Blog

  • Echipa de interventie trimisa de UE la frontierele Greciei este neputincioasa in fata imigratiei ilegale

    Echipa a fost trimisa in noiembrie in Grecia, pentru a ajuta la
    combaterea imigratiei ilegale pe la granita cu Turcia. Ofiterii din
    cadrul RABIT nu pot insa intoarce imigrantii din drum si nici nu-i
    pot trimite in tarile de origine, se arata intr-un raport intocmit
    de membri ai Comisiei pentru Afaceri Interne a Camerei Comunelor,
    care au vizitat echipa, relateaza The Daily Mail, in editia
    electronica. “Ei nu pot intercepta imigrantii pana cand nu trec
    granita in Grecia si nici nu ii pot trimite inapoi”, afirma
    raportul. Ofiterii nu pot opri imigrantii inainte de a trece
    granita deoarece ei actioneaza in cadrul UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Pislaru, ZF: Romanii din Spania, apatrizi pentru guvernul Romaniei

    Pentru ca in momentul cand o tara din Uniunea Europeana intoarce
    spatele libertatii de circulatie a oamenilor pentru un stat membru
    intoarce spatele si libertatii circulatiei capitalului si a
    serviciilor.
    Aderarea la Uniunea Europeana este un tot: libertatea de circulatie
    a marfurilor, a capitalului, a companiilor (prin serviciile lor) si
    a oamenilor, iar orice atingere a unuia din capitole dauneaza
    ansamblului.

    Firmele spaniole au afaceri de sute de milioane de euro in
    Romania din contracte pentru infrastructura cu statul, bancile
    spaniole pot castiga din plasamente locale 7-8% la lei iar daca se
    mai adauga aprecierea leului chiar 10% pe an, iar achizitiile de
    companii romanesti, de active si terenuri se pot face neingradit de
    catre spanioli pentru ca toate aceste libertati sunt garantate, nu
    numai o parte din ele.

    Fiecare vine cu ce poate intr-un parteneriat. Noi nu (mai) avem
    industrie sau capital. Avem resurse primare: teren, energie si
    forta de munca – in cea mai mare parte bruta. Asta avem, dar macar
    sa fim lasati sa le folosim conform intelegerii. Nu putem cumpara
    companii in Spania, terenuri sau sa facem plasamente monetare. Ca
    nu avem de unde. Ei o fac la noi, noi mergem sa muncim acolo. Asa e
    acum. Poate in 20 de ani va fi altfel. Dar sa respecte ceea ce s-au
    angajat sa respecte atunci cand au semnat aderarea la UE. Nu numai
    Romania are obligatii, ci si celelalte 26 de state membre fata de
    Romania.

    Acest argument nu a fost adus pana acum nici in cazul Olandei,
    care a amanat dreptul de munci pentru romani cu inca trei ani, nici
    in alte cazuri cand s-a pus problema unor restrictii pentru
    cetatenii romani. Nu a fost adus pentru ca intre oamenii de la
    varful statului roman si romanii simpli nu mai exista demult
    comunitate de interese sau de preocupari. Sunt alte lumi.
    Reactia guvernului Romaniei la ceea ce au decis spaniolii a fost
    precara, cu toate ca datele sunt stiute foarte bine: cei aproape un
    milion de romani din Spania impreuna cu milionul din Italia tin in
    brate economia romaneasca prin banii trimisi acasa.

    Nicio tara din UE nu si-a abandonat cu atata seninatate mai mult
    de 10% din populatie in economiile straine – iar cei doua milioane
    reprezinta o treime din populatia totala apta de munca intre 20 si
    40 de ani, de circa 6 milioane de persoane, conform Statisticii. Si
    nicio tara nu este atat de timida in a-si apara cetatenii in fata
    deciziilor discriminatorii ale partenerilor nostri din UE.

    Romanii plecati in Spania nu au deocamdata informatii clare
    despre restrictiile care vor fi impuse. Cei aflati deja acolo, in
    bun “spirit romanesc”, spun ca pe undeva este explicabila
    nervozitatea spaniolilor si ca cei “noi”, romanii care abia acum
    isi cauta de lucru, sunt dispusi sa lucreze la negru si strica
    piata.

    Normal, fiecare are grija patratului lui, asta au invatat
    romanii ani lungi inainte de ’89 si dupa cu si mai multa
    certitudine – nu exista cale de atingere in comun a unui scop,
    politica toata este o minciuna.
    Dar cand vrei sa ataci o problema, nu te duci direct in mijloc, o
    iei de la margini. Masurile anuntate de guvernul spaniol de
    restrictionare a accesului romanilor care nu au permise de munca
    pot fi urmate de altele, si mai dure, care ii vor privi si pe cei
    care au deja drept de munca.

    Depinde de reactia partii adverse. De ce nu s-ar putea ca maine
    sau peste o luna sa fie ceruta preschimbarea tuturor permiselor de
    munca ale imigrantilor si introducerea unor alte restrictii cu
    aceasta ocazie?

    Guvernul roman a cedat prea usor. “Ii intelegem pe partenerii
    nostri spanioli.” Nu trebuia pronuntat aici cuvantul intelegere, ci
    trebuia un raspuns dur. Acesti oameni sunt platiti din bani publici
    sa fie la dispozitia cetatenilor romani. De asta exista stat, ca sa
    isi apere cetatenii.

    Peregrinii Romaniei vor intoarce si mai abitir spatele unei tari
    ai carei lideri, desi platiti din bani publici, nu au idee sau nu
    le pasa cum sa le apere interesele.

    Care mai este diferenta dintre un apatrid si un cetatean roman
    in Spania? Luand in considerare modul cum isi apara statul roman
    cetatenii, tinde spre zero. Nu ca cei din tara ar fi considerati
    altfel de “activul” de partid si de stat.


    Sorin Pislaru este redactorul-sef al Ziarului Financiar.

  • SUA au reusit sa ajunga la datorii zero o singura data in istorie, in 1835

    In ritmul actual al discutiilor de la Washington privind
    plafonul de indatorare si intrarea in incetare de plati, SUA risca
    sa aiba mai mult de un plan de reducere a cheltuielilor pentru
    fiecare 1.000 de miliarde de dolari datorie, noteaza intr-o opinie
    pentru Reuters jurnalistul independent Chadwick Matlin.

    Chiar si cele mai austere propuneri ar lasa Statelor Unite
    datorii de 5.000 de miliarde de dolari, iar planul cu cele mai mari
    sanse de a fi aprobat presupune scaderea pasivelor la peste 10.000
    de miliarde de dolari. Undeva, Andrew Jackson da din capul
    scheletic, enervat ca niste americani risipitori i-au stricat
    mostenirea, afirma Matlin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Siria: Cel putin 95 de morti dupa un atac al armatei in orasul Hama

    El a afirmat ca atacurile fortelor siriene in mai multe orase
    din tara s-au soldat, in total, cu 121 de morti si zeci de raniti,
    dintre care multi se afla in stare grava. “Armata si fortele de
    securitate au lansat un atac asupra orasului Hama si au deschis
    focul asupra civililor, omorand 95 de persoane”, a spus el,
    precizand ca dispune deja de o lista cu numele a 62 dintre victime.
    Qourabi a afirmat ca 19 persoane au fost ucise la Deir Ezzor, in
    estul Siriei, alte sase, la Harak, in sudul tarii, si una la
    Boukamal, tot in estul Siriei.

    Regimul sirian incearca de mai multe saptamani sa reia controlul
    asupra orasului rebel Hama, situat la 210 kilometri nord de Damasc,
    unde au avut loc mai multe manifestatii de amploare impotriva
    puterii, la care au participat pana la 500.000 de persoane.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franks: Romania este intr-o situatie mai buna decat multe dintre tarile UE

    “Exista o dorinta autentica si un angajament autentic al
    Romaniei sa devina una dintre cele mai bine conduse economii in
    Europa fata de situatia anterioara, care nu era asa buna”, a spus
    Franks, la intrevederea cu presedintele Traian Basescu, la care au
    participat reprezentantii FMI, ai Comisiei Europene si ai Bancii
    Mondiale.

    Reprezentantul Bancii Mondiale, Istvan Szekely, a aratat ca exista
    dovezi ca Romania are o economie bine condusa in comparatie cu alte
    tari, ceea ce este un semnal bun. “Dar este si obligatia
    dumneavoastra sa ramana in continuare asa, pentru ca noul acord
    este unul de precautie, asa ca trebuie sa va finantati de pe piata.
    Acum judecata dumneavoastra este cea mai importanta si acesta este
    un lucru bun”, a declarat Szekely.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu: Prioritara in perioada urmatoare este revederea sistemului de taxe

    “Nu as vrea sa se inteleaga faptul ca am putea sa gandim la
    marirea taxelor. Nu. Urmeaza sa analizam impreuna cu expertii
    Fondului si ai Uniunii Europene sistemul actual de taxe si
    diminuarea numarului de taxe in codul fiscal viitor. Speram ca
    aceasta lucrare sa fie incheiata pana la sfarsitul anului”, a
    precizat presedintele.

    El a explicat cum se face ca deficitul pe primele sase luni ale
    anului s-a incadrat in cifrele convenite cu cele trei institutii,
    fiind chiar mai mic decat cel prognozat. In primul rand, veniturile
    au fost cu putin peste cele prognozate, “probabil in urma
    actiunilor din vami, din Portul Constanta, in combaterea traficului
    de tigari, a evaziunii fiscale”.

    In al doilea rand, cheltuielile curente au fost mai mici decat cele
    prognozate in buget, “ceea ce, de asemenea, nu este rau”. In al
    treilea rand, investitiile programate nu s-au realizat integral,
    insa, avand in vedere decalajul mic dintre investitiile prognozate
    si cele realizate, presedintele considera ca nu tot ce s-a lucrat
    sa fi fost facturat pana la 30 iunie, “motiv pentru care inca sper
    ca investitiile se vor realiza integral anul acesta”.

    Traian Basescu a precizat si ca in cursul discutiilor cu misiunile
    institutiilor financiare internationale a intervenit intelegerea ca
    deficitul bugetar asumat de Romania pentru anul 2012 sa nu mai fie
    3% pe sistemul de pana acum (numerar), ci 3% dupa normele europene
    de raportare ESA (incluzand si valoarea arieratelor), ceea ce
    inseamna circa 2,5% – 2,7% pe numerar, in functie de ceea ce se va
    constata atunci cand vor fi evaluate toate societatile de
    stat.

    Trimestrul al doilea a marcat “o stopare, cel putin aparenta, a
    cresterii arieratelor”, a spus presedintele, desi arieratele raman
    singurul capitol din programul cu FMI la care Romania nu a
    indeplinit tinta convenita. Societatile cu capital majoritar de
    stat, principalele producatoare de arierate, vor fi in continuare
    in atentia Guvernului, a subliniat sedul statului, aratand ca
    “imbucurator este ca s-au intreprins pasii necesari, conform
    acordului cu cele trei institutii, in vederea pregatirii
    concursurilor pentru management privat, romanesc sau strain, si, de
    asemenea, au inceput la unele dintre societati, chiar procese de
    restructurare in avans fata de programul stabilit”.

    Presedintele a afirmat si ca, din punctul de vedere al stabilitatii
    financiare, “aprecierea expertilor este ca sectorul bancar este
    bine capitalizat, deci din punct de vedere al bancilor care
    functioneaza in Romania nu exista riscuri”. Trebuie insa “sa
    urmarim cu atentie evolutiile acestor banci in raport cu
    bancile-mama, lucru pe care Banca Nationala il face foarte bine in
    momentul de fata”, a adaugat Traian Basescu.

  • SUA evita incapacitatea de plata: democratii si republicanii au ajuns la un acord de majorare a plafonului de indatorare (VIDEO)

    Ramane insa ca liderii grupurilor parlamentare sa-i convinga pe
    congresmeni sa aprobe planul de compromis, ceea ce ar trebui sa se
    intample probabil in cursul zilei de luni, inainte de fatidica zi
    de 2 august, cand ar incepe sa inceteze o serie de plati in
    sectorul public daca aprobarea cresterii plafonului de indatorare
    nu va avea loc.

    In schimbul acordului asupra majorarii plafonului de indatorare,
    legislatorii americani au convenit asupra reducerii imediate a
    cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de dolari
    pentru urmatorii zece ani, urmand ca o noua transa de reduceri, de
    1.500 miliarde de dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa
    de un comitet de reducere a deficitului, ce va fi format din 12
    congresmeni democrati si republicani (3 + 3 din Camera, 3 + 3 din
    Senat), transmit Wall Street Journal si Reuters.

    Cei 12 vor lucra impreuna, pana in noiembrie, spre a examina
    posibilitatile de taiere a cheltuielilor publice (subventii pentru
    agricultura, Medicare, Medicaid, poate si realizarea unor economii
    prin modificarea codului fiscal), probabil cu grija insa de a
    menaja sectoarele cele mai sensibile (armata in primul rand), mai
    ales in perspectiva alegerilor din 2012.

    Daca pana la 24 noiembrie comitetul de reducere a deficitului nu va
    reusi sa se puna de acord spre a face recomandari Congresului ori
    daca aceste recomandari nu vor fi legiferate de Congres pana la 23
    decembrie, atunci va fi declansata automat o reducere cu 1.200 de
    miliarde de dolari a cheltuielilor incepand din 2013, din care
    jumatate va afecta armata (minus salariile militarilor), iar
    cealalta jumatate va afecta alte cheltuieli, dar nu si cele de
    asigurari sociale sau serviciul Medicaid.

    Congresul va urma, de asemenea, sa se pronunte si asupra unei
    reforme a codului fiscal (in conditiile in care presedintele Obama
    a declarat ca isi va exercita dreptul de veto fata de orice
    prelungire a scutirilor fiscale din epoca Bush pentru cei cu
    venituri de peste 250.000 de dolari pe an), precum si asupra
    includerii in constitutie a unui amendament care va obliga
    Congresul sa adopte un buget federal echilibrat (cu deficit
    zero).

    Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape:
    900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca
    se aproba in Congres reducerile de cheltuieli initiate de comitetul
    pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat amendamentul
    constitutional privind bugetul echilibrat. Daca niciuna dintre
    conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a
    plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.

    “Acordul nu este contra principiilor noastre, intrucat nu prevede
    majorari de taxe”, a declarat John Boehner, liderul majoritatii
    republicane din Camera Reprezentantilor. La randul sau,
    presedintele Barack Obama a declarat ca va incerca sa-i convinga pe
    membrii Congresului sa aprobe si majorari de taxe in lunile
    urmatoare si a dat asigurari ca reducerile de cheltuieli nu vor fi
    facute atat de rapid incat sa pericliteze redresarea fragila a
    economiei americane.

    In primele ore de tranzactionare la bursele din Asia, dolarul
    era in crestere fata de euro, yen si francul elvetian, indicele
    Nikkei a trecut de plafonul de 10.000 de puncte, iar pretul aurului
    a scazut cu 1% fata de vineri, la 1.609.89 de dolari/uncie,
    reflectand reactia pozitiva a investitorilor fata de evitarea de
    catre SUA a intrarii in incapacitate de plata. Congresmenii
    democrati si republicani dornici de compromis au incercat sa evite
    prelungirea negocierilor pana la deschiderea de luni a burselor
    americane, spre a impiedica o reactie negativa a acestora, dupa ce
    initial paruse cert ca impasul va fi rezolvat sambata sau
    duminica.

    NEGOCIERI LUNGI SI MULTE ORGOLII

    Acordul a fost precedat de zile intregi de negocieri intense,
    care s-au prelungit sambata si duminica si au fost marcate de
    conflicte puternice intre cei ce au sustinut ca problema datoriei
    sa fie rezolvata prin cresterea impozitelor pentru cei bogati si
    marile corporatii (in special factiunea progresivilor liberali,
    adversari fermi ai reducerii cheltuielilor sociale) si cei care au
    sustinut ca rezolvarea sta in reducerea drastica a cheltuielilor
    (in special factiunea Tea Party, aripa cea mai radicala a
    republicanilor).

    La aceste divergente de baza s-au adaugat cele privind identitatea
    membrilor viitorului comitet de reducere a deficitului (unii
    congresmeni au cerut ca mai intai sa fie numiti cei 12 membri,
    drept conditie pentru a vota majorarea plafonului datoriei), precum
    si incercarea republicanilor de a limita la 2% reducerea din primul
    an a cheltuielilor militare, fata de 3%, cat au propus
    democratii.

    Duminica dupa-amiaza, senatorii au respins un plan al liderului
    majoritatii democrate, Harry Reid, care propunea majorarea
    plafonului de indatorare urmata de o serie de reduceri de
    cheltuieli cu peste 2.000 de miliarde de dolari in urmatorii zece
    ani. Liderul senatorilor republicani, Mitch McConnell, a declarat
    in schimb ca planul de compromis va viza reduceri de 3.000 de
    miliarde in total, cu plafoane de cheltuieli impuse pentru
    urmatorii zece ani.

    Conflictul din Senat a urmat celui din Camera Reprezentantilor,
    dominata de republicani, unde vineri a fost aprobat, dupa alte
    indelungi parlamentari, un plan de reducere imediata a
    cheltuielilor cu 900 de miliarde de dolari, prezentat de liderul
    majoritatii, John Boehner. Aprobarea a fost insa inutila, intrucat
    atat republicanii, cat si democratii din Camera au anuntat deja ca
    vor respinge planul Boehner, ceea ce s-a si intamplat.

    Michael Spence, profesor de economie la NYU Stern Business School
    si laureat Nobel, a declarat pentru Reuters, inainte de aprobarea
    acordului, ca o reducere a cheltuielilor cu pana la 3.000 de
    miliarde de dolari ar calma deocamdata pietele financiare si ar
    reduce riscul ca agentiile de rating sa depuncteze SUA, in ciuda
    faptului ca agentia Standard&Poor’s a apreciat ca o reducere
    eficienta ar trebui sa aiba in vedere 4.000 de miliarde de dolari.
    Spence considera insa ca reducerea de cheltuieli planificata nu va
    fi suficienta spre a rezolva durabil problema datoriei
    excesive.

    Pe de alta parte, Spence crede ca SUA nu se indreapta spre temuta
    recesiune in forma de W, intrucat exista in prezent un impuls de
    crestere in economia americana, “desi acesta e deocamdata
    dezamagitor”. Conditia pentru ca recesiunea in forma de W sa fie
    evitata este insa, in opinia economistului, ca politicienii sa
    lucreze pentru consolidare fiscala, evitand impasuri de genul celui
    din ultimele saptamani, care submineaza credibilitatea SUA.

    Comentatorii Reuters noteaza ca presedintele Barack Obama ar fi
    avut la indemana solutia simpla a invocarii amendamentului 14, care
    i-ar fi permis sa evite incertitudinile create de prelungirea
    negocierilor intre republicani si democrati si sa decida singur
    asupra plafonului de indatorare, prevalandu-se de atributiile sale
    constitutionale, insa aceasta ar fi creat o criza politica,
    intrucat republicanii ar fi initiat procedura de suspendare, pe
    motiv ca Obama abuzeaza de putere, trecand peste vointa
    Congresului. Curtea Suprema, la randul sau, ar fi trebuit sa decida
    in ce masura prevederile amendamentului 14, datand din 1860, ar fi
    putut fi interpretate drept un cec in alb pentru presedinte de a
    mari plafonul de indatorare dupa bunul sau plac.

  • Analistii: Nu sunt excluse noi “reactii emotionale” ale investitorilor, cu impact asupra leului

    Ca atare, BNR va ramane cel mai probabil prudenta si nu va
    modifica dobanda de politica monetara cu ocazia sedintei din 3
    august, in ciuda faptului ca inflatia a scazut si ca are loc o
    redresare “fragila” a economiei. “Desi banca centrala nu tinteste
    un anumit nivel al cursului, nu poate ramane indiferenta la
    evolutiile cursului, cu atat mai mult cu cat inflatia este
    sensibila la fluctuatiile acestuia, iar ponderea imprumuturilor in
    valuta in portofoliul total de credite este mare, de circa 60%”,
    explica analistii bancii.

    BCR estimeaza ca in raport cu nivelul actual de 4,24 lei/euro, vom
    avea un curs valutar de 4,15 lei/euro la finele lui septembrie si
    acelasi curs pentru finele lunii decembrie.

    BNR ar putea sa inceapa insa un ciclu de inasprire a politicii
    monetare in primul trimestru al anului viitor, spre a contrabalansa
    posibile derapaje ale politicilor fiscale in anul electoral si
    pentru a incerca sa aduca rata inflatiei cat mai aproape de tinta
    pentru 2012, adauga analistii BCR.

    Pentru 2012, tinta de inflatie asumata de BNR este de 2-4%, la fel
    ca si in acest an. La nivelul lunii iunie, rata anuala a inflatiei
    a fost de 7,93%, iar pentru sfarsitul anului, banca centrala are in
    vedere o inflatie de pana la 5%.

    La randul lor, Ilker Domac si Gultekin Isiklar, analisti ai
    Citigroup, apreciaza ca BNR “continua sa se confrunte cu problema
    asigurarii unui echilibru intre riscurile inflatiei si necesitatea
    de a sustine redresarea economiei”. Cei doi considera, ca atare, ca
    BNR va urma o conduita prudenta si nu va modifica dobanda de
    politica monetara pe parcursul acestui an, mentinand-o la nivelul
    actual de 6,25% pe an.

    “Doar deviatii mari de la traiectoria inflatiei si o deteriorare a
    asteptarilor privind evolutia viitoare a inflatiei ar putea face
    BNR sa ia in considerare o majorare a dobanzilor”, adauga analistii
    Citi.

  • Cum ii sperie medicii pe americani: mananci hotdog, faci cancer

    Imaginea de pe panou reprezinta un pachet de tigari, cu un cap
    de mort desenat in loc de marca si din care ies cativa carnaciori,
    cu avertismentul aferent “Hotdogii va pot ruina sanatatea”. Panoul
    a fost platit de asociatia nonprofit Comitetul Doctorilor pentru o
    Medicina Responsabila (Physicians Committee for Responsible
    Medicine – PCRM), care isi promoveaza astfel proiectul de lupta
    contra cancerului, Cancer Project.

    Susan Levin, directorul departamentului de educatie pentru
    alimentatie sanatoasa in cadrul PCRM, sustine ca “un hotdog va
    poate trimite la moarte prematura”, intrucat “carnea procesata de
    genul mezelurilor folosite la prepararea unui hotdog poate creste
    riscul de diabet, boli de inima si diverse tipuri de cancer”, in
    special cancer colorectal si de prostata. “La fel ca tigarile,
    hotdogii ar trebui sa fie vanduti cu etichete de avertisment care
    sa-i ajute pe fanii curselor auto si pe ceilalti consumatori sa
    inteleaga riscurile de sanatate la care se expun”, afirma Levin pe
    site-ul PCRM.

    Neil Barnard, seful Cancer Project, i-a si dat in judecata pe
    marii producatori de mezeluri, intre care Oscar Mayer si Hebrew
    National, insistand ca produsele lor sa fie vandute numai cu
    etichete de avertizare, la fel cum sunt vandute tigarile.

    Anul trecut, cu ocazia curselor organizate pe circuitul de la
    Indianapolis s-au vandut la standurile din apropierea pistei peste
    1,1 milioane de hotdogi. Conform Institutului American pentru
    Cercetari in domeniul Cancerului, o simpla portie de 50 de grame de
    carne procesata (adica atat cat se gaseste intr-un hotdog),
    consumata zilnic, creste in medie cu 21% riscul de cancer
    colorectal. Anual, din cauza cancerului colorectal mor circa 53.000
    de americani, dintr-un total de circa 143.000 diagnosticati cu
    aceasta afectiune.

    Producatorii de mezeluri au reactionat imediat la ideea panoului
    publicitar. “Este o acuzatie absurda”, a declarat pentru CBS News
    Janet Riley, presedinta Consiliului National al Producatorilor de
    Hotdog si Mezeluri. “A incerca sa faci legatura intre un produs
    alimentar cu valoare nutritiva clara si un produs precum tigarile,
    care nu are nicio astfel de calitate, este provocator si
    alarmist.”

  • Basescu: In sistemul sanitar nu sunt bani din cauza contributiilor prea mici la fondul de sanatate

    Declaratiile presedintelui:
    – Romania si-a imbunatatit credibilitatea in urma aplicarii
    programelor din 2009, 2010 si 2011. Romania este intr-o situatie
    mult mai buna decat multe state membre ale Uniunii Europene si ale
    zonei euro.
    – Deficitul pe primele sase luni ale anului se incadreaza in
    cifrele convenite. Ne-am inteles ca deficitul pe care ni-l asumam
    pentru 2012 sa fie 2,5-2,7% pe cash.
    – S-a reluat cresterea economica, usoara, dar s-a reluat. Romania
    este intr-un proces de crestere, iar evaluarea pentru 2011 se
    mentine – 1,5%, urmand ca in 2012 sa fie 3,7%
    – Sanatatea va primi 300 de milioane de euro si mai pot beneficia
    si de alte fonduri numai cu conditia indeplinirii unor pasi.
    Sistemul de sanatate este subfinantat si principalul motiv este
    contributia mica pe care o avem ca salariati la fondul de sanatate
    si numarul mic de contributori raportat la numarul de utilizatori
    ai sistemului.
    – Am observat campania declansata de diversi interesati, dar nu va
    ceda nimeni. Pana nu se pun cheltuielile din sanatate sub control,
    nu ne putem gandi serios la marirea bugetului sanatatii.

    Mai mult pe
    www.mediafax.ro
    .