BusinessMagazin

Blog

  • Romania pe harta BD

    Bruxelles este capitala europeana a benzilor desenate: aici si strazile au nume inspirate de BD, iar personajele celebre au propriile statui. La proaspat incheiatul salon „Quinzaine de la BD“ din capitala Belgiei, in prim-plan s-au aflat cativa romani.

    La Bruxelles, banda desenata este arta in toata regula. Acolo, acest gen de arta are un public numeros, cu varste de la 2 la 70 de ani“, spune Alexandru „Ciubi“ Ciubotariu, care a participat anul acesta la salonul de specialitate din Belgia – „Quinzaine de la BD“. Evenimentul a inceput pe 15 iunie, a durat 15 zile, asa cum o spune si numele sau, si s-a axat „nu doar pe atmosfera de «salon» cu vanzare de albume si carti, ci mai ales pe expozitii internationale, pe discutii tematice si intalniri intre artisti si public“, afirma Ciubotariu, care a expus alaturi de inca patru artisti romani.

    Editia de anul acesta, cea de-a patra, a avut Romania ca invitat special, pentru a saluta intrarea tarii in UE. La Casa de Cultura Belgo-Romana ARTHIS a fost deschisa expozitia „Ca, c’est la Roumanie!“ – Romania vazuta de 10 mari autori ai BD franco-belgiene, organizata de Dodo Nita, presedintele Asociatiei de BD din Romania, au fost intalniri cu editori si amatori de BD si a avut loc chiar o competitie de improvizatii BD intre echipele desenatorilor belgieni si echipa romaneasca, meciul fiind castigat de romani.

    In spatiul intitulat „BD Roumaine Contemporaine“ Alexandru Ciubotariu a preferat sa aduca lucrari „duplicitare“: pe de o parte banda desenata comica si pentru copii, de cealalta parte – banda desenata alternativa (de factura literara sau banda desenata culta). „Quinzaine de la BD“ i-a adus artistului posibilitatea sa participe la „marcarea Romaniei pe harta BD“. Iar prezenta romanilor la Bruxelles, pe langa faptul ca a marcat o premiera, a avut rolul de a informa publicul belgian asupra formelor pe care acest gen de arta le imbraca la noi. „Probabil ca am fost o prezenta exotica pentru cei obisnuiti cu banda desenata. Am vrut sa aratam ca se practica si la noi“, marturiseste Ciubotariu. „Nu erau diferente mari. Facem BD aproape la fel de bine ca si ei. Si in aceeasi directie“. Ceea ce nu-i putin lucru, avand in vedere raspandirea genului in Vest: la Bruxelles exista chiar un muzeu dedicat BD, iar in spatiul franco-belgian apar in fiecare an in jur de 4.000 de albume de banda desenata si sunt cateva zeci de edituri specializate doar pe acest gen.

    Expozitiile celor patru romani (Alexandru Ciubotariu, Mihai Panzaru PIM, Dodo Nita si Mircea Arapu) au atras si atentia romanilor stabiliti in Belgia. Ciubi, cunoscut in tara atat pentru lucrarile de arta stradala, pentru lucrari grafice, cat si prin premiile obtinute la saloanele nationale de banda desenata, si-a propus ca in curand sa lanseze un album de banda desenata culta – o adaptare in BD a unui mare dramaturg roman. Se pregateste si pentru salonul national BD din luna septembrie de la Iasi, iar in Bucuresti va participa la a doua editie a Puzzle Project, eveniment ce se va desfasura in august pe terasa Teatrului National. Benzile desenate care il vor reprezenta in cadrul acestui proiect sunt lucrari mai putin conventionale, pe care doreste sa le publice intr-un album intitulat „Club 106“.

  • Vacanta ostalgica

    Probabil ati vazut filmul „Good Bye, Lenin“. Sau poate va incearca impulsul intoarcerii intr-un trecut nu chiar asa de indepartat. Cei care vor sa faca o excursie in trecutul Germaniei comuniste au acum la dispozitie un intreg hotel tematic – Ostel din Berlin.

     

    OSTALGIE: Deschis la 1 mai 2007, hotelul se inscrie in cultura asa-numitei „Ostalgie“, generata de fascinatia pentru viata cotidiana din fosta Germanie de Est. Ostel, ca si Ostalgie, sunt jocuri de cuvinte derivate din termenul german „Ost“ („est“).

     

    AUTENTICITATE: In afara de saltele, asternuturi, chiuvete si toalete, restul mobilierului si al decoratiunilor apartin epocii comuniste – toate obiectele fiind adunate de cei doi proprietari ai hotelului, Daniel Helbig si Guido Sand, din targurile Berlinului, de pe la prieteni, din familie sau cumparate pe eBay. Multe camere reproduc fidel dormitoare tipice din blocurile est-germane. Se pot rezerva chiar si paturi intr-un dormitor ce seamana cu unul dintr-o tabara de pioneri.

     

    CONDUCATORI: Pentru ca experienta comunista sa fie completa, in majoritatea camerelor turistul este intampinat de portrete ale unor lideri comunisti ca Erich Honecker (secretar general al Partidului Unitatii Socialiste) sau Horst Sindermann (prim-ministru).

  • Eu raman in Romania

    Dupa ce a adus pe piata romaneasca magazinul de tip discount de mari dimensiuni – Kaufland – si a imprimat retelei cel mai rapid ritm de dezvoltare dintre toate lanturile de magazine, Günter Grieb i-a predat fraiele lui Adrian Viman, care acum este singurul roman ce conduce o retea comerciala internationala.

     

    Fara urma de indoiala, spune Günter Grieb, ar prefera sa ramana in Romania. „Momentan ma aflu insa in discutii pe marginea mai multor oferte“, adauga ex-directorul general al Kaufland. Nu a luat inca o decizie si, desi nu doreste sa ofere detalii, pentru ca „nu este «fair» sa comentezi cand te afli in negocieri“, precizeaza totusi ca discutiile se poarta pentru functii tot din domeniul retailului, fiind vorba „nu doar de piata romaneasca, ci intr-unul din cazuri si despre responsabilitati la nivel regional“. Dar, desi alegerea finala va fi influentata de factorii care conteaza de obicei in negocieri, de la pachetul salarial si pana la responsabilitati, in cazul unor oferte echivalente, tara va fi ceea ce va inclina balanta.

     

    „Mi-am facut bagajele imediat ca sa accept oferta din Romania“, declara pentru BUSINESS Magazin neamtul de 38 de ani dupa ce concernul german Lidl & Schwarz Co&KG il desemnase, in 2005, sa conduca extinderea in Romania a retelei de magazine cu discount Kaufland. Factorul cel mai important in negocieri a fost la acea vreme experienta pe care germanul o avea pe piata romaneasca. Incepand din 1996, Grieb a condus de la Arad operatiunile retelei Aral, din domeniul petrolier, pana in momentul in care aceasta a fost preluata la nivel international de British Petroleum (BP). Dupa preluare, Grieb a fost relocat in Germania si s-a ocupat de integrarea activitatilor Aral din Europa de Est in cadrul grupului BP. „Am acceptat oferta Kaufland imediat“, spunea Grieb, pentru ca „Romania este o tara foarte dinamica, in care nu ai timp sa te plictisesti, pentru ca lucrurile se intampla foarte repede“. Pentru comparatie, spunea managerul, piata germana se plaseaza la polul opus, pentru ca este foarte statica.

     

    Piata romaneasca i-a ingaduit sa puna in practica o strategie de extindere ce s-a bazat pe viteza. „Am fost potrivit ca manager vreme de aproape patru ani, pentru ca m-am ocupat direct de toate fazele de inceput si de deschiderea a circa 40% dintre magazine“, declara Grieb. In topul investitiilor din comert, Kaufland ocupa locul al doilea pentru 2006 in functie de valoarea investitiilor, cu  circa 110 de milioane de euro pentru deschiderea a 14 magazine. Doar reteaua germana real, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro, a depasit Kaufland in 2006 ca valoare a investitiilor, cheltuind anul trecut 140 de milioane de euro pentru inaugurari.

     

    Planurile Kaufland pentru 2007 vizeaza o suma asemanatoare, pentru ca reteaua se va mari cu cel putin 10 noi magazine, iar investitia pentru fiecare unitate se plaseaza intre 5 si 10 milioane de euro, in functie de pretul terenului. In plus, bugetul pentru acest an prevede si cheltuielile dedicate extinderii sediului logistic al companiei. Cu cele 26 de magazine deschise pana acum, Kaufland s-a pozitionat pe piata romaneasca drept hipermarket de tip discount, avand magazine de suprafata mare (5.000-6.000 mp) si o gama redusa de produse la preturi mici. Pe termen mediu, planurile declarate ale retelei germane se refera la un total de 50 de magazine, dar faza de expansiune ar putea sa continue si dupa ocuparea punctelor strategice ale tarii. In definitiv, pe piata de origine reteaua continua sa deschida si acum magazine, la 75 de ani de la prima inaugurare.

     

    Intrarea Kaufland pe piata romaneasca dateaza de numai doi ani, dar retailerul german a preferat sa mizeze pe deschideri alerte, al caror artizan a fost Grieb, care sustine ca „profilul meu de manager se potriveste momentelor in care se pun bazele afacerii“. Tipul managerului specializat pentru faza de constructie a afacerii nu este insa specific doar comertului; sectorul hotelier sau financiar-bancar sunt alte exemple. „Sunt oameni care cresc o banca si altii care asaza afacerea dupa incheierea perioadei de «cuceriri»“, declara recent pentru BUSINESS Magazin Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania. Austriacul aflat la sefia Volksbank pe piata romaneasca se asteapta sa predea fraiele in momentul in care banca va intra in perioada de consolidare. La fel, Torbjorn Bodin, omul desemnat de Radisson sa coordoneze deschiderea hotelului Radisson SAS Bucuresti, s-a specializat in deschideri de hoteluri ale aceluiasi lant, din Estonia si Oman pana in Croatia.

     

    Kaufland se afla inca departe de perioada in care va putea lucra la reglaje de finete, avand bifate pana acum, dupa spusele lui Grieb, mai putin de jumatate din magazinele pe care le poate deschide pe piata romaneasca. Atunci de ce a demisionat acum de la conducerea retelei? Pentru un astfel de „divort“ neasteptat, la nivel de top management exista in general trei cauze: terminarea contractului de management, divergente majore de viziune intre manager si superiorul direct sau probleme de familie. Grieb nu a indicat niciuna dintre cele trei variante, dar ultima iese din calcul, pentru ca germanul nu doreste sa paraseasca Romania.

     

    Despartirile dintre un manager si compania pe care o conduce nu sunt insa o raritate pe piata romaneasca. Anul trecut, François Oliver a parasit conducerea retelei Carrefour si a preferat sa ramana tot in Romania, de care se declara foarte atasat, dar la sefia retelei Metro Cash & Carry. Predecesorul lui Oliver la varful Metro pe piata romaneasca, olandezul Bert van der Velde, a fost transferat in Bulgaria pentru a conduce operatiunile din tara vecina, dar la mai putin de un an a ales sa paraseasca grupul. Cel mai recent caz este al lui John Rix, cel ce a ocupat pozitia de director general al real Romania pana la 1 februarie 2007 si care a parasit compania germana pentru a pleca in SUA, „din motive personale“.

     

    Un alt fenomen se contureaza insa si in managementul retelelor comerciale de pe piata romaneasca: la varf urca tot mai multi manageri romani. La finalul deceniului trecut, cand detinea sefia Metro in Romania, romanul Dusan Wilms a fost o adevarata premiera in materie de management local la o companie internationale de comert. De atunci insa, pana la treapta cea mai inalta de management a unui lant comercial international cu operatiuni in Romania n-a mai urcat niciun roman pana la Adrian Viman, fostul director national de vanzari al Kaufland, care ii succeda acum lui Günter Grieb. Doar Alexandru Vlad, presedinte al Selgros Cash & Carry Romania, ocupa o functie apropiata, desi country manager este tot un expat: Edith Lenga Balk. Numit deja oficial in noua functie, Adrian Viman are acum o misiune grea: nu numai ca trebuie sa continue dezvoltarea retelei, dar trebuie sa faca asta cel putin la fel de bine ca si predecesorul sau.

  • Lidl, fratele mai mic

    In afara de magazinele Kaufland, grupul german Lidl & Schwarz mai are in portofoliu si marca Lidl – spatii de vanzare de dimensiuni mai mici.

     

    CU INTARZIERE. Intrarea Lidl pe piata romaneasca a fost anuntata anul trecut si apoi amanata, iar de circa o luna anuntata din nou. Conform unor surse din piata insa, Lidl are acum deja securizate 100 de terenuri pentru magazinele pe care vrea sa le deschida in Romania. Prin urmare, rolul „retragerii“ strategice de anul trecut s-a dovedit a tine de negocierea preturilor la terenuri.

     

    INVESTITII. Pentru cele 100 de magazine Lidl, investitiile estimate se ridica la circa 150 de milioane de euro pana la orizontul anului 2011. Investitia necesara pentru deschiderea unui magazin se plaseaza intre 1 si 1,5 milioane de euro, suma ce include si pretul terenului, iar strategia de extindere vizeaza orasele mari si localitatile cu cateva zeci de mii de locuitori, asemeni magazinelor concurente Plus Discount sau Penny.

  • MARKETING POLITIC: Sa dam electoratului cat mai multe bloguri

    Americanii spun ca in spatele oricarui politician puternic se afla o femeie si mai puternica. Ce si cine se ascunde in spatele blogurilor unora dintre cei mai cunoscuti politicieni romani?

     

    Contrar obisnuintei, Adrian Nastase (57 de ani) a fost insotit in vizita de saptamana trecuta in Franta de un laptop. Pe viitor, neobisnuitul va deveni norma, pentru ca fostul prim-ministru va face blogcasting atunci cand se va afla in alte deplasari, pentru a nu-si dezamagi cititorii noului sau jurnal online. Lansarea nastase.wordpress.com a fost una dintre cele mai discutate noutati pe Internet saptamana trecuta. Noutate pentru ca, desi cu mai mult timp in urma isi anunta intentia de a face acest pas, cele mai recente declaratii sustineau contrariul. „Segmentul (mic, n.red.) al celor care sunt interesati de bloguri nu cred ca ar justifica momentan timpul si resursele pentru transmiterea mesajelor pe aceasta cale“, declara Adrian Nastase pentru BUSINESS Magazin in luna martie a acestui an.

     

    Ca situatia nu e intocmai asa a dovedit-o chiar blogul fostului premier, cu cele aproape 20.000 de afisari in ziua de 21 iunie. Dan Andronic, consilierul actualului prim-ministru Calin Popescu-Tariceanu si blogger el insusi, comenteaza aici calitatea audientei – persoane care de obicei folosesc Internetul de la birou si care deci sunt peste medie din punctul de vedere al veniturilor sau al studiilor. „E ca si cum Nastase ar organiza un miting cu 20.000 de persoane, doar ca e virtual“, spune Andronic, care zice despre el insusi ca si-a facut propriul jurnal online „ca sa vada cum e Romania virtuala“.

     

    Ca si in spatiul public traditional, exista sustinatori ai initiativei, dar si opozanti. Cei din ultima categorie, cu tendinte de respingere a noilor-veniti, fac parte in principal din categoria bloggerilor cu vechime, care au devenit cunoscuti datorita productiilor lor online. „Intr-un exercitiu de inteligenta, daca 3 Armaghedoane, un referendum, o revolutie, câteva mineriade, numeroase trageri de urechi ale forurilor internationale n-au schimbat nimic, ce va schimba un comentariu pe blogul unui politician?“, se intreaba pe zoso.ro cel mai citit blogger la ora actuala, Vali Petcu.

     

    Chiar pentru o schimbare, dar de alta natura, au ajuns online cei mai multi dintre politicieni. „S-a vazut clar in campania din 2004, Internetul a fost zona lui Traian Basescu. In mod clar, pe zona asta am avut de suferit“, a declarat Anca Alexandrescu, consiliera lui Adrian Nastase. Acum, Alexandrescu si-a extins aria de consiliere si asupra bloggingului, spunand ca de mai multa vreme planuia aceasta mutare: „Face parte din strategia noastra; asteptam momentul potrivit si acum a venit“. Initiativa lui Darius Groza, un tanar blogger din Cluj, de a realiza un blog ca si cum i l-ar fi comandat Adrian Nastase si de a-i „preda copia de la cheie“, cum se refera la parola de administrare, a venit, asadar, in perioada propice.

     

    Adrian Nastase si-a luat in primire blogul, publica zilnic articole si raspunde la comentariile cititorilor. Cu cei doi consilieri in probleme de blogging, care ii recomanda (dupa cum spun) la ce mesaje sa raspunda, ce teme se preteaza la dezbaterea pe blog si care modereaza dialogul, dar nu intervin in redactarea efectiva a articolelor. „Pentru noi e foarte importanta comunitatea aceasta care navigheaza pe Internet si se uita mai putin la talk-show-uri TV“, spune Anca Alexandrescu. „Cateva mii sau zeci de mii de vizitatori in blogosfera inseamna o majoritate convingatoare a «cremei»: formatori si «gazde transportatoare» de opinie“, spune si Darius Groza, adaugand ca nu este influentat de umbra politica a lui Nastase si ca ar face acelasi lucru si pentru alti politicieni care au ceva de spus.

     

    Un ajutor e tocmai impulsul de care au nevoie cei mai multi politicieni ispititi de ideea blogului, dar carora nu le sunt familiare procedurile. „Vreau reactii“, a fost cerinta Gabrielei Cretu, membra a Parlamentului European din partea PSD, catre Bobby Voicu, un cunoscut blogger devenit consultant in acest domeniu si care a ajutat-o pe Cretu sa dezvolte un blog personal. Voicu a realizat designul blogului si rubricile, este implicat in moderarea comentariilor primite si a dezvoltat partea de optimizare. „Majoritatea altor persoane interesate voiau sa le scriu eu articolele, dar atunci se termina discutia“ spune Bobby Voicu, motivand prin faptul ca s-ar devia astfel de la conceptul de blog.

     

    El spune ca oamenii politici care lanseaza bloguri personale in aceasta perioada ar putea fi avantajati la alegerile europarlamentare din aceasta toamna sau la cele din Romania de peste doi ani. „Primii veniti sunt privilegiati, pentru ca se bucura de o mai mare expunere acum si pot sa-si creeze o audienta fidela“, considera Voicu. Mentioneaza totusi si un dezavantaj: „Oamenii descopera acum pentru prima oara ca pot vorbi de la egal al egal cu cei aflati la conducere si de multe ori folosesc un limbaj agresiv. Trebuie sa ai obrazul gros ca sa suporti asta“. Cei ce citesc comentariile venite pe blogul liderului PIN, Cozmin Gusa, de pilda, vor intelege acest punct de vedere.

     

    Dar acestea sunt raul cel mai mic, da de inteles Dan Andronic, care ofera exemplul forumurilor de discutii de pe paginile de Internet ale ziarelor. „Pe forumurile ziarelor sunt intr-adevar multe comentarii si pareri exprimate, dar totul e mult mai politizat, mai ideologizat. Pe bloguri, lumea este mai calma, iar cantitatea de injuraturi e insignifianta in totalul comentariilor“, spune consultantul lui Tariceanu. Dan Andronic spune ca l-ar incuraja pe Tariceanu sa scrie un blog, dar ca in acest caz ar exista o problema functionala: „E complicat ca prim-ministru sa ai timp si pentru blog, pot sa va spun ca de multe ori nu are timp nici sa-si deschida e-mail-ul“.

     

    Poate acesta este si unul dintre motivele dezechilibrului dintre raportul de forte in politicul real si cel online. PSD conduce cu o majoritate lejera in fata celorlalte formatiuni politice, din punctul de vedere al numarului de membri care au bloguri (si din cel al constantei, daca ne gandim la frecventa cu care posteaza ex-ministrul PSD Ioan Mircea Pascu), iar opozitia se pare ca prieste prezentei online, desi se poate banui ca presedintele partidului, Mircea Geoana, tocmai din lipsa de timp nu si-a mai ingaduit sa-si actualizeze blogul. Pe de alta parte, PNL, principalul partid aflat la putere, a gasit timp de lansare in comunitatea virtuala – e drept, printr-un blog colectiv. Strategia in cazul blogului deputatilor PNL, condusi de Crin Antonescu, a fost de externalizare a procesului de editare catre un consultant de comunicare, Narcis Catana, care este de curand administratorul grupulpnl.blogspot.com. Catana spune ca ideea le-a venit in urma cu trei saptamani in cadrul unei sedinte a partidului: „E o moda si un canal de comunicare. Chiar am pornit de la ideea de blog, dovada si bugetul zero de care beneficiaza“.

     

    Foarte recent, Andrei Chiliman, primarul liberal al sectorului 1 al Capitalei, si-a facut si el aparitia in spatiul virtual. Chiliman spune ca este ajutat in noua postura de blogger de catre fiica lui, dar mai ales de propria aplecare spre domeniul tehnic: „Sunt absolvent de Politehnica si calculatoarele nu sunt un secret pentru mine“. Sustine ca nici blogosfera nu ii este straina si zice ca de mai multa vreme citeste cateva bloguri importante, fara a dori sa ofere nume. Cu siguranta, cel mai citit blog nu se afla in aceasta lista: „Nu stiu ce e Zoso asta“. Primarul spune ca programul ii dicteaza cat timp poate sa aloce blogului – cam intre 5 si 15 minute pentru un articol. Daca primarul s-a lansat imediat intr-o campanie civica „pentru salvarea Parcului Bordei“, in cele mai multe cazuri blogul ramane sa fie utilizat pur si simplu pentru a lua pulsul unei comunitati. „E foarte importanta interactiunea. Ca om politic te vezi permanent cu aceiasi oameni, auzi pareri de la aceiasi consilieri. Prin blog spargi barierele“, este de parere Dan Andronic, care spune ca dintre politicienii „offline“, ar vrea sa-l vada in viitor ca blogger pe Ludovic Orban. Altii au alte preferinte. Cel care l-a adus pe Adrian Nastase in fata tastaturii a inceput un demers similar, a carui tinta e chiar presedintele Basescu. Cu motto-ul „sa cititi bine!“, blogul e gata realizat de Darius Groza, la adresa basescublog.wordpress.com. Pana acum, momentul potrivit de care vorbea consilierul lui Nastase nu a venit si pentru presedinte. Dar s-ar putea sa fie doar o chestiune de timp. Motivele de partea politicienilor exista, confirma acelasi Dan Andronic: „Oamenii politici traiesc din comunicare si de aceea cred ca va fi o concurenta foarte mare pe bloguri. Blogul e marketing politic“.

  • EVENIMENT: Cat de pregatiti sunt antreprenorii sa intre in regiune?

    Antreprenorii romani care si-au extins deja afacerile in statele din zona sau chiar in vechile membre ale Uniunii Europene spun ca pasul a venit natural. Daca riscurile sunt bine calculate, orice afacere romaneasca poate trece granitele, spun ei. Unde si in ce conditii se pot dezvolta afacerile romanesti peste hotare?

     

    Capitalul romanesc trebuie sa iasa din gaoace“, a fost indemnul Manuelei Nestor, partener coordonator la NNDKP, liderul pietei de avocatura, la seminarul „Cei mai mari jucatori din economie. Ce sanse are capitalul romanesc in UE?“, organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar.

     

    Altfel spus, extinderea peste granite este un pas care merita facut, insa numai in conditiile in care toate riscurile sunt calculate si asumate

     

    „Provocarea este insa concurenta extraordinara din UE“, a spus Nestor, care vede ca potentiale tinte intr-o prima faza alte state din regiune, inca ne-membre ale UE, care acum tocmai isi deschid pietele in fata capitalului strain.

     

    Este cazul Serbiei, Macedoniei, Albaniei si ale fostelor state iugoslave care abia acum incep sa privatizeze si au aproape toata industria de vanzare, a precizat Manuela Nestor.

     

    In paralel, companiile romanesti trebuie sa faca fata si unei concurente in crestere pe piata locala, este de parere Nicolae Danila, presedintele executiv al BCR, cea mai mare banca de pe piata.  „Piata romaneasca va ramane un mediu foarte atractiv pentru investitorii straini care vor cauta sa beneficieze de raportul avantajos risc-beneficiu“, spune el. Cu alte cuvinte, atata vreme cat piata ofera potential de crestere, strainii vor continua sa investeasca aici, concurandu-i puternic pe antreprenorii romani.

     

    Parerea este sustinuta si de Werner Schinhan, director general adjunct al Petrom, care sustine ca „exista inca multe afaceri de vandut si de dezvoltat in Romania“. In Austria, tara OMV, proprietarul Petrom, bursa a fost motorul de crestere al businessului si al extinderii regionale pentru afacerile austriece. Reteta, spune el, ar putea functiona si in Romania.

     

    Conform Anuarului de Business al Romaniei, editia 2007, editat de Ziarul Financiar, exista inca multe piete locale dominate de afaceri cu capital romanesc si sunt chiar piete unde liderul este reprezentat de o afacere cu capital autohton. Unul dintre cele mai bune exemple este reprezentat de comertul de electronice si electrocasnice sau materiale de constructii, unde afacerile de sute de milioane de euro ale antreprenorilor romani au plecat in general de la un magazin de 100-200 de metri patrati intr-un oras de provincie.

     

    Astfel, Dan Ostahie, presedintele grupului Altex, a reusit ca in aproximativ 14 ani sa ajunga de la un magazin in Piatra-Neamt la 120 de magazine cu o suprafata totala de peste 80.000 de metri patrati. Ostahie spune ca probabil in cativa ani piata romaneasca de consum se va dubla, pentru a ajunge din urma alte state din regiune, cum ar fi Ungaria, Polonia sau Cehia.

     

    Tot cu un magazin de 200 de metri patrati a inceput si Arabesque, liderul pietei locale de distributie de materiale de constructii si finisaje. Aparut pe piata in 1994, Arabesque a crescut de la afaceri de 144.000 de euro la 288 de milioane de euro anul trecut, potrivit lui Virgil Cezar Rapotan, directorul general al companiei. In cazul Arabesque,  extinderea a venit ca o miscare strategica naturala. „Firmele romanesti care isi fac o analiza corecta privind riscul pe care si-l asuma prin extindere au toate motivele sa faca pasul in afara granitelor“, spune Rapotan. Arabesque s-a extins deja in Moldova si Ucraina si este la doar cateva zile distanta de lansarea operatiunilor in Bulgaria, la Sofia si in Serbia, la Belgrad.

     

    Un alt domeniu cu o concurenta in crestere este Internetul, potrivit lui Calin Fusu, directorul general al Neogen, cel mai mare portal din Romania. „Cand am lansat Neogen, totul a inceput intr-un Internet Café, cred ca tot 200 de metri patrati avea“, a spus Fusu, glumind. Pe Net, gigantii pietei mondiale, cum ar fi Google si Yahoo!, spune Fusu, dand doar doua exemple, domina piata romaneasca fara ca macar sa le pese de aceasta, prin produsele avansate pe care le-au dezvoltat.

     

    La scara mare, insa, capitalul romanesc pare sa fi pierdut batalia cu cel strain. In afara unor lideri de piata care s-au aventurat, afacerile romanesti au performat pana acum destul de slab in ceea ce priveste expansiunea in regiune sau in Europa.

     

    „Capitalul autohton stie sa joace doar romaneste, avand in vedere ca este aproape inexistent in afara granitelor. Investitiilor romanesti le lipseste forta financiara necesara extinderii pe alte piete europene, experienta dezvoltarii peste hotare este nesemnificativa, la fel si experienta echipei de preluare in cazul unor achizitii de companii“, spune Emilian Radu, partener pe Advisory Services al PricewaterhouseCoopers (PwC). Nu doar cu lipsa de experienta pe pietele externe se confrunta investitorii. „In Romania, si nu numai, mai mult de 95% dintre firme inregistreaza intarzieri la plata creantelor din partea clientilor“, spune Cristian Ionescu, managing director la compania de recuperare de creante si credit risk Coface Romania.

     

    Si totusi, unde se mai pot extinde afacerile romanesti? Emilian Radu de la PwC spune ca potentiale tinte de investitii externe pentru antreprenorii romani pot fi sectorul asigurarilor din Polonia si Ungaria, sectorul imobiliar si serviciile profesionale din Cehia. Pe de alta parte, pietele interne care ar putea sa atraga cele mai multe investitii straine in urmatoarea perioada sunt imobiliarele, comunicatiile, comertul si industria lemnului.

     

    Ca o concluzie, extinderea peste granite a companiilor locale este un pas care merita facut, cred toti cei prezenti la seminarul organizat de ZF in parteneriat cu Banca Comerciala Romana, Petrom si casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), insa doar daca toate riscurile sunt calculate si asumate.

  • Ce domenii au avut cea mai mare crestere in 2006 si marjele medii de profit

     

    Domeniu

    Cresterea medie (%)

    Profitabilitatea medie (Profit net/CA, %)

    e-tail (distributie electronice prin Internet)

    300

    2-5

    Agentii imobiliare

    100

    25-50

    Agentii de resurse umane

    100

    5-6

    Publishing Internet

    50-100

    50-60

    Distributie de materiale de constructii

    50-100

    6-10

    Retail imbracaminte si incaltaminte

    50-60

    5-7

    Leasing

    50-60

    3-4

    Zahar

    50

    7-8

    Transporturi terestre calatori

    50

    8-10

    Curierat

    50

    10-25

    Banci

    40-50

    30-40*

    Broker pe bursa

    40-50

    40-50

    Distributie farma

    40

    10-15

    Lacuri si vopsele

    35-40

    10-17

    Research

    30-40

    10-20

    Publicitate

    30-40

    8-10

    Transporturi aeriene

    30-40

    **

    Asigurari

    30-40

    8-10

    Carne si produse din carne

    25-30

    2-6

    Bere

    25-30

    12-14

    Lactate

    25-30

    6-8

    Distributie bunuri de larg consum

    25-30

    1-3

    Telefonie mobila

    25

    30-40

    Piata auto

    25

    6-7

    Retail

    20-25

    2-3

    Cosmetice

    20

    6-12

    Producatori farma

    10-15

    ***

     

    *     Calculat ca raport intre profitul net si veniturile operationale

    **   Circa 1% pentru Tarom, Carpatair, Romavia; pentru restul companiilor nu sunt disponibile date, pentru ca nu sunt inregistrate ca societati comerciale in Romania

    ***  Intre 8-13% pentru Antibiotice, Zentiva si Servier; pentru restul companiilor nu sunt disponibile date, pentru ca nu sunt inregistrate ca societati comerciale in Romania

    Sursa: Anuarul de Business al Romaniei 2007 – Cei mai mari jucatori din economie, editat de Ziarul Financiar

  • Totul se poate cumpara

    „Totul este de vanzare“, spune o vorba des uzitata in mediul de afaceri. Iar reversul – „se cumpara orice“, desi nu este in general valabil – este acum o expresie la moda pe piata imobiliara romaneasca. Interesul investitorilor este la apogeu, iar valoarea tranzactiilor va trece de doua miliarde de euro in acest an, cred analistii imobiliari.

     

    “Se cumpara aproape orice“, remarca saptamana trecuta Bogdan Georgescu, directorul general al companiei imobiliare Colliers International, vorbind despre achizitiile de proiecte imobiliare. Tot mai multe fonduri de investitii sunt prezente in Romania, iar sumele alocate acestei piete sunt din ce in ce mai mari.

     

    Efectul? O competitie foarte mare in achizitia de cladiri, ceea ce duce la preturi de achizitie tot mai mari si implicit randamente in scadere.

     

    Chiar si cu un randament al investitiei (adica profitul anual pe care il aduce un proiect imobiliar, termen cunoscut in domeniul imobiliar sub denumirea de yield) mai mic, numarul tranzactiilor este semnificativ mai mare in prima parte a anului decat in aceeasi perioada a anului trecut, spun consultantii. „Nu pot spune exact cate tranzactii am facut, dar sunt clar mai multe ca anul trecut“, este de parere Dan Borbely, partener al casei de avocatura Tuca, Zbarcea si Asociatii si unul dintre cei mai activi avocati pe piata de real estate.

     

    Si reprezentantii Colliers sunt de parere ca volumul investitiilor imobiliare se va dubla in 2007, fata de cele aproximativ 800 de milioane de euro cat au reprezentat tranzactiile anuntate anul trecut.

     

    „Piata va depasi anul acesta doua miliarde de euro“, crede Bogdan Georgescu. El estimeaza ca numai volumul tranzactiilor intermediate de Colliers se va ridica la un miliard de euro.

     

    Si Radu Lucianu, partener al Eurisko, cea mai mare companie romaneasca de consultanta imobiliara, declara anterior pentru BUSINESS Magazin ca se asteapta in acest an la o crestere exploziva a valorii investitiilor imobiliare, mizand chiar pe o triplare.

     

    Acest flux de bani insa poate avea si efecte negative. „Doua miliarde de euro sunt foarte mult pentru o piata in crestere“, apreciaza Georgescu. El spune ca, in conditiile in care se cumpara aproape orice, „pentru investitori pot aparea in anii urmatori probleme“.

     

    Comparativ cu alte piete din regiune, chiriile sunt mai mari in Romania – la fel ca si randamentele. Insa, pe termen mediu, datorita dezvoltarii unui numar ridicat de proiecte, este de asteptat o diminuare a chiriilor. Iar in aceste conditii, randamentele care depind in mod direct de veniturile din chirii nu vor putea fi mentinute. Mai mult, este posibil ca unele cladiri care acum sunt inchiriate in totalitate sa piarda din chiriasi, iar proprietarii sa nu le gaseasca inlocuitori. Astfel ca unele investitii s-ar putea dovedi esecuri peste 3-5 ani.

     

    Dar aproape nimeni nu pare sa ia acum in considerare acest scenariu. „Romania va ramane una dintre cele mai cautate piete din Europa Centrala si de Est, atat pentru investitorii institutionali, cat si pentru cei privati“, considera analistii companiei imobiliare CB Richard Ellis.

     

    Fondurile de investitii se bat pentru Romania, deoarece randamentele de pe piata imobiliara sunt inca mai mari cu un punct procentual decat cele din Europa Centrala. Potrivit datelor Colliers, tranzactiile cu imobile de birouri se realizeaza la randamente de minimum 6-7%, iar in cazul proiectelor de retail randamentele depasesc 6,5-7,5%. Cum riscul poate fi considerat similar celorlalte state din regiune, este normal ca „interesul investitorilor sa se mentina ridicat. Ba chiar va creste“, considera Georgescu.

     

    Randamentele vor continua sa scada in urmatoarea perioada, pe fondul acestui aflux de investitori, care cauta in mod activ solutii pentru a depasi atat lipsa de oferte, cat si scaderea yield-urilor. Cea mai atractiva pare acum investitia in dezvoltare. Adica fondurile trec din pozitia de cumparator in cea de codezvoltator, o varianta atractiva nu doar pentru investitorul care isi asigura un randament mai mare, ci si pentru dezvoltatori, ce au astfel un partener cu care sa imparta riscul, dar si un cumparator cert la finalizarea proiectului.

     

    O prima tranzactie de acest gen a fost constructia imobilului Charles de Gaulle Plaza, una dintre cele mai mari cladiri de birouri din Bucuresti, care a fost dezvoltata de Avrig 35 in parteneriat cu fondul austriac CA Immo. Ulterior, dupa ce au achizitionat cele mai atractive imobile din Bucuresti, fondurile de investitii s-au implicat din ce in ce mai mult in activitatea de dezvoltare, fie incheind parteneriate, fie prin contracte de tip forward purchase (achizitie viitoare) – prin care investitorul se angajeaza sa cumpere cladirea dupa finalizarea si inchirierea acesteia la un pret prestabilit. „Pe piata se va inregistra o crestere a numarului tranzactiilor cu proiecte inainte de finalizarea lucrarilor, in defavoarea celor cu cladiri finalizate“, apreciaza analistii CB Richard Ellis.

     

    De exemplu, reprezentantii fondului de investitii Equest Balkan Properties, care detine opt proprietati in Romania, si-au propus pentru acest an sa se implice in mai multe proiecte de dezvoltare, „fie pe cont propriu, fie in parteneriate cu dezvoltatori locali, fie in proiecte cu retaileri si operatori hotelieri care intentioneaza sa-si intareasca prezenta in regiune“. De asemenea, Equest cauta anumite proiecte aflate in stadiu avansat de dezvoltare in sectoare specializate, unde numarul investitiilor este limitat, in special in logistica si parcari, domenii in care, de altfel, fondul a investit deja.

     

    Totusi, desi nisele iau amploare, cele mai multe tranzactii se inregistreaza cu imobile de birouri din Bucuresti si cu proiecte comerciale in provincie, conform statisticilor Colliers.

     

    Care este insa tipologia investitorilor imobiliari de pe piata romaneasca?

     

    O prima varianta este cea reprezentata de fonduri de private equity, precum Equest, Fabian sau European Convergence Property Company, care cumpara in general proiecte de dimensiuni mai mici, in tranzactii de 5-50 de milioane de euro. Acest tip de investitori, desi mici, sunt agresivi si sunt dispusi sa-si asume riscuri mai mari.

     

    Tranzactiile mai mari, care pot merge de la 20 pana spre 500 mil. euro, sunt in general incheiate de fonduri institutionale, lansate de grupuri bancare si listate la bursa, precum Europolis, Sparkassen sau Immoeast.

     

    Dar de departe cel mai mare investitor pe piata imobiliara romaneasca este Immoeast – divizie a Immofinanz, cel mai mare fond de investitii imobiliare din Austria – care detine, potrivit ultimelor raportari, 113 proprietati in Romania, cu o suprafata totala de 3,85 mil. mp (existente sau in constructie). Aceste active sunt evaluate in ultimul raport financiar al fondului austriac la peste 1,4 mld. euro. Iar Immoeast nu planuieste sa incetineasca ritmul.

     

    Oficialii fondului apreciaza ca piata romaneasca este cea mai atractiva din re-giune si ca va ramane si in urmatorii ani una din tintele predilecte pentru Immoeast, care a alocat 20% din bugetul de 7,5 miliarde de euro pentru investitii in Romania.

     

    Prima jumatate a anului a adus deja tranzactii de peste un miliard de euro, iar estimarea Colliers pare din ce in ce mai aproape de adevar. Pana se vor consemna primele esecuri, oamenii din real estate se bucura de frenezia achizitiilor si de atentia acordata pietei romanesti.

  • Au depasit miliardul

    In prima jumatate a acestui an s-au incheiat tranzactii a caror valoare a depasit deja un miliard de euro. Numai primele zece ca marime au o valoare insumata de peste 860 de milioane de euro, iar dintre investitori se detaseaza net Immoeast.

     

    Imobil

    Cumparator

    Valoarea tranzactiei (mil. euro)

    Developer

    Polus Center Constanta

    Immoeast

    185

    TriGranit

    S.Park

    Immoeast

    100

    ACMS

    Gold Plaza Baia Mare

    Immoeast

    97

    Futureal

    Euromall Galati

    Immoeast

    90

    Euromall

    Euromall Pitesti

    Immoeast

    80

    Euromall

    A1 Industrial Park

    Teesland IOG

    70

    Cefin

    Red Project Two

    Immoeast

    70

    RED Management Capital

    Victoria Park

    Immoeast

    60

    Liebrecht & Wood

    Cubic Centre

    Fabian

    60

    Kendama

    Harborside Hotel Constanta

    Immoeast

    50

    RED Management Capital

     

    Sursa: Colliers International, companiile

  • GHID DE PENSII: Ce castiguri aduc fondurile de pensii

    O contributie lunara de cateva sute de lei poate aduce, pentru cei ce incep devreme contributiile la un fond privat de pensii, o viata tihnita la batranete. Cat de mare ar putea fi randamentul acestor fonduri e inca greu de spus cu exactitate, dar cateva estimari se pot face deja.

    De la bun inceput trebuie spus ca din contributiile facute la un fond de pensii „nu se va imbogati nimeni; scopul lor este doar sa asigure o pensie decenta si un nivel de trai normal“, aprecia recent Theodor Alexandrescu, general manager al AIG Life Asigurari Romania. Aceste forme de economisire inlocuiesc, de fapt, capacitatea de munca ce se pierde odata cu pensionarea, iar o contributie mai indelungata va aduce, in mod evident, o pensie mai mare. Prin lege, un angajat ce contribuie la un fond de pensii facultativ (asa-numitul pilon III al sistemului de pensii) poate sa inceapa sa primeasca o pensie daca a facut 90 de contributii, nu neaparat consecutive, iar varsta de pensionare este de 60 de ani. Pentru pensia privata obligatorie, asa-numitul pilon II, in care contributiile sunt redirectionate dinspre sistemul de stat, stagiul minim de cotizare este de 20 de ani, iar varsta de pensionare este de 65 de ani.

    Cele patru fonduri facultative care sunt active in prezent pe piata romaneasca practica o contributie minima impusa ce variaza destul de larg: la BCR Prudent este de 35 de lei pe luna, la ING Clasic este de 45 de lei pe luna, la AZT Moderato (administrat de Allianz Pensii) este de 50 de lei pe luna, iar la Aviva Pensia Mea este de 60 de lei pe luna.

    Cat se poate castiga insa din investitia intr-o pensie privata? Randamentul unei investitii intr-un fond de pensii depinde de tipul de plasamente pe care le face acesta. Mai precis, fondurile se clasifica in trei categorii: cu grad mai ridicat de risc (unde investitiile pot merge pana la 50% spre piata de capital), cu grad moderat de risc (care investesc activele in proportie de 25% pe Bursa si de 75% in instrumente financiare cu venit fix si instrumente ale pietei monetare) si fonduri cu grad redus de risc (ce au in majoritate activele investite in plasamente mai putin riscante). Randamentul mai mare merge insa mana in mana si cu un risc mai ridicat, in conditiile in care pe Bursa se pot castiga bani buni, dar se pot la fel de bine si pierde.

    Administratorii fondurilor de pensii sunt obligati sa garanteze doar contributiile efective (din care se scad comisioanele datorate), fara vreun alt castig pe care l-ar aduce investitia. Mai mult, ei nu au voie sa promita contributorilor un anumit nivel de randament.

    Si, chiar daca legea le-ar permite sa o faca, o previziune asupra evolutiei pe care o va avea piata financiara peste zeci de ani este imposibil de facut. „Chiar daca nivelul contributiei si varsta de contributie se cunosc, pensia ce va fi platita nu poate fi calculata acum decat estimativ“, explica Bram Boon, director general al ING Asigurari de Viata, „pentru ca depinde de randamentul obtinut din investirea activelor respective“. Boon ofera insa un model de calcul orientativ, pentru un barbat de 35 de ani, care are o contributie lunara de 100 lei. La varsta pensionarii, calculata la 60 de ani, acesta va avea, potrivit directorului general al ING Asigurari de Viata, o suma estimativa acumulata de 58.420 lei si o pensie lunara facultativa de 243 de lei. „Desigur ca aceasta suma creste o data cu suma lunara investita“, spune Boon – suma ce poate ajunge la pensiile facultative pana la 15% din venitul lunar brut, conform legii. In limita echivalentului a 200 de euro, contributiile la fondurile de pensii sunt deductibile fiscal, atat pentru angajat, cat si pentru angajator – in cazul in care acesta decide sa contribuie si el.

    Intr-un alt exemplu (calculat printr-o solutie electronica oferita de Aviva pe site-ul propriu, cu titlu absolut estimativ) la o contributie lunara de 300 de lei, un angajat cu varsta de 30 de ani va avea la momentul pensionarii un fond propriu de 25.140 de lei. Intr-un calcul invers, pentru a dispune de un venit anual de 3.600 de euro la varsta pensionarii, respectiv 60 de ani, un barbat cu varsta actuala de 30 de ani ar trebui sa contribuie lunar cu putin peste 122 de euro. In acelasi calcul, o femeie ar trebui sa contribuie, potrivit solutiei de calcul a Aviva, aproape 143 de euro lunar.

    O imagine asupra randamentelor pe care le-ar putea avea fondurile romanesti se poate forma totusi privind in alte tari din regiune – sub rezerva, totusi, a diferentelor care exista si din punctul de vedere al organizarii lor, dar si din punctul de vedere al pietelor financiare locale. Chiar si asa, ca puncte de reper, fondurile poloneze de pensii private au randamente anuale intre 10% si 13,5%, in timp ce fondurile cehe au inregistrat anul trecut un randament mediu de 3,2% (potrivit informatiilor din presa locala).

    Chiar daca este inca mult prea devreme pentru a aduce in discutie mutarea de la un fond la altul in functie de randamentul acestora „ trebuie spus ca acest lucru se va putea face oricand. In cazul obtinerii unor randamente reduse de catre un fond de pensii private, contributorii acestuia isi pot transfera contul individual la un alt fond – transfer ce il va costa insa un comision de mutare, de maxim 5% din valoarea contului acumulat. Asta doar in primii doi ani, dupa care dispar. Interval tocmai potrivit pentru a decide, in cunostinta de cauza, ce fond de pensii poate oferi cel mai bun randament.