăranii Dobrogeni, o asociaţie cu 20-30 de producători, a pornit din online şi a deschis o băcănie în Constanţa, iar acum produsele ajung pe rafturile altor 5 băcănii din Bucureşti

    Asociaţia Ţăranii Dobrogeni a apărut în 2016, din dorinţa de a scoate în faţă oamenii simpli din mediul rural, care au o mică fermă, o livadă sau sere de legume, pentru a-i ajuta să-şi vândă produsele, atât în mediul online, cât şi în cadrul diferitelor târguri organizate. Astfel, pornind de la un simplu anunţ pe Facebook, care în prima săptămână a atras interesul a peste 1.000 de oameni, Ţăranii Dobrogeni au evoluat şi au deschis un magazin online, o băcănie proprie în Constanţa şi au încheiat parteneriate cu alte cinci băcănii din Bucureşti. Următorul pas? Să cucerească piaţa naţională.

    „Am un copil mofturos şi împreună cu soţia mea am mers prin satele din Constanţa să căutăm tot felul de produse alimentare sănă­toase, iar după ce le-am găsit ne-am gândit să împărtăşim şi cu alţii că poate au nevoie şi să afle de unde să cumpere o găină sau un litru de lapte. Am făcut un grup de Facebook să împărtăşim experienţa noastră şi într-o săptămână a strâns 1.000 de oameni. Apoi am ajuns la peste 10.000 de oameni, iar acum cred că suntem cea mai mare comunitate de anunţuri din ţară, cu 113.000 de membri, în care fiecare producător vinde ce are în gospodărie“, poves­teşte Claudiu Moroşanu, fondator al asociaţiei Ţăranii Dobrogeni.

    Dincolo de platforma de anunţuri de pe reţeaua de socializare Facebook, ei au făcut şi o platformă online şi magazinul Ţărănescu, în care producătorii din Dobrogea îşi vând produsele. Apoi, au deschis o băcănie în oraşul Constanţa, iar sub brandul Ţăranii Dobrogeni vând peste 150 de produse de patiserie, lactate, fructe, legume, conserve, produse de carmangerie, dulciuri, ouă, miere sau sucuri. Ultimul produs scos e untul ghee, cu 99,6% grăsime. „Cred că suntem printre puţinii din ţară care-l facem. Toate produsele sunt făcute artizanal, în familie.“

     

    „Produsele pot fi cumpărate de la noi din magazinul online, din băcănie sau la târguri şi festivaluri. Acum distribuim şi în Bucureşti, în cinci băcănii şi livrăm săptămânal. (…)“

    „Am făcut pasul către Bucureşti şi ne dorim să mai căutăm parteneri pentru produsele artizanale. Ne uităm şi în ţară spre colaboratori“, a spus Claudiu Moroşanu.

    În Bucureşti, producătorii din judeţele Constanţa şi Tulcea, vând în Băcănia Veche, în Băcăniile Janos Bacsi, Băcănia cu Poveşti şi Băcănia Două Surori. De asemenea, produsele ajung deja şi în La Băcănie din Câmpulung, Vechea Vatră din Piteşti şi Casa Turcanu din Hunedoara.

    „Înainte de pandemie eram pe val, se făceam târguri cu 7.000-8.000 de vizitatori, dar după aceea a scăzut interesul pentru evenimentele fizice. Clienţii s-au mutat online, dar acolo avem o barieră: gustul. Oamenii nu pot testa produsele, însă ne-am mutat online“, a explicat Moroşanu.

    Acum, clienţii asociaţiei „Ţăranii Dobrogeni“ includ familii cu copii şi corporatişti, atenţi la calitatea produselor şi interesaţi de alternative la cele convenţionale din comerţ. Aceşti cumpărători verifică etichetele pentru a înţelege diferenţele dintre un produs artizanal şi unul de serie, şi de unde provine diferenţa de preţ de 3 lei, a precizat Moroşanu. „Dacă o fabrică poate produce 10.000 de borcane de zacuscă într-o zi, eu pot produce doar 100.“

    În asociaţie sunt 20-30 de producători constanţi şi unii producători sunt sezonieri. Anterior, au fost 100 de producători, dar a fost greu să rămână împreună, pentru că aveau mentalităţi diferite sau nu erau respectate anumite condiţii de igienă, a precizat reprezentanul asociaţiei Ţăranii Dobrogeni. „Marea problemă a Dobrogei în comparaţie cu Transilvania este lipsa de unitate. Am fost învăţaţi să fim individualişti şi ne adunăm foarte greu, dar nu e imposibil să ne asociem.“

    În 2023, din activitatea de comerţ, Ţăranii Dobrogeni au făcut circa 1 milion de lei, conform datelor publice.

     

     

  • Cum va arăta biroul în 2030: de la open space la colegul virtual şi şedinţa în VR

    Tehnologie invizibilă, dar omniprezentă, care ghidează fiecare interacţiune şi experienţă, colegi virtuali, spaţii care răspund la prezenţa angajaţilor, ajustând automat lumina, temperatura şi setările acustice în funcţie de preferinţele lor, creând un mediu optim pentru muncă. Pare un film SF? Nu, suntem la câţiva ani distanţă de momentul în care aşa vor arăta birourile.

     

    Piaţa la birou a suferit de-a lungul anilor transformări spectaculoase, reflectând trendurile şi schimbările apărute la nivelul societăţii sau apariţia unor noi industrii. Probabil că nicicând de-a lungul istoriei schimbările nu au fost atât de radicale şi rapide ca cele din ultimii ani, declanşate şi susţinute de pandemia de Covid şi de rolul ei în reaşezarea aşteptărilor angajaţilor cu privire la viaţa profesională şi cea personală.

    Deşi viitorul este întotdeauna dificil de prezis, au apărut o serie de tendinţe şi evoluţii la locul de muncă care indică foarte clar cum va arăta şi, mai important, cum se va „simţi” locul de muncă şi cultura organizaţională peste 5-10 ani, iar directorii executivi şi managerii ar trebui să le ia foarte în serios, atrage atenţia un articol recent din CEO Magazine. Timp de aproape un secol, majoritatea organizaţiilor au fost gestionate într-un mod foarte similar – cel puţin din punct de vedere cultural. Dar acest model a fost recent zdruncinat de câteva evoluţii monumentale ale societăţii, una dintre acestea fiind transferul controlului şi al puterii de la conducere şi management către angajaţi.

    În acelaşi timp, pandemia a transformat fenomene izolate ale vieţii la birou în realităţi răspândite, întâlnirile video, munca la distanţă şi colaborarea digitală fiind noua normalitate, iar designul birourilor şi practicile de management evoluează rapid pentru a recupera decalajul. 

    „Una dintre cele mai mari schimbări aduse de pandemie în zona de amenajare a birourilor a fost trecerea către spaţii de lucru flexibile şi hibride. Dacă înainte de pandemie discutam despre eficienţa folosirii spaţiilor de birouri şi utilizarea la maximum a suprafeţelor ocupate, acum accentul este pus preponderent pe sănătatea şi siguranţa angajaţilor, la spaţii flexibile, la spaţii de lucru alternative. Principala preocupare este de a crea locuri de lucru care să aducă cât mai multe argumente ca angajaţii să-şi dorească să se întoarcă la birou”, spune Andrei Ianculescu, head of project and development services în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

    El subliniază că modul în care este amenajat locul de muncă, designul acestuia, poate contribui la creşterea productivităţii angajaţilor cu peste 20%. Mai mult decât atât, 90% dintre angajaţi consideră că designul locului de muncă le influenţează negativ sau pozitiv starea de spirit, cu efect direct asupra productivităţii.

    Practic, în amenajarea spaţiilor de muncă nu mai există graniţe şi se pare că, spre deosebire de alte ţări, România are o abordare mult mai deschisă de a crea birouri foarte personalizate şi adaptate dorinţelor organizaţiei.

    „Astăzi, dacă vrei să stai la plajă la birou, acest lucru a devenit posibil. Dacă vrei să stai în cabina unei maşinării de zbor, o poţi obţine. Vrei să stai sub cerul liber sau în pădurea tropicală, se poate realiza. Viitorul pare fără reguli, o lume creativă, o pânză albă, în care singurele limitări sunt cele impuse de spaţiul şi bugetul disponibil”, spune Alexa Rădulescu, proprietarul Infinity for Home.

    Birourile viitorului vor include zone dedicate mindfulnessului, meditaţiei sau chiar tehnologiilor care stimulează relaxarea mentală, cum ar fi camerele de lumină sau sunet pentru resetare mentală rapidă.

    Cristina Căpitanu, CEO, Lemon Interior Design

     

    Din punct de vedere al produselor, tendinţa este de a alege mobilier cu linii simple, curate, dar de a acorda mai multă atenţie decoraţiunilor. De exemplu, devine tot mai vizibilă tendinţa de a aduce „natura” şi elementele naturale în birou, rezultatul fiind un spaţiu cu foarte multe zone verzi şi plante.

    Realitatea zilelor noastre este mult diferită de cea de la începutul anilor 2000, când majoritatea birourilor erau compartimentate, fiecare angajat având un spaţiu propriu sau o cameră dedicată. „Modelul de lucru era centrat pe confidenţialitate şi ierarhie, ceea ce uneori reducea capacitatea de colaborare între echipe”, este de părere Cristina Căpitanu, CEO al Lemon Interior Design.

    Încet, odată cu apariţia noilor clădiri de birouri moderne, numărul birourilor individuale s-a redus, în favoarea open space-ului, un concept care promovează interacţiunea, colaborarea şi creativitatea. Inovator în anii 2000, chiar şi acest concept pare astăzi uşor depăşit şi suferă o serie de transformări. 

    „Astăzi, spaţiile sunt multifuncţionale şi flexibile, fiind proiectate să se adapteze la diverse stiluri de lucru. Zonele de relaxare, spaţiile destinate brainstormingurilor sau camerele de conferinţe modulare oferă angajaţilor opţiuni variate pentru modul în care îşi desfăşoară activitatea. În plus, vedem o creştere a adoptării conceptului de coworking, unde companiile împart spaţii pentru a maximiza resursele şi a crea un mediu dinamic”, a explicat Cristina Căpitanu. 

    În plus, un nou concept şi-a făcut loc în conversaţie în ultimii ani şi se reflectă tot mai clar în design. „Wellnessul angajatului a devenit o prioritate, iar această atenţie sporită vine nu doar dintr-o dorinţă de a atrage şi reţine talente, ci şi dintr-o responsabilitate corporativă mai mare faţă de angajaţi şi faţă de mediu. În viitor, companiile care vor continua să investească în aceste direcţii vor avea un avantaj competitiv clar, oferind angajaţilor un mediu de lucru nu doar productiv, ci şi creativ, inspiraţional şi sustenabil”, anticipează CEO-ul Lemon Interior Design. 

    Priorităţile angajatorilor sunt legate de crearea unui mediu care să maximizeze productivitatea şi să readucă angajaţii la birou cel puţin
    3-4 zile pe săptămână, optimizarea costurilor şi utilizarea soluţiilor care răspund la strategia ESG a companiei.

    Andrei Ianculescu, head of project and development services, Cushman & Wakefield Echinox

    O altă problemă cu care se confruntă companiile, arhitecţii şi designerii este legată de nevoia de a acomoda preferinţele şi nevoile unor angajaţi din generaţii diferite. În timp ce varianta open space a fost preferată de generaţiile anterioare, Gen Z şi Millennials caută mai multă flexibilitate şi intimitate, dar şi utilizarea accentuată a tehnologiei la locul de muncă. Soluţia pare să fie un design hibrid, care să alăture spaţiile deschise, colaborative, cu zone private şi spaţiile de linişte. „Generaţiile tinere, cum ar fi Millennials şi Gen Z, cer soluţii tehnologice avansate şi un mediu de lucru dinamic. Ei sunt motivaţi de inovaţie şi flexibilitate, aşa că birourile ar trebui să includă spaţii modulare, tehnologii smart integrate şi posibilitatea de a alege locul de lucru în funcţie de activitate, fie că e vorba de munca individuală sau colaborativă. De partea cealaltă, generaţiile mai experimentate valorizează confortul, stabilitatea şi ergonomia”, explică Cristina Căpitanu. 

    Astfel, chiar dacă varianta open space rămâne populară pentru că favorizează colaborarea, ea poate deveni zgomotoasă şi incomodă pentru activităţile care necesită concentrare. „Generaţia Z are alte aşteptări legate de birou. Tinerii sunt atenţi la sustenabilitate, tehnologie avansată şi echilibrul viaţă-muncă, branding şi personalizare, preferând spaţii care reflectă identitatea companiei, cu posibilitatea de personalizare, apreciind birourile modulare şi flexibilitatea între lucrul de acasă şi la birou”, comentează Daniela Popescu, director tenant services & workplace advisory la Office360, parte a Colliers. Un design echilibrat care să includă atât spaţii colaborative, cât şi zone private, este esenţial pentru a mulţumi generaţii diferite.

    Generaţia Z are alte aşteptări legate de birou. Tinerii sunt atenţi la sustenabilitate, tehnologie avansată şi echilibrul viaţă-muncă, branding şi personalizare, preferând spaţii care reflectă identitatea companiei, cu posibilitatea de personalizare, apreciind birourile modulare şi flexibilitatea între lucrul de acasă şi la birou.

    Daniela Popescu, director tenant services & workplace advisory la Office360, parte a Colliers

    În plus, priorităţile angajaţilor cu privire la locul de muncă se intersectează cu cele ale angajatorilor, iar ele nu sunt întotdeauna similare. Din fericire, există şi puncte comune. „Priorităţile angajatorilor sunt legate de crearea unui mediu care să maximizeze productivitatea şi să readucă angajaţii la birou cel puţin 3-4 zile pe săptămână, optimizarea costurilor şi utilizarea soluţiilor care răspund la strategia ESG a companiei. Angajaţii îşi doresc birouri confortabile şi ergonomice, zone pentru relaxare şi deconectare, acces la tehnologie modernă şi conexiuni rapide, posibilitatea de a lucra în mod flexibil, un design atractiv, iluminat natural, sistem de ventilaţie modern şi eficient, scaune ergonomice. Una dintre diferenţe este că angajaţii doresc să aibă cât mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte unde şi când lucrează, iar angajatorii doresc mai mult control asupra acestor elemente”, spune Andrei Ianculescu. 

    În general, România se aliniază tot mai mult la standardele internaţionale în ceea ce priveşte designul spaţiilor de birouri, iar multe companii mari au implementat deja soluţii moderne, tehnologia fiind la rândul ei bine integrată în majoritatea mediilor de lucru. De asemenea, tendinţele legate de sustenabilitate şi eficienţă energetică apar tot mai des în conversaţii. 

    Cu toate acestea, există câteva aspecte subtile care încă nu sunt implementate la scară largă. „Spre exemplu, conceptele de wellbeing holistic şi design biofilic, prezente pe pieţele avansate, ar putea fi mai profund explorate aici. Practic, suntem într-o fază de tranziţie spre un nou standard, care va combina elementele funcţionale cu o atenţie tot mai mare pentru sănătatea şi bunăstarea angajaţilor”, consideră Cristina Căpitanu. 

    În acelaşi timp, pe pieţele internaţionale, precum cea din Polonia, se observă nevoia de a evita fenomenul de „greenwashing” în designul sustenabil al birourilor, căci folosirea câtorva plante şi utilizarea termenului „eco” nu echivalează cu sustenabilitatea reală. „Tendinţele internaţionale arată importanţa reducerii amprentei de carbon şi utilizarea de materiale locale, reutilizabile şi reciclabile, pentru a minimiza impactul asupra mediului”, explică Daniela Popescu.

    Cum va arăta biroul în 2030? Viitorul open space va fi un „action office”, crede managerul de la Cushman & Wakefield Echinox, ceea ce înseamnă mai multă tehnologie, cu o estetică mai „ca acasă”, cu elemente de confort şi flexibilitate. „Va fi un birou puternic tehnologizat, unde se va aloca mai mult spaţiu per angajat, angajaţii vor avea flexibilitate mai mare în alegerea locului din birou, vor avea mai multă intimitate, având mai mult spaţiu personal.” 

    În 2030, rândurile nesfârşite de birouri vor fi probabil o amintire. Spaţiile vor fi împărţite în birouri individuale şi săli de întâlnire hibride, zone de relaxare şi sport, adaptate atât celor care vor fi fizic la muncă, dar şi celor online. Într-o lume în care mulţi angajaţi lucrează de acasă, companiile s-ar putea asocia cu parteneri pentru a împărţi spaţiul de birouri. Acest lucru stimulează colaborarea şi schimbul de idei, dar creează noi provocări în materie de securitate. 

    Privite astăzi cu un uşor amuzament, realitatea virtuală şi augmentată vor deveni cel mai probabil instrumente banale la locul de muncă şi vor schimba modul în care interacţionează angajaţii. Şedinţele în VR par astăzi subiect de film SF, dar ele ar putea deveni curând o variantă folosită de companii, cu atât mai mult cu cât toată lumea este deja sătulă de întâlnirile pe Zoom. În plus, poate nici nu va fi nevoie ca angajatul să participe la toate şedinţele, căci instrumentele AI de analiză video şi transcript vor selecta doar părţile care sunt de interes pentru el, pe care le poate urmări când are timp. 

    Cuvintele cheie ale viitorului sunt modular, flexibil, tehnologic, sustenabil. 

    „Flexibilitatea va deveni esenţială, birourile devenind adevărate huburi dinamice, gata să se transforme în funcţie de nevoile echipei. Zonele de coworking vor deveni un standard, stimulând colaborarea între echipe şi angajaţi din domenii diverse. Tehnologia inteligentă va juca un rol cheie, integrând soluţii IoT care să optimizeze atât eficienţa energetică, cât şi confortul personalizat pentru fiecare angajat”, crede managerul Lemon Interior Design. Tot ea mai spune că bunăstarea angajaţilor va continua să reprezinte o prioritate majoră şi că vom vedea tot mai multe elemente de design biofilic, cum ar fi plantele naturale, lumina naturală şi spaţiile de relaxare care încurajează pauzele active. „Birourile viitorului vor include zone dedicate mindfulnessului, meditaţiei sau chiar tehnologiilor care stimulează relaxarea mentală, cum ar fi camerele de lumină sau sunet pentru resetare mentală rapidă”, completează Cristina Căpitanu. 

    Astăzi, dacă vrei să stai la plajă la birou, acest lucru a devenit posibil. Viitorul pare fără reguli, o lume creativă, o pânză albă, în care singurele limitări sunt cele impuse de spaţiul şi bugetul disponibil.

    Alexa Rădulescu, proprietar Infinity for Home

    În viitorul apropiat, birourile vor fi la rândul lor „inteligente”, aşa că vom vedea spaţii în care tehnologia este invizibilă, dar omniprezentă, ghidând fiecare interacţiune şi experienţă. Spaţiile vor răspunde la prezenţa angajaţilor, ajustând automat lumina, temperatura şi setările acustice în funcţie de preferinţele lor, creând un mediu optim pentru muncă. 

    Şi, spune Cristina Căpitanu, nu suntem departe de momentul în care vom avea „colegi virtuali”. Deja vedem primii paşi spre asistenţi virtuali alimentaţi de inteligenţa artificială, iar în viitor, aceşti „colegi” vor deveni mai sofisticaţi, oferind sprijin pentru sarcini complexe, analiză de date în timp real şi chiar colaborare în cadrul echipelor. Desigur, vor exista în continuare diferenţe între aşteptările angajatorilor şi cele ale angajaţilor, inclusiv cu privire la modul de lucru hibrid şi priorităţile în amenajarea birourilor, dar, chiar dacă găsirea unui echilibru poate reprezenta o provocare, ea este şi o oportunitate. „Angajatorii tind să acorde prioritate eficienţei operaţionale şi optimizării spaţiului de lucru. Aşa că în următorii cinci ani, ne putem aştepta la reducerea suprafeţei de birouri, pentru o mai bună gestionare a costurilor, crearea unor spaţii flexibile, care să se adapteze echipelor care lucrează ocazional la birou, implementarea noilor tehnologii menite să îmbunătăţească eficienţa şi un focus crescut pe sustenabilitate”, se aşteaptă Daniela Popescu de la Office 360. 

    Pe de altă parte, pentru angajaţi prioritare vor fi opţiunile flexibile, care să le permită să lucreze eficient, fie de acasă, fie de la birou, un spaţiu de lucru sănătos, cu lumină naturală, mobilier ergonomic şi facilităţi care să sprijine diferitele activităţi, oportunităţi de interacţiune autentică cu colegii, a completat reprezentantul Colliers. 

    Astfel, în timp ce angajatorii şi angajaţii pot avea perspective diferite cu privire la viaţa la birou, companiile care vor reuşi să găsească un echilibru între aceste nevoi vor fi în măsură să creeze un mediu de lucru mai atractiv şi eficient pentru ambele părţi.  

     

    Cum influenţează tehnologia mediul de lucru

    1. Automatizarea sarcinilor repetitive 

    2. Comunicarea îmbunătăţită prin instrumentele de colaborare online – Microsoft Teams, Slack sau Zoom 

    3. Flexibilitatea muncii: Tehnologia permite angajaţilor să lucreze de oriunde, asigurând un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală 

    4. Acces la informaţii şi date: Tehnologia facilitează accesul rapid la informaţii şi date, permiţând angajaţilor să ia decizii informate şi să răspundă rapid la schimbările din piaţă. 

    5. Sănătatea angajaţilor: Tehnologiile de monitorizare a sănătăţii şi aplicaţiile de wellness pot ajuta angajaţii să îşi menţină sănătatea fizică şi mentală, oferind suport pentru exerciţii fizice, nutriţie şi mindfulness.

    5 trenduri în designul spaţiilor de birouri:

    1. Spaţii de lucru flexibile şi hibride 

    2. Design centrat pe bunăstare: medii de lucru care promovează sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, unde iluminatul şi ventilaţia sunt extrem de importante 

    3. Tehnologie integrată şi experienţe virtuale: Birourile vor fi echipate cu tehnologie avansată pentru a facilita munca hibridă şi colaborarea la distanţă. VR şi AR vor îmbunătăţi întâlnirile şi trainingurile 

    4. Sustenabilitate: folosirea de materiale naturale sau care au fost fabricate ţinând cont de standardele de sustenabilitate & ESG 

    5. Spaţii multifuncţionale, care oferă mai multă autonomie pentru angajaţi şi pot găzdui diverse activităţi, de la întâlniri şi evenimente sociale la zone de lucru individuale şi colaborative. 

    Sursa: C&W Echinox

  • Cum va arăta biroul în 2030: de la open space la colegul virtual şi şedinţa în VR

    Tehnologie invizibilă, dar omniprezentă, care ghidează fiecare interacţiune şi experienţă, colegi virtuali, spaţii care răspund la prezenţa angajaţilor, ajustând automat lumina, temperatura şi setările acustice în funcţie de preferinţele lor, creând un mediu optim pentru muncă. Pare un film SF? Nu, suntem la câţiva ani distanţă de momentul în care aşa vor arăta birourile.

     

    Piaţa la birou a suferit de-a lungul anilor transformări spectaculoase, reflectând trendurile şi schimbările apărute la nivelul societăţii sau apariţia unor noi industrii. Probabil că nicicând de-a lungul istoriei schimbările nu au fost atât de radicale şi rapide ca cele din ultimii ani, declanşate şi susţinute de pandemia de Covid şi de rolul ei în reaşezarea aşteptărilor angajaţilor cu privire la viaţa profesională şi cea personală.

    Deşi viitorul este întotdeauna dificil de prezis, au apărut o serie de tendinţe şi evoluţii la locul de muncă care indică foarte clar cum va arăta şi, mai important, cum se va „simţi” locul de muncă şi cultura organizaţională peste 5-10 ani, iar directorii executivi şi managerii ar trebui să le ia foarte în serios, atrage atenţia un articol recent din CEO Magazine. Timp de aproape un secol, majoritatea organizaţiilor au fost gestionate într-un mod foarte similar – cel puţin din punct de vedere cultural. Dar acest model a fost recent zdruncinat de câteva evoluţii monumentale ale societăţii, una dintre acestea fiind transferul controlului şi al puterii de la conducere şi management către angajaţi.

    În acelaşi timp, pandemia a transformat fenomene izolate ale vieţii la birou în realităţi răspândite, întâlnirile video, munca la distanţă şi colaborarea digitală fiind noua normalitate, iar designul birourilor şi practicile de management evoluează rapid pentru a recupera decalajul. 

    „Una dintre cele mai mari schimbări aduse de pandemie în zona de amenajare a birourilor a fost trecerea către spaţii de lucru flexibile şi hibride. Dacă înainte de pandemie discutam despre eficienţa folosirii spaţiilor de birouri şi utilizarea la maximum a suprafeţelor ocupate, acum accentul este pus preponderent pe sănătatea şi siguranţa angajaţilor, la spaţii flexibile, la spaţii de lucru alternative. Principala preocupare este de a crea locuri de lucru care să aducă cât mai multe argumente ca angajaţii să-şi dorească să se întoarcă la birou”, spune Andrei Ianculescu, head of project and development services în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

    El subliniază că modul în care este amenajat locul de muncă, designul acestuia, poate contribui la creşterea productivităţii angajaţilor cu peste 20%. Mai mult decât atât, 90% dintre angajaţi consideră că designul locului de muncă le influenţează negativ sau pozitiv starea de spirit, cu efect direct asupra productivităţii.

    Practic, în amenajarea spaţiilor de muncă nu mai există graniţe şi se pare că, spre deosebire de alte ţări, România are o abordare mult mai deschisă de a crea birouri foarte personalizate şi adaptate dorinţelor organizaţiei.

    „Astăzi, dacă vrei să stai la plajă la birou, acest lucru a devenit posibil. Dacă vrei să stai în cabina unei maşinării de zbor, o poţi obţine. Vrei să stai sub cerul liber sau în pădurea tropicală, se poate realiza. Viitorul pare fără reguli, o lume creativă, o pânză albă, în care singurele limitări sunt cele impuse de spaţiul şi bugetul disponibil”, spune Alexa Rădulescu, proprietarul Infinity for Home.

    Birourile viitorului vor include zone dedicate mindfulnessului, meditaţiei sau chiar tehnologiilor care stimulează relaxarea mentală, cum ar fi camerele de lumină sau sunet pentru resetare mentală rapidă.

    Cristina Căpitanu, CEO, Lemon Interior Design

     

    Din punct de vedere al produselor, tendinţa este de a alege mobilier cu linii simple, curate, dar de a acorda mai multă atenţie decoraţiunilor. De exemplu, devine tot mai vizibilă tendinţa de a aduce „natura” şi elementele naturale în birou, rezultatul fiind un spaţiu cu foarte multe zone verzi şi plante.

    Realitatea zilelor noastre este mult diferită de cea de la începutul anilor 2000, când majoritatea birourilor erau compartimentate, fiecare angajat având un spaţiu propriu sau o cameră dedicată. „Modelul de lucru era centrat pe confidenţialitate şi ierarhie, ceea ce uneori reducea capacitatea de colaborare între echipe”, este de părere Cristina Căpitanu, CEO al Lemon Interior Design.

    Încet, odată cu apariţia noilor clădiri de birouri moderne, numărul birourilor individuale s-a redus, în favoarea open space-ului, un concept care promovează interacţiunea, colaborarea şi creativitatea. Inovator în anii 2000, chiar şi acest concept pare astăzi uşor depăşit şi suferă o serie de transformări. 

    „Astăzi, spaţiile sunt multifuncţionale şi flexibile, fiind proiectate să se adapteze la diverse stiluri de lucru. Zonele de relaxare, spaţiile destinate brainstormingurilor sau camerele de conferinţe modulare oferă angajaţilor opţiuni variate pentru modul în care îşi desfăşoară activitatea. În plus, vedem o creştere a adoptării conceptului de coworking, unde companiile împart spaţii pentru a maximiza resursele şi a crea un mediu dinamic”, a explicat Cristina Căpitanu. 

    În plus, un nou concept şi-a făcut loc în conversaţie în ultimii ani şi se reflectă tot mai clar în design. „Wellnessul angajatului a devenit o prioritate, iar această atenţie sporită vine nu doar dintr-o dorinţă de a atrage şi reţine talente, ci şi dintr-o responsabilitate corporativă mai mare faţă de angajaţi şi faţă de mediu. În viitor, companiile care vor continua să investească în aceste direcţii vor avea un avantaj competitiv clar, oferind angajaţilor un mediu de lucru nu doar productiv, ci şi creativ, inspiraţional şi sustenabil”, anticipează CEO-ul Lemon Interior Design. 

    Priorităţile angajatorilor sunt legate de crearea unui mediu care să maximizeze productivitatea şi să readucă angajaţii la birou cel puţin
    3-4 zile pe săptămână, optimizarea costurilor şi utilizarea soluţiilor care răspund la strategia ESG a companiei.

    Andrei Ianculescu, head of project and development services, Cushman & Wakefield Echinox

    O altă problemă cu care se confruntă companiile, arhitecţii şi designerii este legată de nevoia de a acomoda preferinţele şi nevoile unor angajaţi din generaţii diferite. În timp ce varianta open space a fost preferată de generaţiile anterioare, Gen Z şi Millennials caută mai multă flexibilitate şi intimitate, dar şi utilizarea accentuată a tehnologiei la locul de muncă. Soluţia pare să fie un design hibrid, care să alăture spaţiile deschise, colaborative, cu zone private şi spaţiile de linişte. „Generaţiile tinere, cum ar fi Millennials şi Gen Z, cer soluţii tehnologice avansate şi un mediu de lucru dinamic. Ei sunt motivaţi de inovaţie şi flexibilitate, aşa că birourile ar trebui să includă spaţii modulare, tehnologii smart integrate şi posibilitatea de a alege locul de lucru în funcţie de activitate, fie că e vorba de munca individuală sau colaborativă. De partea cealaltă, generaţiile mai experimentate valorizează confortul, stabilitatea şi ergonomia”, explică Cristina Căpitanu. 

    Astfel, chiar dacă varianta open space rămâne populară pentru că favorizează colaborarea, ea poate deveni zgomotoasă şi incomodă pentru activităţile care necesită concentrare. „Generaţia Z are alte aşteptări legate de birou. Tinerii sunt atenţi la sustenabilitate, tehnologie avansată şi echilibrul viaţă-muncă, branding şi personalizare, preferând spaţii care reflectă identitatea companiei, cu posibilitatea de personalizare, apreciind birourile modulare şi flexibilitatea între lucrul de acasă şi la birou”, comentează Daniela Popescu, director tenant services & workplace advisory la Office360, parte a Colliers. Un design echilibrat care să includă atât spaţii colaborative, cât şi zone private, este esenţial pentru a mulţumi generaţii diferite.

    Generaţia Z are alte aşteptări legate de birou. Tinerii sunt atenţi la sustenabilitate, tehnologie avansată şi echilibrul viaţă-muncă, branding şi personalizare, preferând spaţii care reflectă identitatea companiei, cu posibilitatea de personalizare, apreciind birourile modulare şi flexibilitatea între lucrul de acasă şi la birou.

    Daniela Popescu, director tenant services & workplace advisory la Office360, parte a Colliers

    În plus, priorităţile angajaţilor cu privire la locul de muncă se intersectează cu cele ale angajatorilor, iar ele nu sunt întotdeauna similare. Din fericire, există şi puncte comune. „Priorităţile angajatorilor sunt legate de crearea unui mediu care să maximizeze productivitatea şi să readucă angajaţii la birou cel puţin 3-4 zile pe săptămână, optimizarea costurilor şi utilizarea soluţiilor care răspund la strategia ESG a companiei. Angajaţii îşi doresc birouri confortabile şi ergonomice, zone pentru relaxare şi deconectare, acces la tehnologie modernă şi conexiuni rapide, posibilitatea de a lucra în mod flexibil, un design atractiv, iluminat natural, sistem de ventilaţie modern şi eficient, scaune ergonomice. Una dintre diferenţe este că angajaţii doresc să aibă cât mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte unde şi când lucrează, iar angajatorii doresc mai mult control asupra acestor elemente”, spune Andrei Ianculescu. 

    În general, România se aliniază tot mai mult la standardele internaţionale în ceea ce priveşte designul spaţiilor de birouri, iar multe companii mari au implementat deja soluţii moderne, tehnologia fiind la rândul ei bine integrată în majoritatea mediilor de lucru. De asemenea, tendinţele legate de sustenabilitate şi eficienţă energetică apar tot mai des în conversaţii. 

    Cu toate acestea, există câteva aspecte subtile care încă nu sunt implementate la scară largă. „Spre exemplu, conceptele de wellbeing holistic şi design biofilic, prezente pe pieţele avansate, ar putea fi mai profund explorate aici. Practic, suntem într-o fază de tranziţie spre un nou standard, care va combina elementele funcţionale cu o atenţie tot mai mare pentru sănătatea şi bunăstarea angajaţilor”, consideră Cristina Căpitanu. 

    În acelaşi timp, pe pieţele internaţionale, precum cea din Polonia, se observă nevoia de a evita fenomenul de „greenwashing” în designul sustenabil al birourilor, căci folosirea câtorva plante şi utilizarea termenului „eco” nu echivalează cu sustenabilitatea reală. „Tendinţele internaţionale arată importanţa reducerii amprentei de carbon şi utilizarea de materiale locale, reutilizabile şi reciclabile, pentru a minimiza impactul asupra mediului”, explică Daniela Popescu.

    Cum va arăta biroul în 2030? Viitorul open space va fi un „action office”, crede managerul de la Cushman & Wakefield Echinox, ceea ce înseamnă mai multă tehnologie, cu o estetică mai „ca acasă”, cu elemente de confort şi flexibilitate. „Va fi un birou puternic tehnologizat, unde se va aloca mai mult spaţiu per angajat, angajaţii vor avea flexibilitate mai mare în alegerea locului din birou, vor avea mai multă intimitate, având mai mult spaţiu personal.” 

    În 2030, rândurile nesfârşite de birouri vor fi probabil o amintire. Spaţiile vor fi împărţite în birouri individuale şi săli de întâlnire hibride, zone de relaxare şi sport, adaptate atât celor care vor fi fizic la muncă, dar şi celor online. Într-o lume în care mulţi angajaţi lucrează de acasă, companiile s-ar putea asocia cu parteneri pentru a împărţi spaţiul de birouri. Acest lucru stimulează colaborarea şi schimbul de idei, dar creează noi provocări în materie de securitate. 

    Privite astăzi cu un uşor amuzament, realitatea virtuală şi augmentată vor deveni cel mai probabil instrumente banale la locul de muncă şi vor schimba modul în care interacţionează angajaţii. Şedinţele în VR par astăzi subiect de film SF, dar ele ar putea deveni curând o variantă folosită de companii, cu atât mai mult cu cât toată lumea este deja sătulă de întâlnirile pe Zoom. În plus, poate nici nu va fi nevoie ca angajatul să participe la toate şedinţele, căci instrumentele AI de analiză video şi transcript vor selecta doar părţile care sunt de interes pentru el, pe care le poate urmări când are timp. 

    Cuvintele cheie ale viitorului sunt modular, flexibil, tehnologic, sustenabil. 

    „Flexibilitatea va deveni esenţială, birourile devenind adevărate huburi dinamice, gata să se transforme în funcţie de nevoile echipei. Zonele de coworking vor deveni un standard, stimulând colaborarea între echipe şi angajaţi din domenii diverse. Tehnologia inteligentă va juca un rol cheie, integrând soluţii IoT care să optimizeze atât eficienţa energetică, cât şi confortul personalizat pentru fiecare angajat”, crede managerul Lemon Interior Design. Tot ea mai spune că bunăstarea angajaţilor va continua să reprezinte o prioritate majoră şi că vom vedea tot mai multe elemente de design biofilic, cum ar fi plantele naturale, lumina naturală şi spaţiile de relaxare care încurajează pauzele active. „Birourile viitorului vor include zone dedicate mindfulnessului, meditaţiei sau chiar tehnologiilor care stimulează relaxarea mentală, cum ar fi camerele de lumină sau sunet pentru resetare mentală rapidă”, completează Cristina Căpitanu. 

    Astăzi, dacă vrei să stai la plajă la birou, acest lucru a devenit posibil. Viitorul pare fără reguli, o lume creativă, o pânză albă, în care singurele limitări sunt cele impuse de spaţiul şi bugetul disponibil.

    Alexa Rădulescu, proprietar Infinity for Home

    În viitorul apropiat, birourile vor fi la rândul lor „inteligente”, aşa că vom vedea spaţii în care tehnologia este invizibilă, dar omniprezentă, ghidând fiecare interacţiune şi experienţă. Spaţiile vor răspunde la prezenţa angajaţilor, ajustând automat lumina, temperatura şi setările acustice în funcţie de preferinţele lor, creând un mediu optim pentru muncă. 

    Şi, spune Cristina Căpitanu, nu suntem departe de momentul în care vom avea „colegi virtuali”. Deja vedem primii paşi spre asistenţi virtuali alimentaţi de inteligenţa artificială, iar în viitor, aceşti „colegi” vor deveni mai sofisticaţi, oferind sprijin pentru sarcini complexe, analiză de date în timp real şi chiar colaborare în cadrul echipelor. Desigur, vor exista în continuare diferenţe între aşteptările angajatorilor şi cele ale angajaţilor, inclusiv cu privire la modul de lucru hibrid şi priorităţile în amenajarea birourilor, dar, chiar dacă găsirea unui echilibru poate reprezenta o provocare, ea este şi o oportunitate. „Angajatorii tind să acorde prioritate eficienţei operaţionale şi optimizării spaţiului de lucru. Aşa că în următorii cinci ani, ne putem aştepta la reducerea suprafeţei de birouri, pentru o mai bună gestionare a costurilor, crearea unor spaţii flexibile, care să se adapteze echipelor care lucrează ocazional la birou, implementarea noilor tehnologii menite să îmbunătăţească eficienţa şi un focus crescut pe sustenabilitate”, se aşteaptă Daniela Popescu de la Office 360. 

    Pe de altă parte, pentru angajaţi prioritare vor fi opţiunile flexibile, care să le permită să lucreze eficient, fie de acasă, fie de la birou, un spaţiu de lucru sănătos, cu lumină naturală, mobilier ergonomic şi facilităţi care să sprijine diferitele activităţi, oportunităţi de interacţiune autentică cu colegii, a completat reprezentantul Colliers. 

    Astfel, în timp ce angajatorii şi angajaţii pot avea perspective diferite cu privire la viaţa la birou, companiile care vor reuşi să găsească un echilibru între aceste nevoi vor fi în măsură să creeze un mediu de lucru mai atractiv şi eficient pentru ambele părţi.  

     

    Cum influenţează tehnologia mediul de lucru

    1. Automatizarea sarcinilor repetitive 

    2. Comunicarea îmbunătăţită prin instrumentele de colaborare online – Microsoft Teams, Slack sau Zoom 

    3. Flexibilitatea muncii: Tehnologia permite angajaţilor să lucreze de oriunde, asigurând un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală 

    4. Acces la informaţii şi date: Tehnologia facilitează accesul rapid la informaţii şi date, permiţând angajaţilor să ia decizii informate şi să răspundă rapid la schimbările din piaţă. 

    5. Sănătatea angajaţilor: Tehnologiile de monitorizare a sănătăţii şi aplicaţiile de wellness pot ajuta angajaţii să îşi menţină sănătatea fizică şi mentală, oferind suport pentru exerciţii fizice, nutriţie şi mindfulness.

    5 trenduri în designul spaţiilor de birouri:

    1. Spaţii de lucru flexibile şi hibride 

    2. Design centrat pe bunăstare: medii de lucru care promovează sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, unde iluminatul şi ventilaţia sunt extrem de importante 

    3. Tehnologie integrată şi experienţe virtuale: Birourile vor fi echipate cu tehnologie avansată pentru a facilita munca hibridă şi colaborarea la distanţă. VR şi AR vor îmbunătăţi întâlnirile şi trainingurile 

    4. Sustenabilitate: folosirea de materiale naturale sau care au fost fabricate ţinând cont de standardele de sustenabilitate & ESG 

    5. Spaţii multifuncţionale, care oferă mai multă autonomie pentru angajaţi şi pot găzdui diverse activităţi, de la întâlniri şi evenimente sociale la zone de lucru individuale şi colaborative. 

    Sursa: C&W Echinox

  • „Urmăresc ce fac alţii – bine sau rău”

    …spune Radu Diaconu, avocat, partener coordonator, liderul practicii de consultanţă juridică în afaceri la Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL din cadrul EY România. În opinia sa, şi managementul e o activitate ca oricare alta, trebuie exersat permanent.

    Este avocat coordonator (managing partner) al Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL, firmă de avocatură de business afiliată la EY Romania, în cadrul căreia lucrează 60 de avocaţi. Radu Diaconu este licenţiat în drept la Universitatea din Bucureşti şi în finanţe la ASE. Are şi un doctorat în dreptul comerţului internaţional, în domeniul instituţiilor financiare nebancare.

    Se ocupă în principal de tranzacţii de M&A şi a consiliat atât investitori strategici, cât şi financiari. Echipa pe care o coordonează acoperă arii variate de practică – drept societar, M&A, dreptul muncii, energie, proiecte de interes public, imobiliare, servicii financiare şi altele.

    Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL oferă servicii specifice avocaturii de business – atât consultanţă cât şi reprezentare în instanţă, în special în domeniul litigiilor fiscale. Aceasta face parte din reţeaua EY Law, care cuprinde aproximativ
    2.500 avocaţi în 90 de ţări. Firma şi-a triplat efectivul în ultimii ani, ajungând la 60 de avocaţi.

    1. Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

    Mă preocupă creşterea businessului, pur şi simplu, oricât de banal ar suna acest obiectiv. Asta înseamnă clienţi mulţumiţi şi bani mai mulţi, în fiecare an, pentru firmă, pentru colegi şi pentru mine. Vreau, de asemenea, să lucrez cu oameni care să vină cu plăcere la birou – nu pentru că totul ar fi roz (niciodată nu e), ci pentru că fiecare coleg e tratat cu respect şi are responsabilităţi care îl fac util pentru echipă, precum şi autonomia şi ştiinţa necesare ca să şi le îndeplinească.

    2. Cum arată săptămâna/ziua de lucru ideală pentru dvs., în contextul actual?

    Nu mai am speranţa că voi întâlni o „săptămână ideală de lucru”. Mereu apar noi probleme de rezolvat, noi provocări. Sunt mulţumit dacă realizez în fiecare zi câte ceva, dacă îmi fac pur şi simplu treaba. După un timp, progresul este evident – dar se realizează pas cu pas, nu în salturi.

    3. Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

    Scriu o listă cu ce am de făcut şi elimin ce nu e important sau urgent. Deleg de dimineaţă tot ce pot delega, apoi găsesc loc în agendă pentru cât mai multe din activităţile de pe listă. Opresc notificările (email, WhatsApp etc.), dar las telefonul să sune pentru eventuale urgenţe. Am încercat şi tehnici mai „savante” de organizare a timpului, dar n-a părut ca această abordare să funcţioneze mai eficient.

    Radu Diaconu, avocat, partener coordonator, liderul practicii de consultanţă juridică în afaceri,
    Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL, EY Romania

    Vârstă: 40 de ani

    Venituri la nivel global (2023)*: cca 49,4 mld. USD

    Număr de angajaţi: 1.000

    *în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2023

    4. Cum vă dezvoltaţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi?

    Da, particip la cursuri, citesc pe tema asta, urmăresc clipuri pe YouTube şi, mai important, urmăresc ce fac alţii – bine sau rău. Şi managementul e o activitate ca oricare alta, trebuie exersat permanent.

    5. Munca remote sau de la birou? De ce?

    Varianta hibrid este optimă. Lucram şi înainte de pandemie de acasă, ocazional, iar acum mă bucur că lumea a înţeles mai bine şi a acceptat avantajele acestui stil de lucru. Mersul la birou creează şi menţine legăturile cu colegii, iar munca de acasă asigură linişte pentru situaţiile în care e nevoie de concentrare.

    6. Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Îmi pare bine când văd că cineva vrea să înveţe mai mult, să facă mai mult, că e dispus să iasă din zona de confort şi să realizeze ceva pe termen lung. Cred că asta se cheamă, în jargonul actual, „growth mindset”. Această abordare îi şi fereşte pe oameni de depresiile şi anxietăţile din ce în ce mai frecvente în zilele noastre.

    7. Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

    Am învăţat că nu poţi face totul singur, că e foarte importantă cooperarea şi că, de multe ori, colegii fac anumite lucruri mai bine decât mine. A fost greu să renunţ la ideea că „dacă vrei să faci ceva bine, trebuie să faci cu mâna ta”. Am învăţat, de asemenea, că nu poţi să lucrezi la fel de bine cu toată lumea – uneori există „chimie”, alteori nu.

    8. Există work-life balance în prezent? (detalii personalizate despre felul în care vă raportaţi la acesta)

    Da, există work-life balance. Cred că oamenii ar trebui să muncească ca să trăiască, nu să trăiască doar ca să poată munci. Poate să îţi placă ce faci şi să ai o carieră frumoasă fără ca munca să fie singura preocupare. Încerc să îmi rezerv serile şi weekendurile ca să stau cu familia sau să mă văd cu prietenii. Fac, de asemenea, parte din diverse grupuri cu scop de business sau social şi încerc să particip la cât mai multe întâlniri în cadrul acestora, e o ocazie foarte bună să cunoşti oamenii într-un mediu informal. Am rareori o seară complet liberă, fără o activitate stabilită dinainte.

    9. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Fac drumeţii la munte, merg cu MTB-ul, ajung cât pot de des la sală. La recomandarea unui prieten, m-am apucat de lecţii de dans – avantajul principal fiind că pot să petrec ceva mai mult timp cu soţia. Din fiecare activitate înveţi câte ceva, dar principala concluzie e aceea că limitele noastre sunt de fapt mult peste ceea ce ne imaginăm că putem realiza.

    10.  Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citiţi şi care sunt titlurile preferate?

    Sigur că e loc de lectură. Fără citit, ajungi să nu mai ştii să vorbeşti sau să scrii – şi încă într-o perioadă scurtă. E, de altfel, uşor să-ţi dai seama cine mai pune mâna pe carte şi cine nu. Citesc beletristică, dar şi destule cărţi tehnice – fie din domeniul meu, juridic sau economic, fie cărţi despre management şi leadership.   

    BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

    Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Radu Diaconu, avocat, partener coordonator, liderul practicii de consultanţă juridică în afaceri la Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • „Urmăresc ce fac alţii – bine sau rău”

    …spune Radu Diaconu, avocat, partener coordonator, liderul practicii de consultanţă juridică în afaceri la Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL din cadrul EY România. În opinia sa, şi managementul e o activitate ca oricare alta, trebuie exersat permanent.

    Este avocat coordonator (managing partner) al Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL, firmă de avocatură de business afiliată la EY Romania, în cadrul căreia lucrează 60 de avocaţi. Radu Diaconu este licenţiat în drept la Universitatea din Bucureşti şi în finanţe la ASE. Are şi un doctorat în dreptul comerţului internaţional, în domeniul instituţiilor financiare nebancare.

    Se ocupă în principal de tranzacţii de M&A şi a consiliat atât investitori strategici, cât şi financiari. Echipa pe care o coordonează acoperă arii variate de practică – drept societar, M&A, dreptul muncii, energie, proiecte de interes public, imobiliare, servicii financiare şi altele.

    Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL oferă servicii specifice avocaturii de business – atât consultanţă cât şi reprezentare în instanţă, în special în domeniul litigiilor fiscale. Aceasta face parte din reţeaua EY Law, care cuprinde aproximativ
    2.500 avocaţi în 90 de ţări. Firma şi-a triplat efectivul în ultimii ani, ajungând la 60 de avocaţi.

    1. Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

    Mă preocupă creşterea businessului, pur şi simplu, oricât de banal ar suna acest obiectiv. Asta înseamnă clienţi mulţumiţi şi bani mai mulţi, în fiecare an, pentru firmă, pentru colegi şi pentru mine. Vreau, de asemenea, să lucrez cu oameni care să vină cu plăcere la birou – nu pentru că totul ar fi roz (niciodată nu e), ci pentru că fiecare coleg e tratat cu respect şi are responsabilităţi care îl fac util pentru echipă, precum şi autonomia şi ştiinţa necesare ca să şi le îndeplinească.

    2. Cum arată săptămâna/ziua de lucru ideală pentru dvs., în contextul actual?

    Nu mai am speranţa că voi întâlni o „săptămână ideală de lucru”. Mereu apar noi probleme de rezolvat, noi provocări. Sunt mulţumit dacă realizez în fiecare zi câte ceva, dacă îmi fac pur şi simplu treaba. După un timp, progresul este evident – dar se realizează pas cu pas, nu în salturi.

    3. Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

    Scriu o listă cu ce am de făcut şi elimin ce nu e important sau urgent. Deleg de dimineaţă tot ce pot delega, apoi găsesc loc în agendă pentru cât mai multe din activităţile de pe listă. Opresc notificările (email, WhatsApp etc.), dar las telefonul să sune pentru eventuale urgenţe. Am încercat şi tehnici mai „savante” de organizare a timpului, dar n-a părut ca această abordare să funcţioneze mai eficient.

    Radu Diaconu, avocat, partener coordonator, liderul practicii de consultanţă juridică în afaceri,
    Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL, EY Romania

    Vârstă: 40 de ani

    Venituri la nivel global (2023)*: cca 49,4 mld. USD

    Număr de angajaţi: 1.000

    *în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2023

    4. Cum vă dezvoltaţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi?

    Da, particip la cursuri, citesc pe tema asta, urmăresc clipuri pe YouTube şi, mai important, urmăresc ce fac alţii – bine sau rău. Şi managementul e o activitate ca oricare alta, trebuie exersat permanent.

    5. Munca remote sau de la birou? De ce?

    Varianta hibrid este optimă. Lucram şi înainte de pandemie de acasă, ocazional, iar acum mă bucur că lumea a înţeles mai bine şi a acceptat avantajele acestui stil de lucru. Mersul la birou creează şi menţine legăturile cu colegii, iar munca de acasă asigură linişte pentru situaţiile în care e nevoie de concentrare.

    6. Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Îmi pare bine când văd că cineva vrea să înveţe mai mult, să facă mai mult, că e dispus să iasă din zona de confort şi să realizeze ceva pe termen lung. Cred că asta se cheamă, în jargonul actual, „growth mindset”. Această abordare îi şi fereşte pe oameni de depresiile şi anxietăţile din ce în ce mai frecvente în zilele noastre.

    7. Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

    Am învăţat că nu poţi face totul singur, că e foarte importantă cooperarea şi că, de multe ori, colegii fac anumite lucruri mai bine decât mine. A fost greu să renunţ la ideea că „dacă vrei să faci ceva bine, trebuie să faci cu mâna ta”. Am învăţat, de asemenea, că nu poţi să lucrezi la fel de bine cu toată lumea – uneori există „chimie”, alteori nu.

    8. Există work-life balance în prezent? (detalii personalizate despre felul în care vă raportaţi la acesta)

    Da, există work-life balance. Cred că oamenii ar trebui să muncească ca să trăiască, nu să trăiască doar ca să poată munci. Poate să îţi placă ce faci şi să ai o carieră frumoasă fără ca munca să fie singura preocupare. Încerc să îmi rezerv serile şi weekendurile ca să stau cu familia sau să mă văd cu prietenii. Fac, de asemenea, parte din diverse grupuri cu scop de business sau social şi încerc să particip la cât mai multe întâlniri în cadrul acestora, e o ocazie foarte bună să cunoşti oamenii într-un mediu informal. Am rareori o seară complet liberă, fără o activitate stabilită dinainte.

    9. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Fac drumeţii la munte, merg cu MTB-ul, ajung cât pot de des la sală. La recomandarea unui prieten, m-am apucat de lecţii de dans – avantajul principal fiind că pot să petrec ceva mai mult timp cu soţia. Din fiecare activitate înveţi câte ceva, dar principala concluzie e aceea că limitele noastre sunt de fapt mult peste ceea ce ne imaginăm că putem realiza.

    10.  Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citiţi şi care sunt titlurile preferate?

    Sigur că e loc de lectură. Fără citit, ajungi să nu mai ştii să vorbeşti sau să scrii – şi încă într-o perioadă scurtă. E, de altfel, uşor să-ţi dai seama cine mai pune mâna pe carte şi cine nu. Citesc beletristică, dar şi destule cărţi tehnice – fie din domeniul meu, juridic sau economic, fie cărţi despre management şi leadership.   

    BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

    Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Radu Diaconu, avocat, partener coordonator, liderul practicii de consultanţă juridică în afaceri la Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • Studiu de caz. Pariu pe local: cum vor mai mulţi producători să facă o schimbare în farfuriile românilor


    În contextul în care industria românească, în special cea alimentară, îşi continuă procesul de maturizare, fiind încă sub presiunea importurilor şi a creşterilor costurilor pe toate planurile, nevoia de a readuce atenţia către produse realizate în România, de la materii prime şi până la procesare, este tot mai acerbă. Iar asta pentru că în multe ca-zuri, din cauza creşterii preţurilor, consumatorii tind să-şi mute atenţia mai mult către buget decât către autentici-tatea produsului. Cum şi-au unit forţele mai mulţi producători locali într-un proiect comun de promovare şi cum vor să aducă inspiraţia românească tot mai mult în farfurie?

     

    Programul Autentic Românesc, iniţial de Transavia în 2022, a lansat recent a treia ediţie a proiectului care este menit atât să promoveze produsele şi serviciile celor nouă companii care fac parte din acest program, dar şi să inspire pasionaţii de gătit să integreze în felurile de mâncare produse realizate în România din ingredinte locale. Anul aces-ta, au luat parte la acest program atât Transavia şi Theodora Golf Club, care face parte din acelaşi grup de firme, cât şi producătorul de lactate Artesana, cel de vinuri Cramele Recaş, cel de paste Monte Banato (Pangram), producătorul şi retailerul de mobilier Mobexpert, cel de ingrediente pentru industria alimentară Solina. În plus, acestor companii lider în segmentele în care activează s-au alăturat şi două afaceri mai mici şi anume producătorul de conserve din fructe şi legume Grandma’s Delights, şi ferma de alune şi zmeură ecologică Safala.

    Linda Willy, director de marketing în cadrul Transavia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii de pui, o afacere integrată lansată în urmă cu mai bine de 30 de ani, explică faptul că programul este o evoluţie firească din perspectiva tendinţei colaborative care este tot mai răspândită global, şi prin care organizaţiile îşi pot pune în valoare expertizele fără să concureze, ci să adauge valoare pentru clienţii lor. „Noi ne-am propus să oferim inspiraţii surprinzătoare clienţilor noştri şi să aducem comunitaţilor acestor branduri noi modalităţi de prezentare a pro-duselor. Să arătăm cât de important este să incluzi în cosul de cumpăraturi produse nu doar ambalate, ci şi culti-vate, crescute, procesate si fabricate în România.” Practic, adaugă ea, de aceste lucruri trebuie să devină tot mai conştienţi românii, atunci când citesc etichetele, şi să devină criteriu decisiv în alegerea lor. În plus, consumatorii trebuie  să înţeleagă sursa valorii adăugate: expertiza specifică a producătorilor locali, lanţurile integrate de producţie şi păstrarea veniturilor în ţară. Practic, într-o piaţă a alimentelor, dar şi a mobilei care a fost invadată de importuri, în special de produse mai ieftine, consumatorii trebuie să conştientizeze că a cumpăra produse româneşti înseamnă a creşte economia locală, fapt care se va traduce şi în bunăstarea locuitorilor.

    În cadrul proiectului Autentic Românesc, „responsabil” pentru reţete bazate pe produse autentice româneşti este chef  Marcian Vodnar, un chef cu experienţă internaţionala în restaurante cu stele Michelin şi care este aliniat la tendinţele inter-naţionale, pe care le preia şi adapteaza. Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată, fiindcă (in-clusiv prin călătorii, globalizare şi fenomenele de migraţie) ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut. Mai mult, consumatorii se refugiază în branduri fără fundament şi provenienţă. „Oamenii au nevoie de inspiraţii, aşa că le aducem activări, concursuri şi evenimente desenate specific pentru valorizarea acestor sortimentaţii combinate”, a punctat Linda Willy. Ea adaugă că mărcile româneşti sunt asociate cu producătorii locali, dar sunt aşteptate să livreze inovaţie şi varietate. „Remarcăm un trend bazat pe inovaţie, produse artizanale şi o reinventare a tradiţiei”, a adăugat ea. De altfel, mulţi producători români au pariat în ultimii ani pe produse premium, pe ambalaje inovatoare dar şi pe transparenţă.

    Mai mult, clienţii au nevoie de sprijin, spune Linda Willy, de recomandări, de un sfat relevant pentru stilul de viaţă astfel încât să devină conştient că brandul face parte din viaţa lui. Linda Willy crede însă că impactul este mult mai mare atunci când se reunesc forţele unor companii-lider cu expertiză de multe decenii, confirmată de sute de mii de consumatori, astfel încât sa rezulte un transfer de inspiraţie şi originalitate benefic atât pentru evoluţia generală a pieţei, cât şi pentru a ilustra, odată în plus, beneficiile pentru care produsele lor îşi merită locul pe mesele familiilor din România.„Preocuparea românilor pentru sănătate şi produse de calitate, naturale, creşte constant în ultima vreme. Este important ca românii să cumpere produse de calitate, cu origine certificată de producători serioşi”, a punctat ea. Cât despre viitorul programului Autentic Românesc, ea spune că fondatorii sunt în curs de dezvoltare a mai multor direcţii de intervenţie, atât ca şi alianţă economică, şi ca şi program de activităţi dedicate consumato-rilor. „Putem spune că vom aloca multă atentie direcţiei educaţionale şi vom aborda inclusiv comunităţi de parent-ing sau de jurnalişti şi creatori de conţinut dedicaţi documentării proceselor integrate de producţie, cum le au ma-joritatea partenerilor acestui program, şi care trebuie aduse la nivelul conştientizării publicului: transparent, asumat, onest”, a conchis Linda Willy.    

    Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată deoarece ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut.

  • Studiu de caz. Pariu pe local: cum vor mai mulţi producători să facă o schimbare în farfuriile românilor


    În contextul în care industria românească, în special cea alimentară, îşi continuă procesul de maturizare, fiind încă sub presiunea importurilor şi a creşterilor costurilor pe toate planurile, nevoia de a readuce atenţia către produse realizate în România, de la materii prime şi până la procesare, este tot mai acerbă. Iar asta pentru că în multe ca-zuri, din cauza creşterii preţurilor, consumatorii tind să-şi mute atenţia mai mult către buget decât către autentici-tatea produsului. Cum şi-au unit forţele mai mulţi producători locali într-un proiect comun de promovare şi cum vor să aducă inspiraţia românească tot mai mult în farfurie?

     

    Programul Autentic Românesc, iniţial de Transavia în 2022, a lansat recent a treia ediţie a proiectului care este menit atât să promoveze produsele şi serviciile celor nouă companii care fac parte din acest program, dar şi să inspire pasionaţii de gătit să integreze în felurile de mâncare produse realizate în România din ingredinte locale. Anul aces-ta, au luat parte la acest program atât Transavia şi Theodora Golf Club, care face parte din acelaşi grup de firme, cât şi producătorul de lactate Artesana, cel de vinuri Cramele Recaş, cel de paste Monte Banato (Pangram), producătorul şi retailerul de mobilier Mobexpert, cel de ingrediente pentru industria alimentară Solina. În plus, acestor companii lider în segmentele în care activează s-au alăturat şi două afaceri mai mici şi anume producătorul de conserve din fructe şi legume Grandma’s Delights, şi ferma de alune şi zmeură ecologică Safala.

    Linda Willy, director de marketing în cadrul Transavia, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii de pui, o afacere integrată lansată în urmă cu mai bine de 30 de ani, explică faptul că programul este o evoluţie firească din perspectiva tendinţei colaborative care este tot mai răspândită global, şi prin care organizaţiile îşi pot pune în valoare expertizele fără să concureze, ci să adauge valoare pentru clienţii lor. „Noi ne-am propus să oferim inspiraţii surprinzătoare clienţilor noştri şi să aducem comunitaţilor acestor branduri noi modalităţi de prezentare a pro-duselor. Să arătăm cât de important este să incluzi în cosul de cumpăraturi produse nu doar ambalate, ci şi culti-vate, crescute, procesate si fabricate în România.” Practic, adaugă ea, de aceste lucruri trebuie să devină tot mai conştienţi românii, atunci când citesc etichetele, şi să devină criteriu decisiv în alegerea lor. În plus, consumatorii trebuie  să înţeleagă sursa valorii adăugate: expertiza specifică a producătorilor locali, lanţurile integrate de producţie şi păstrarea veniturilor în ţară. Practic, într-o piaţă a alimentelor, dar şi a mobilei care a fost invadată de importuri, în special de produse mai ieftine, consumatorii trebuie să conştientizeze că a cumpăra produse româneşti înseamnă a creşte economia locală, fapt care se va traduce şi în bunăstarea locuitorilor.

    În cadrul proiectului Autentic Românesc, „responsabil” pentru reţete bazate pe produse autentice româneşti este chef  Marcian Vodnar, un chef cu experienţă internaţionala în restaurante cu stele Michelin şi care este aliniat la tendinţele inter-naţionale, pe care le preia şi adapteaza. Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată, fiindcă (in-clusiv prin călătorii, globalizare şi fenomenele de migraţie) ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut. Mai mult, consumatorii se refugiază în branduri fără fundament şi provenienţă. „Oamenii au nevoie de inspiraţii, aşa că le aducem activări, concursuri şi evenimente desenate specific pentru valorizarea acestor sortimentaţii combinate”, a punctat Linda Willy. Ea adaugă că mărcile româneşti sunt asociate cu producătorii locali, dar sunt aşteptate să livreze inovaţie şi varietate. „Remarcăm un trend bazat pe inovaţie, produse artizanale şi o reinventare a tradiţiei”, a adăugat ea. De altfel, mulţi producători români au pariat în ultimii ani pe produse premium, pe ambalaje inovatoare dar şi pe transparenţă.

    Mai mult, clienţii au nevoie de sprijin, spune Linda Willy, de recomandări, de un sfat relevant pentru stilul de viaţă astfel încât să devină conştient că brandul face parte din viaţa lui. Linda Willy crede însă că impactul este mult mai mare atunci când se reunesc forţele unor companii-lider cu expertiză de multe decenii, confirmată de sute de mii de consumatori, astfel încât sa rezulte un transfer de inspiraţie şi originalitate benefic atât pentru evoluţia generală a pieţei, cât şi pentru a ilustra, odată în plus, beneficiile pentru care produsele lor îşi merită locul pe mesele familiilor din România.„Preocuparea românilor pentru sănătate şi produse de calitate, naturale, creşte constant în ultima vreme. Este important ca românii să cumpere produse de calitate, cu origine certificată de producători serioşi”, a punctat ea. Cât despre viitorul programului Autentic Românesc, ea spune că fondatorii sunt în curs de dezvoltare a mai multor direcţii de intervenţie, atât ca şi alianţă economică, şi ca şi program de activităţi dedicate consumato-rilor. „Putem spune că vom aloca multă atentie direcţiei educaţionale şi vom aborda inclusiv comunităţi de parent-ing sau de jurnalişti şi creatori de conţinut dedicaţi documentării proceselor integrate de producţie, cum le au ma-joritatea partenerilor acestui program, şi care trebuie aduse la nivelul conştientizării publicului: transparent, asumat, onest”, a conchis Linda Willy.    

    Linda Willy explică faptul că este nevoie de infuzie proaspată deoarece ne îndepărtăm treptat de abordarea tradiţională. Iar acest lucru se vede de altfel şi în cifrele de la Institutul Naţional de Statistică, care arată că deficitul comercial a crescut an de an în industria alimentară, trecând de 6 mld. euro anul trecut.

  • Maia Sandu a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Republicii Moldova

    Maia Sandu a câştigat al doilea mandat la preşedinţia Republicii Moldova, în urma votului de duminică, cu un scor de 55%, ajutată masiv de votul din diaspora (83% din voturile din diaspora au mers către ea). În ţară însă adver­sarul ei, Alexandr Stoianoglo, a primit 51% din voturi.

    Pentru Maia Sandu dificultăţile ar putea apărea la realizarea reformelor promise, inclusiv luni, pentru că, aşa cum a arătat votul de duminică, dar şi cel de la referendumul de aderare la Uniunea Europeană, susţinerea populară pentru ea, în ţară, nu este la fel de mare precum cea din diaspora. Iar protestele locale, care ar putea apărea ca formă de rezistenţă la reforme şi la aderarea la Uniunea Europeană, vor fi, dacă vor fi, în ţară şi nu la Bruxelles sau la Paris.

    Alegerile din această toamnă, deşi importante, au fost doar un preambul al alegerilor legislative care ur­mează în vara lui 2025. Asemenea preşedintelui român, preşedintele Republicii Moldova are nevoie să aibă în spate o majoritate parlamentară puternică, pentru a putea implementa reformele şi întări parcursul european.

    În acest moment, Guvernul Republicii Moldova este condus de Dorin Recean, cu orientare proeuropeană, dar nu se ştie ce va fi după legislative.

  • Maia Sandu a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Republicii Moldova

    Maia Sandu a câştigat al doilea mandat la preşedinţia Republicii Moldova, în urma votului de duminică, cu un scor de 55%, ajutată masiv de votul din diaspora (83% din voturile din diaspora au mers către ea). În ţară însă adver­sarul ei, Alexandr Stoianoglo, a primit 51% din voturi.

    Pentru Maia Sandu dificultăţile ar putea apărea la realizarea reformelor promise, inclusiv luni, pentru că, aşa cum a arătat votul de duminică, dar şi cel de la referendumul de aderare la Uniunea Europeană, susţinerea populară pentru ea, în ţară, nu este la fel de mare precum cea din diaspora. Iar protestele locale, care ar putea apărea ca formă de rezistenţă la reforme şi la aderarea la Uniunea Europeană, vor fi, dacă vor fi, în ţară şi nu la Bruxelles sau la Paris.

    Alegerile din această toamnă, deşi importante, au fost doar un preambul al alegerilor legislative care ur­mează în vara lui 2025. Asemenea preşedintelui român, preşedintele Republicii Moldova are nevoie să aibă în spate o majoritate parlamentară puternică, pentru a putea implementa reformele şi întări parcursul european.

    În acest moment, Guvernul Republicii Moldova este condus de Dorin Recean, cu orientare proeuropeană, dar nu se ştie ce va fi după legislative.