BusinessMagazin

Blog

  • FMI: Creditul a scazut in Europa de Est acolo unde bancile straine au retras cele mai mari sume de bani

    “Acest fenomen reflecta un numar de factori, de la cererea slaba
    de credite, constrangeri de finantare, ingrijorarile privind
    ratingul de tara si pana la presiuni din autoritatilor monetare
    locale pentru cresterea standardelor de adecvare a capitalului
    bancar, dar si anumite fluxuri de capital in interiorul grupurilor
    financiare internationale”, noteaza FMI.

    Cresterea creditelor a devenit negativa sau a ramas foarte slaba in
    tarile unde iesirile de capital decise de banci au fost cele mai
    mari, conform FMI. Aceste iesiri sunt direct proportionale cu
    gradul in care subsidiarele locale sunt dependente de bancile-mama
    pentru finantare si cu deteriorarea pe ansamblu a cererii de
    credite si a situatiei economice.

    Din acest punct de vedere, Letonia conduce detasat, cu iesiri de
    capital bancar care ajung cumulat la 14% din PIB, incepand din
    ultimul trimestru al lui 2008 si pana in primele trei luni ale
    anului in curs. Prin comparatie, Romania sta bine, cu sume de doar
    putin peste 4% din PIB, insa incomparabil cu Polonia, unde aceste
    fluxuri de capital nu ajung nici macar la 1% din PIB.

    In schimb, in tarile cu un grad mai mare de independenta a
    bancilor locale sau unde pietele locale sunt mai mari si unde
    economia a facut mai bine fata crizei, in ultimele luni a avut loc
    o redresare a cererii de credite, asa cum s-a intamplat in Polonia,
    Rusia sau Turcia.

    FMI anticipeaza ca riscurile de stabilitate financiara pentru
    pietele emergente s-au redus, insa aceste piete se confrunta in
    continuare cu “provocarea de a administra fluxuri mari si posibil
    volatile de capital”. Institutia recomanda politici de limitare a
    impactului unor astfel de fluxuri de capital, prin “abordarea
    adecvata a riscului de tara, abordarea problemelor mostenite de la
    sistemul bancar si mentinerea claritatii in privinta
    reglementarilor pentru intregul sector financiar”.

    In privinta standardelor de adecvare a capitalului bancar,
    statisticile continute in raportul FMI indica o rata de
    solvabilitate in sistemul bancar romanesc de 15% la sfarsitul lui
    martie 2010 (standardul fixat de BNR pentru raportul dintre
    fondurile proprii si activele ponderate dupa riscuri este de 8%).
    Rata este comparabila cu situatia din Lituania (15,1), este peste
    cea din Ungaria (12,9%) si Cehia (14,2%), dar sub cea din Bulgaria
    (18,2%) sau Estonia (22%).

    Ponderea creditelor neperformante (inclusiv cele clasificate drept
    indoielnice si pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de
    bancile din Romania era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din
    Letonia (17,9%), comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si
    Ungaria sau – la polul opus – 41,9% in Ucraina.

  • Revista presei economice din Romania

    Ministrul de interne catre politisti: arestati dobanzile! Gandul scrie ca
    ministrul Traian Igas a dispus ca sefii inspectoratelor judetene de
    politie sa negocieze cu bancile in aceasta saptamana conditii mai
    faborabile pentru politistii care au contractat credite. In primele
    doua zile de la deschiderea oficiala, peste 20.000 de persoane au
    trecut pragul centrului comercial Cocor, in conditiile in care
    magazinul are inchiriate in prezent peste 85% din spatiile
    comerciale.

    Clientii pot sa-si ia adio de la marjele de 1% pe care visau sa le
    obtina in negocierile cu bancile, anunta Evenimentul Zilei:
    creditorii vor putea aplica in continuare marjele de dobanda pe
    care le-au propus clientiilor in luna septembrie prin actele
    aditionale la creditele vechi, conform modificarii aduse de deputati la OUG 50/2010.
    Seful Fiscului, Sorin Blejnar, a explicat ca a pus sechestru pe
    unele active ale Rompetrol Rafinare “ca sa nu mai luam o
    ţeapa”.

    Preturile cresc, salariile scad, constata
    Adevarul: august a fost a cincea luna consecutiva de decalaj
    dintre scumpiri si dinamica veniturilor, iar scaderea puterii de
    cumparare a devenit un fenomen cronic. Jay Glick, CEO al
    furnizorului de echipamente petroliere Lufkin Industries, sustine
    ca Romania poate avea mai mult petrol decat estimeaza, cu conditia
    ca zacamintele sa fie mult mai bine exploatate, lucru valabil si
    pentru potentialul de gaze neconventionale din subsol.

    Coridorul verde al Dunarii, blocat de interesele latifundiarilor? Romania pierde
    milioane de euro din fondul de mediu al UE din cauza lui Culita
    Tarata, Trita Fanita, Ioan Nicolae sau Doru Ioan Taracila,
    informeaza Romania Libera. La Cluj urmeaza sa apara 100 de
    locuri de munca oferite in domeniul serviciilor IT de catre
    compania Office Depot, iar in doar cateva luni, patru mari
    investitori au anuntat crearea aici a peste 2.000 de locuri de
    munca, cele mai multe pentru informatici si finantisti.

    Cum vad executivii businessul pe final de an: pentru exportatori e
    mai bine, comertul si consumul stagneaza in cel mai bun caz, rezuma
    Ziarul Financiar opiniile mai multor manageri care cred ca
    trimestrul patru ar putea fi mai bun, in ton cu ce se intampla pe
    pietele externe care s-au oprit din recesiune. Guvernatorul Mugur
    Isarescu afirma ca BNR nu tine artificial cursul la 4,2 lei/euro,
    contrazis de Dinu Patriciu, care sustine ca acum cursul real ar
    trebui sa fie de 4,7-4,8 lei.

  • Cele mai importante evenimente de miercuri

  • Senatorii finantisti aproba scaderea impozitului pe venit la 10%

    Initiator este senatorul PDL, Iulian Urban, iar printre cei care
    au semnat proiectul se numara si noii ministri ai Cabinetului Boc,
    Ioan Ariton, ministrul economiei si Traian Igas, ministrul
    administratiei si internelor, care sunt si senatori.

    Documentul – pentru care Guvernul a emis un punct de vedere de
    respingere – trebuie sa treaca de plenul Senatului si apoi de
    Camera Deputatilor, care este decizionala in materie de
    fiscalitate.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • BERD acorda finantari fara precedent pentru filialele bancilor grecesti: 630 mil. euro pentru Romania, Albania, Bulgaria si Serbia

    Imprumuturile, care vor fi puse la dispozitia bancilor in cate
    doua transe egale, fac parte dintr-un acord de finantare mai amplu
    care include linii de credit pentru filialele din regiune ale
    grupurilor elene Alpha Bank Group, Piraeus Group si Eurobank.
    Pentru Piraeus, finantarea este in valoare totala de 200 de
    milioane de euro si mai vizeaza Piraeus Bank Bulgaria (70 de
    milioane de euro) si Tirana Bank din Albania (40 de milioane),
    conform BERD. Pentru Eurobank, finantarea este in valoare totala de
    230 de milioane de euro si mai vizeaza Eurobank EFG Bulgaria AD
    (Postbank), cu 75 de milioane de euro, si Eurobank EFG a.d.
    Beograd, cu 60 de milioane. Alpha Bank Group beneficiaza de 200 de
    milioane de euro in total, din care 50 de milioane pentru Alpha
    Bank Serbia.

    “Noua linie de credit va veni in sprijinul companiilor mici si
    mijlocii, dar si al marilor companii private si va contribui la
    cresterea resurselor de finantare puse la dispozitia clientilor”, a
    comentat Catalin Parvu, director general executiv al Piraeus Bank
    Romania.

    Toate cele trei linii de credit pe termen mediu fac parte din
    planul international de actiune pentru institutiile financiare al
    BERD, initiat in februarie 2009, in virtutea caruia BERD, Banca
    Mondiala si Banca Europeana de Investitii vor furniza 24,5 miliarde
    de euro, in doi ani, pentru a sustine economiile din Europa de
    Est.

    Daca anul trecut a acordat imprumuturi in Romania cu precadere
    firmelor de constructii si retail, BERD se axeaza anul acesta pe
    credite acordate bancilor, cu scopul de a finanta IMM-urile si
    sectorul corporatist. Anul acesta a acordat un credit de 20 de
    milioane de euro pentru Millennium Bank, unul de 50 de milioane de
    euro pentru BRD si altul de 10 milioane de euro pentru BCR.

  • Dinu Patriciu: Mic.ro va avea vanzari de 1,5 mld. euro in 2011

    Cu o cifra de afaceri de 1,5 miliarde de euro la finalul anului
    viitor, Mic.ro ar putea deveni cel mai mare comerciant de pe piata
    romaneasca, pozitie detinuta in acest moment de reteaua Metro Cash
    & Carry, care a inregistrat anul trecut vanzari de 1,2 miliarde
    de euro.

    Operatorul Mic.ro, Mercadia, a preluat in luna august si reteaua
    de magazine de tip discount MiniMax, care avea in acel moment 31 de
    spatii iar in prezent numara 36. “Anul viitor, aceasta retea de
    magazine de discount va ajunge la 150 de spatii, care for fi
    complet schimbate”, a declarat Dinu Patriciu, care nu a dorit sa
    spuna care va fi noul nume sub care vor opera magazinele preluate,
    dar a afirmat ca aceste spatii vor functiona ca suport pentru
    magazinele Mic.ro. “De la 5 la 7 dimineata din magazinele MiniMax
    vor fi aprovizionate spatiile Mic.ro”, a precizat Patriciu.

    Pe piata de magazine de tip convenience (de proximitate) nu exista
    nicio retea puternica, spatiile fiind operate de mici antreprenori
    familiali.

  • Dinu Patriciu: Mic.ro ajunge la break-even in aprilie 2011

    Reteaua Mic.ro, care a atras, conform declaratiilor lui
    Patriciu, 30 de milioane de euro pana in prezent, cand numara 113
    magazine, este cea mai mare investitie din retail in aceasta
    perioada, cand majoritatea comerciantilor prefera o politica mai
    precauta. “Investitiile totale vor ajunge la 200 de milioane de
    euro”, spune Patriciu.

    Lantul de magazine dezvoltat de Patriciu, unul dintre cei mai
    bogati oameni de afaceri romani, va genera, conform previziunilor,
    vanzari de 150 de milioane de euro pana la finalul acestui an, in
    conditiile in care “fiecare 36 de magazine au un rulaj de 100 de
    milioane de euro anual”.

    In prezent reteaua numara 113 spatii Mic.ro si 36 de magazine
    MiniMax Discount, retea preluata de Mercadia (operatorul Mic.ro) in
    luna august. Patriciu nu a dorit sa ofere detalii financiare despre
    preluarea MiniMax, in cadrul careia detinea, la momentul fondarii
    ei, “impreuna cu fratele meu, pachetul majoritar de actiuni. Ne-am
    retras insa dupa numai un an pentru ca am crezut ca partenerii
    (austrieci – n.r.) vor da cu oistea de gard. N-a fost asa”.

  • Fondatorul hi5, Ramu Yalamanchi, revine in Romania la How To Web

    In toamna anului trecut, cand a vizitat pentru prima data
    Romania, Yalamanchi spunea despre Romania ca este una dintre
    pietele online cele mai puternice si cu cel mai mare potential de
    crestere, mai ales pentru hi5.com care a preferat sa lase deoparte
    piata americana deja aglomerata si s-a dezvoltat in restul
    lumii.

    De altfel, reteaua hi5.com a fost lansata inital in tari latine,
    cu vorbitori de limba spaniola, si de-abia apoi extinsa in restul
    lumii. “SUA sunt doar o componenta a afacerii; cea mai mare parte
    dintre cei 50 de milioane de utilizatori unici provin din afara
    granitelor americane”, spunea pe atunci Ramu Yalamanchi pentru
    BUSINESS Magazin.

    In Romania, hi5.com numara peste 4 milioane de utilizatori unici
    care genereaza lunar in jur de 1,8 de miliarde de afisari. Pentru
    reteaua sociala, internetul romanesc este de altfel una dintre cele
    mai mari piete europene, peste Polonia, spre exemplu, care numara
    in jur de un milion de utilizatori.

    Yalamanchi este licentiat in informatica la Universitatea din
    Illinois – Urbana, Champaign si a fondat hi5 Networks in 2002,
    trecand prin cateva variante de produs pana sa ajunga la ideea
    retelei sociale careia i-a dat drumul in 2003. La inceputul lunii
    noiembrie, acesta va veni din nou in Romania pentru a discuta cu
    antreprenori din onlineul est-european despre tendintele din zona
    internetului in cadrul conferintei dedicate How To Web, principala
    discutie avand drept tema “Modelarea viitorului: antreprenoriatul
    si noul val de oportunitati web”.

  • Patriciu: Ajungem la 3.000 de magazine in 2011

    In acest moment, reteaua Mic.ro numara 113 magazine, pentru care
    a fost alocata o investitie in valoare de 30 de milioane de euro,
    bugetul total de investitii alocat acestui proiect urmand sa se
    ridice la 200 de milioane de euro, conform lui Patriciu.

    Investitia medie pe magazin este de 100.000 de euro, suma in
    care sunt incluse si cheltuielile necesare cu stocul de marfa
    disponibil pe rafturile magazinelor cu o suprafata de aproximativ
    50 de metri patrati. In medie, in Mic.ro sunt comercializate 2.000
    produse, cam cate are si un magazin de tip discount, ca Plus, Penny
    sau MiniMax.

    “Vom ajunge la break-even in aprilie anul viitor, adica la 12 luni
    de la demararea proiectului”, accentueaza omul de afaceri.

    In luna august, Mic.ro a achizitionat reteaua MiniMax Discount,
    care avea in acel moment 31 de magazine si a ajuns deja la 36 de
    unitati in 33 de orase. Totodata, a fost achizitionat si spatiul
    logistic al MiniMax, care va deservi si reteaua de magazine
    Mic.ro.

    “Spatiile MiniMax vor fi complet transformate pentru a fi mai
    apropiate de comertul traditional”, spune Dinu Patriciu, care crede
    in acest tip de afacere si acuza “mimetismul retelelor
    internationale de comert care s-au dezvoltat in ultimii 20 de ani
    pe piata romaneasca”.

    Cifra de afaceri estimata pentru acest an este de 150 de milioane
    de euro, urmand ca la finalul anului viitor, cele 3.000 de spatii
    sa genereze o cifra de afaceri totala de 1,5 miliarde de euro.

    Pe piata de magazine de tip convenience atacata de Mic.ro nu mai
    exista nicio retea puternica.

  • Salariul mediu net continua sa scada

    La polul opus s-au aflat cei care muncesc in industria
    hoteliera. Daca in transporturi aeriene media salariala a fost de
    3.300 de lei, in hoteluri si restaurante castigul salarial a fost
    de patru ori mai mic, adica 787 de lei.

    Castigul salarial mediu nominal brut a fost de 1.846 de lei, cu
    1,2% mai mic fata de luna precedenta. Scaderea este explicata si
    prin faptul ca in luna precedenta au fost acordate prime
    ocazionale, precum primele de vacanta si plata concediilor de
    odihna.

    Cele mai semnificative scaderi ale castigului salarial mediu net
    au avut loc activitatile de productie a produselor din tutun, cu
    7%, in fabricarea produselor textile, fabricarea substantelor si a
    produselor chimice, tabacirea si finisarea pieilor (inclusiv
    fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si
    incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor), industria
    metalurgica, extractia minereurilor metalifere, intre 4% si 5%, si
    in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze,
    apa calda si aer conditionat, intermedieri financiare (cu exceptia
    activitatilor de asigurari si ale fondurilor de pensii), intre 3%
    si 4%.