BusinessMagazin

Blog

  • Cristian Popa, BNR: Viitorul României este în Europa

    Într-un moment în care pare că direcţia europeană a României este pusă sub semnul întrebării, cred că este util să privim cu atenţie ce a însemnat, cu adevărat, proiectul european pentru ţara noastră. Iar dacă vrem să înţelegem ce impact a avut aderarea la Uniunea Europeană asupra României, e suficient să privim datele, aşa cum o fac economiştii. Cifrele nu mint, nu exagerează, nu manipulează şi nu pot fi ignorate.

    Să începem cu fondurile europene, mai exact cu imaginea completă a fluxurilor financiare dintre România şi UE. De la aderare şi până în prezent, România a atras fonduri europene în valoare de 97,9 miliarde de euro. Aproape 100 de miliarde de euro. În aceeaşi perioadă, contribuţia României la bugetul Uniunii Europene a fost de aproximativ 32 de miliarde de euro. Calculul este simplu, iar rezultatul este impresionant: România a beneficiat de intrări nete de fonduri europene în valoare de 65,9 miliarde de euro în intervalul 2007 – octombrie 2024. Pentru context, întreg PIB-ul României în 2005 era de aproximativ 80 miliarde de euro.

    Cu alte cuvinte, pentru fiecare euro contribuit la bugetul Uniunii, România a primit înapoi peste 3 euro. Nu ai nevoie de un doctorat în finanţe ca să realizezi că este o afacere extrem de bună. Iar termenul „afacere” nu reuşeşte să descrie pe deplin relaţia României cu Uniunea Europeană, care înseamnă mult mai mult decât bani. Dar, rămânând la partea financiară, putem afirma fără ezitare că România a beneficiat de o sursă extrem de importantă de capital şi o şansă unică de a recupera decalajele istorice faţă de Europa Occidentală. Şi a recuperat, în mare parte mulţumită Uniunii Europene.

    Infograficul de mai jos arată clar că fondurile europene au continuat să vină constant de-a lungul timpului, finanţându-ne atât consumul, cât şi investiţiile. Iar partea care nu se vede în cifre este că aceşti bani au venit, de multe ori, doar la pachet cu reforme, de care România avea şi încă are atât de mare nevoie. Deci am avut de câştigat pe două părţi.

    Fondurile europene au fost esenţiale pentru modernizarea României, contribuind la dezvoltarea infrastructurii, agriculturii, educaţiei şi sănătăţii, ceea ce a îmbunătăţit mobilitatea, competitivitatea şi calitatea vieţii. Ele au sprijinit investiţiile şi implicit crearea de locuri de muncă, reducerea şomajului şi stimularea iniţiativelor antreprenoriale, susţinând economia locală.

    Astfel, România a înregistrat o convergenţă reală accelerată a nivelului PIB pe locuitor către nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană, de la aproximativ 39% din media UE în 2006, la 79% în anul 2023, şi puţin peste 80% în prezent: un progres fantastic. Chiar dacă inegalităţile regionale şi diferenţele economice între judeţe complică poza, realitatea este că simţim cu toţii convergenţa în viaţa de zi cu zi.

    Este trist că, deşi în ultimele două decenii PIB-ul şi salariul mediu au crescut de şase ori (în euro), iar nivelul de trai şi speranţa de viaţă au crescut semnificativ, în loc să căutăm să mergem pe aceeaşi cale de succes, şi să contribuim şi noi la crearea unei Europe chiar mai bune, noi cochetăm cu Estul, cu modele autoritare ce nu aduc nici prosperitate, nici libertate şi, cu siguranţă, nu o viaţă mai bună copiilor noştri. Este regretabil că, în cel mai prosper moment din istoria României, percepţia este că „nu merge”. Este de neînţeles cum, în sectoare precum cel agricol, care au beneficiat atât de mult, oamenii întorc spatele Vestului. Este chiar ciudat, şi trist, că agricultori cu tractoare de sute de mii de euro, cumpărate pe bani europeni, şi milioane de euro în subvenţii agricole primite, ne spun că Europa nu este bună.

    Astăzi, din punct de vedere economic şi al standardului de viaţă, suntem mai aproape de Vest decât am fost vreodată în istorie. Iar direcţia este clară: decalajele se reduc. România devine tot mai bine integrată în Europa, în piaţa muncii, în lanţurile de aprovizionare, în multe altele. Peste 70% din comerţul României este cu statele membre ale Uniunii Europene. Românul mediu câştigă peste 1000 de euro în prezent. Nu s-a trăit niciodată în comunism atât de bine cum se trăieşte în UE. Din statele comuniste am văzut oamenii fugind, uneori riscându-şi viaţa încercând să treacă Dunărea înot pentru a ajunge în Vest, dar invers nu prea.

    Un mesaj trebuie transmis clar: convergenţa nu este un drum cu sens unic, este un drum cu două sensuri deci poate merge şi înapoi. Grecia este un exemplu bun. De la 86,7% în 1995, la 67,3% în 2023. De ce nu învăţăm din experienţele altor ţări?

    Însă aderarea la Uniunea Europeană a fost mai mult decât despre bani: a fost şi este un catalizator pentru România, o garanţie pentru investitori, un club destul de select, ce oferă acces la o piaţă comună extinsă, ce creşte credibilitatea, crescând comerţul şi investiţiile. Standardele europene, reformele structurale cerute de Comisie şi întărirea instituţiilor democratice au fost fundamentale pentru acest progres.

    Dacă fondurile europene reprezintă resurse financiare nerambursabile din surse publice, investiţiile străine directe (ISD) sunt investiţii private realizate de companii străine. Acestea impulsionează major economia prin crearea de locuri de muncă, transfer de know-how şi modernizarea unor sectoare economice. Practic, ele aduc capital, expertiză şi stabilitate în sectorul privat. Dacă fondurile europene au modernizat infrastructura, educaţia şi agricultura, atunci ISD-urile pot fi privite ca motorul care a dezvoltat industria, tehnologia şi serviciile.

    Am arătat recent că, la finalul anului 2023, soldul investiţiilor străine directe (ISD) în România a depăşit 118 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 36,4% din PIB, evidenţiind avantajele unei economii deschise şi conectate la piaţa globală. Cele mai recente date, din toamna acestui an, indică o valoare chiar mai mare, de 123 miliarde de euro, o triplare faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2007.

    Însă, aşa cum vin, capitalurile pot şi pleca; ele curg acolo unde sunt cel mai bine primite. Politicile anti-piaţă şi pro-intervenţionism duc fix la acest rezultat.

    Aproximativ 1,1 milioane de români lucrau pentru companii cu capital străin la finalul anului 2023, reprezentând mai mult de un sfert din totalul salariaţilor din companiile nefinanciare. Iar numărul real este şi mai mare, dacă îi includem şi pe cei care lucrează pe bază de contracte de colaborare şi pe cei care lucrează în companii cu capital mixt, parţial românesc şi parţial străin. În plus, colegul meu, Csaba Bálint, Membru al Consiliului de administraţie al BNR, a remarcat bine că integrarea europeană a permis ca forţa de muncă românească să fie de aproape trei ori mai productivă astăzi decât la începutul acestui secol.

    Fondurile europene şi investiţiile străine directe (ISD) au transformat România într-un hub economic tot mai conectat la pieţele globale. Tot ele au permis asigurarea unei stabilităţi relative a cursului valutar şi au schimbat percepţia despre ţara noastră pe pieţele externe. Pieţele ne-au tolerat indisciplina fiscală tocmai pentru că statutul de membru al Uniunii Europene ne face mai atractivi în ochii investitorilor şi aduce credibilitate. Însă deciziile politice pot avea costuri economice, iar stabilitatea financiară nu este un dat – ea trebuie menţinută.

    Despre principii şi valori.

    Cel mai mare câştig al apartenenţei la Uniunea Europeană este, fără îndoială, libertatea. Libertatea de a alege. Libertatea de a călători fără bariere. De a studia oriunde în Europa. De a lucra sau de a începe o afacere în orice stat membru. Libertatea de a avea acces la oportunităţi care, acum 30 de ani, păreau imposibile pentru părinţii noştri. De 35 de ani românii aleg Vestul pentru a merge la muncă, pentru vacanţe, pentru studii – nu Estul, şi cu siguranţă nu Nord-Estul. Oare de ce?

    Apartenenţa la UE înseamnă drepturi, dar şi obligaţii. Drepturi care ne protejează ca cetăţeni, consumatori sau angajaţi. Şi obligaţia de a respecta regulile Uniunii, fiscale şi nu numai. Standardele europene au contribuit la consolidarea instituţiilor democratice şi la întărirea statului de drept, ar fi fost mult mai rău altfel.

    Cei care consideră apartenenţa la Uniunea Europeană o „povară” ar trebui să-şi imagineze cum ar fi fost să „stăm pe margine”, să lâncezim la confluenţa dintre Rusia şi Europa. Totuşi, nu este nevoie de un exerciţiu de imaginaţie prea complicat. Este suficient să privim către ţări precum Belarus sau Ucraina, care nu au vrut sau nu au putut urma calea europeană. Integrarea în UE reprezintă împlinirea visului paşoptist: o Românie modernă, liberă şi europeană.

    Nu totul este perfect cu UE. Uniunea Europeană are problemele ei, iar multe lucruri pot şi trebuie îmbunătăţite. Că vorbim de birocraţie, taxare, politici de imigraţie sau mediu, este clar că mai sunt multe de rezolvat şi la Bruxelles – o spun votanţii, nu eu. Dar să fim clari: este indubitabil cea mai bună opţiune pentru România. Ştim prea bine ce a însemnat comunismul, este dureros că uităm atât de repede. Şi ştim care a fost preţul plătit pentru libertate în 1989, pentru o Românie modernă, pentru ca noi, astăzi, să avem luxul de a alege.

    România trebuie să meargă înainte pe calea europeană, spre mai bine, nu înapoi, spre umbrele urâte ale trecutului.

     

    Acest articol a fost publicat iniţial pe platforma Comunitatea Liberală 1848.

    Cristian I. Popa, CFA este membru al Consiliului de administraţie al BNR.

    Opinia prezentă îi aparţine autorului şi nu reprezintă poziţia Băncii Naţionale a României.

  • Chatboţii AI ar putea ajuta oamenii cu cumpărăturile de sărbători

    În zilele de oferte, multe magazine online au integrat în site-urile lor web chatboţi, creaţi pentru a le oferi cumpărătorilor un serviciu de relaţii cu clienţii îmbunătăţit. Unele companii au integrat modele care includ noi tehnologii generative de inteligenţă artificială, care le permit cumpărătorilor să ceară sfaturi punând întrebări formulate în mod natural, precum: „Care este cea mai bună boxă wireless?”.

    Companiile speră ca oamenii să folosească aceşti chatboţi, care sunt denumiţi de obicei „asistenţi de cumpărături”, ca însoţitori virtuali care îi ajută să descopere sau să compare produse.

    Aceştia reprezintă o variantă îmbunătăţită a asistenţilor virtuali care erau disponibili până acum pe unele site-uri de cumpărături online, creaţi mai ales pentru funcţii orientate spre sarcini, cum ar fi ajutarea clienţilor în localizarea comenzilor online sau returnarea produselor nu au corespuns aşteptărilor.

    Compania Amazon a declarat că clienţii săi au apelat la Rufus, asistentul de cumpărături generativ alimentat cu inteligenţă artificială pe care l-a lansat în acest an, cu diverse curiozităţi. Cumpărătorii au pus diverse întrebări legate de produsele dorite, precum dacă o anumită cafetieră este uşor de curăţat sau ce recomandări are pentru un joc pentru petrecerea de ziua unui copil.

    Rufus, care este disponibil pentru cumpărătorii din SUA şi din alte câteva ţări, nu este singurul asistent de cumpărături existent. O parte din cumpărătorii Walmart vor avea acces în acest an la un chatbot similar pe care cel mai mare retailer din Statele Unite îl testează la câteva categorii de produse, inclusiv jucării şi electronice.

    Perplexity AI a lansat pe motorul său de căutare bazat pe inteligenţă artificială o nouă funcţie care vine în ajutorul cumpărătorilor. Aceasta le permite utilizatorilor să pună întrebări de genul: „Care sunt cele mai bune cizme de piele pentru femei?” şi apoi să primească rezultate specifice ale produselor care corespund căutării.

    Victoria’s Secret, IKEA, Instacart şi retailerul canadian Ssense se numără printre companiile care experimentează în prezent cu chatboţi, iar unele folosesc chiar tehnologia OpenAI.

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Bietul Ioanide. O carte pentru mediul de afaceri, o carte de citit săptămâna asta

    ”Elucubraţii, Domnule Doru (….), poporul are bun simţ”

    Bietul Ioanide, 1953, George Călinescu (un nume care a ajuns să ne încurce). Pune mâna pe carte şi citeşte din ea, în format fizic sau electronic, între două Tik-Tok-uri, două rapoarte de buget, două manifestaţii, două postări despre vacanţa la soare care te aşteaptă, două discuţii cu analiştii în nota din ultima săptămână: ”Ok, so what we goona do? I don’t know. What do you want to do?” şi două sudalme după ce te uiţi la televizor.

    George Călinescu scrie greu, noir, apăsător, simţi descărcarea electrică din sinapsă când îl citeşti. Criticii susţin ca ar scrie balzacian. Nu sunt critic literar să mă pricep să compar stiluri, însă este convingerea personală că scrie la fel de greu precum Franz Kafka, naraţiunea ambilor te trage la fund; însă, daca la Franz Kafka ai senzaţia când citeşti că eşti în coma vigilă, la George Călinescu eşti treaz tot timpul. Romanele lui George Călinescu sunt extrem de greu de citit, mai ales astăzi, în 2024, când toată lumea, inclusiv oamenii de afaceri, de la care ai aşteptări mai mari, este sclava logicii binare, totul este în alb şi negru.

    Încearcă sa citeşti Bietul Ioanide, n-ai nimic de pierdut, în afară de prostie, vorba unui slogan publicitar ”Citeşte o carte, te face ne-prost”. Un prim spoiler, după ce termini de citit iţi vine să vrei să ai puterea să te întorci în timp şi să-l schimbi…

    Daca totuşi nu ai timp de citit, uite un al doilea spoiler din Bietul Ioanide, ca să ştii ce mai gândeau unii români, inclusiv oameni de afaceri, prin 1937: ” Suntem în căutarea unui spirit care să ne domine de la o altitudine superioară”. Iar ceilalţi români, inclusiv oameni de afaceri, erau în admiraţia lor.  


     

     

  • A apus gloria IT-ului în HR?

    Companiile din retail şi domeniul financiar-bancar sunt vedetele anului când vine vorba de preferinţele angajaţilor, conform TopULUI AngajatoriLOR Undelucram.ro 2024, în timp ce sectorul IT&C, care a dominat clasamentele din ultimul deceniu, face un pas înapoi. Ce înseamnă această schimbare şi cum se transformă piaţa muncii din România?

     

    În fruntea clasamentului realizat de Undelucram.ro se află companii din retail şi FMCG, ca JYSK, Phillip Morris, Deichmann, dm drogerie markt şi Starbucks, recunoscute pentru stabilitatea oferită şi cultura organizaţională pozitivă, aspecte care devin tot mai importante pentru angajaţi. Platforma Undelucram.ro, care reprezintă cea mai mare comunitate online a angajaţilor din România, a realizat acest clasament pe baza feedbackului anonim al angajaţilor, colectat între octombrie 2023 şi octombrie 2024. „Este pentru prima dată în aproape un deceniu când doar o singură companie IT&C se află între primele zece locuri ale clasamentului general. Schimbarea reflectă clar transformările din piaţa muncii românească, iar acest lucru nu poate fi ignorat. Creşterea impozitelor, revenirea la birou după pandemia de COVID-19, valul de disponibilizări şi incertitudinea economică au influenţat considerabil acest sector”, a explicat Costin Tudor, fondator şi CEO al Undelucram.ro. Potrivit lui Tudor, companiile din IT&C au atras până acum angajaţii datorită salariilor competitive, flexibilităţii şi oportunităţilor ample de creştere profesională. Totuşi, aceste beneficii au fost parţial umbrite de factori recenţi care au afectat industria: „După o perioadă de expansiune masivă, sectorul IT&C se confruntă cu provocări care i-au diminuat atractivitatea”.

    Topul din 2024 scoate în evidenţă priorităţile mereu în schimbare ale angajaţilor din România. Retailul şi domeniul financiar-bancar s-au afirmat prin oferirea unui mediu de lucru stabil, cu accent pe cultura organizaţională şi dezvoltarea personală. „Angajaţii caută tot mai mult companii care să le ofere un echilibru între viaţa personală şi profesională, o cultură organizaţională puternică şi siguranţa locului de muncă,” subliniază Costin Tudor. „Nu mai este suficient doar să oferi un salariu mare, trebuie să creezi un mediu în care oamenii să se simtă apreciaţi şi motivaţi pe termen lung.” Deşi sectorul IT&C a pierdut teren, Tudor nu consideră că acesta a ieşit complet din peisaj: „Sectorul IT încă reprezintă un pilon important pe piaţa muncii, dar trece printr-o perioadă de reajustare. Companiile IT trebuie să regândească modul în care abordează nevoile angajaţilor, mai ales într-o piaţă unde stabilitatea şi interacţiunea umană devin priorităţi.” Topul din 2024 semnalează o diversificare importantă a pieţei muncii, iar faptul că domenii precum retailul şi financiarul au intrat în top ar putea fi un semn că angajaţii sunt mai atenţi la alte aspecte decât cele tradiţionale. „Este o oportunitate pentru toate industriile să se reinventeze şi să fie mai competitive,” crede Tudor. „Companiile care înţeleg această schimbare şi se adaptează vor reuşi să atragă şi să reţină cei mai buni oameni. Clasamentul din acest an arată că angajaţii apreciază conexiunile umane autentice la locul de muncă, alături de sprijinul şi valorile comunicate de aceste companii – un semn că piaţa devine mai echilibrată şi diversificată.” În ceea ce priveşte impactul evoluţiilor economice recente, CEO-ul Undelucram.ro observă că modificările economice din ultimii ani au avut şi continuă să aibă impact direct asupra percepţiei şi alegerilor de carieră ale angajaţilor. În special în industria IT&C, unde aceste schimbări s-au resimţit puternic, angajaţii au început să caute mai multă stabilitate şi flexibilitate la locul de muncă, ceea ce a influenţat modificările din clasament. 

    Un aspect esenţial al acestui clasament este faptul că se bazează pe feedback anonim al angajaţilor. Tudor explică modul în care se asigură obiectivitatea acestor recenzii: „În primul rând, anonimatul complet al feedbackului le permite angajaţilor să îşi exprime opiniile sincer şi deschis, fără teama de repercusiuni.” În plus, recenziile sunt analizate cu atenţie de echipa de moderatori a Undelucram.ro, care se asigură că acestea respectă drepturile la liberă exprimare, informare şi imagine ale companiilor: „Mai mult, recenziile sunt evaluate pe mai multe criterii relevante, precum oportunităţile de avansare, pachetul salarial, managementul şi atmosfera de lucru, ceea ce asigură o evaluare cuprinzătoare a fiecărei companii. Astfel, avem o imagine clară şi obiectivă asupra culturii organizaţionale şi beneficiilor oferite de fiecare angajator”.  Când vine vorba despre relevanţa criteriilor de evaluare, Tudor spune că acestea sunt extrem de importante pentru deciziile angajaţilor: „Criteriile de evaluare precum echilibrul între timpul la birou şi timpul liber, precum şi oportunităţile de avansare, sunt extrem de relevante pentru angajaţi, dar decizia acestora de a rămâne în compania în care lucrează depinde de mai mulţi factori. De exemplu, dacă un angajat lucrează într-un mediu cu un management sănătos şi sprijin pentru dezvoltarea profesională, dar nu este compensat corespunzător sau nu are perspective de avansare, este posibil să fie tentat să îşi caute un alt loc de muncă. Şi este absolut normal.” Tudor adaugă că fiecare angajat îşi prioritizează nevoile diferit, dar anumite aspecte sunt esenţiale pentru toţi în 2024: „Transparenţa privind politica salarială, beneficiile oferite şi un management care susţine dezvoltarea continuă s-au dovedit a fi factori esenţiali pentru retenţia şi atragerea angajaţilor. De asemenea, echilibrul între viaţa profesională şi personală este foarte important, iar companiile care reuşesc să creeze un mediu de lucru ce sprijină acest echilibru, oferind totodată un pachet salarial corect şi oportunităţi de avansare, au mai multe şanse să rămână atractive pentru angajaţi.”

     

    Ce îşi doresc angajaţii anului 2025?

    În ceea ce priveşte evoluţia preferinţelor angajaţilor pentru anul viitor, Costin Tudor spune că este dificil de făcut o prognoză clară, dată fiind volatilitatea economică şi situaţia geopolitică globală. „Răspunsul este: depinde,” afirmă el. „Dacă până acum eram obişnuiţi să spunem că piaţa muncii este dinamică, astăzi, având în vedere situaţia geopolitică extrem de complexă la nivel global, putem afirma că această dinamică va accelera exponenţial.” Totuşi, el subliniază că domeniul inteligenţei artificiale ar putea juca un rol esenţial în viitorul sectorului IT. „Dacă domeniul inteligenţei artificiale va evolua conform prognozelor, va fi nevoie de o forţă de muncă motivată care să contribuie la dezvoltare. Din această perspectivă, cred că sectorul IT are şanse reale să revină în topul preferinţelor angajaţilor.” Pentru companiile care îşi doresc să îşi îmbunătăţească poziţia în clasamentul viitor, Tudor oferă un sfat clar: „Transparenţă, transparenţă, transparenţă!” El explică că o strategie de HR şi comunicare autentică, bazată pe deschiderea reală faţă de angajaţi, poate face diferenţa. „Recomandarea mea principală este să adopte o cultură organizaţională centrată pe înţelegerea nevoilor angajaţilor şi pe empatie autentică. O companie care îşi încurajează angajaţii să ofere feedback anonim pe platforma noastră are şanse reale să culeagă roadele în clasamentul de anul viitor.” Cât despre modul în care diversificarea industriilor ar putea schimba peisajul pieţei muncii pe termen lung, Tudor observă că această diversificare este o premieră, dar crede că va continua. „Pe măsură ce clasamentul prindea contur, m-am întrebat dacă 2024 reprezintă începutul unui nou trend în employer branding sau doar o excepţie. Personal, cred că viitorul va aduce un top cu o mare diversitate de industrii, dar şi cu un loc special pentru IT&C.” În ceea ce priveşte perspectivele platformei Undelucram.ro, Costin Tudor anunţă extinderi şi inovaţii: „Clasamentul este deja prezent de câţiva ani în ţările unde reţeaua WhereWeWork.com a creat platforme similare. Ne bucurăm să anunţăm că la sfârşit de noiembrie vom face publice topurile locale din Republica Moldova, Bulgaria, Grecia şi Ungaria.” Pe viitor, echipa ia în considerare introducerea unui nou criteriu de evaluare, axat pe incluziune, pentru a reflecta mai precis preferinţele angajaţilor. Totodată, planurile pentru 2025 includ lansarea catalogului „Top 100 angajatori pentru care să lucrezi” şi organizarea conferinţei „Top angajatori Undelucram.ro,” care va dezbate tendinţele şi bunele practici din industria de HR.   

     

    Care sunt cele mai apreciate companii de către propriii angajaţi?

    1. JYSK România

    2. Philip Morris România

    3. Deichmann

    4. dm drogerie markt

    5. Starbucks România

    6. Beko România

    7. Provident Financial România

    8. First Bank

    9. Nagarro

    10. Libra Internet Bank*

    Sursa: Top Angajatori Undelucram.ro 2024; 

    *Fiecare companie din clasamentul Undelucram.ro este evaluată pe baza aceloraşi criterii, incluzând o notă generală (70%) şi câte o notă pentru cinci criterii esenţiale (fiecare cântărind 6%): oportunităţi de avansare, pachet salarial, echilibrul între muncă şi timp liber, calitatea managementului şi valorile organizaţionale. Acestea au fost extrase din recenziile anonime lăsate de angajaţi între octombrie 2023 şi octombrie 2024. În afara acestui clasament general, Undelucram.ro a realizat şi câte un clasament pe industrii: asigurări, bănci, BPO şi servicii, consultanţă, inginerie, IT&C, restaurante şi cafenele cu servire rapidă, retail alimentar, retail non-alimentar, producţie de bunuri de larg consum, producţie industrială, sănătate şi farma, telecomunicaţii.

  • Investiţii de croazieră

    Dacă diferite locuri din lume sunt deranjate de prea mulţii turişti care ajung acolo, o parte din firmele care-i plimbă şi prin locurile respective caută soluţii să răspundă cererii în creştere, scrie Financial Times.

    Astfel marii operatori de croaziere au început să-şi creeze propriile destinaţii în care turiştii să se poată odihni şi petrece timpul liber în diverse moduri, mai ales după ce au apărut limitări ale numărului de vase de croazieră care pot ancora în acelaşi timp în anumite porturi sau de-a dreptul interdicţii. Aceste companii preferă să investească mai ales în insule private unde construiesc de la zero sau renovează staţiuni ori complexe turistice, asigurându-se că există suficiente atracţii pentru ca să nu li se plictisească  clienţii, ceea ce le permite şi să-şi împartă turiştii mai bine între destinaţiile pe care le deservesc pentru a evita supraaglomerarea. 

    Un mare succes s-a dovedit Perfect Day de pe CocoCay din Bahamas al operatorului Royal Caribbean, redeschisă după o amplă investiţie în 2019. Operatorul are în plan o investiţie şi mai mare într-un alt Perfect Day, de data aceasta pe coasta mexicană a Mării Caraibelor, dotat cu plaje, parcuri acvatice şi alte modalităţi de petrecere a timpului liber. Concurentul Carnival are în lucru o investiţie pe insula Grand Bahama din Bahamas, Celebration Key, pe care o va lansa anul viitor, în timp ce Norwegian Cruise Line, investeşte tot în aceeaşi zonă, dar pe Great Strirrup Cay, într-un chei la care pot trage două vase de-ale sale pentru a dubla numărul de vizitatori din 2026.

     

  • Şah la purtător

    Există seturi miniaturale pentru jocuri ca table sau şah, dar pentru cei cărora nu le plac sau nu doresc să se care cu aşa ceva după ei, oferta s-a îmbogăţit un set de şah purtabil, realizat de un designer francez pe nume Louis Le Joly Senoville. Acesta, scrie Dezeen, şi-a dorit să poată juca şah oriunde şi a creat setul „Ha Mat” care constă din 32 de inele care pot fi folosite drept piese de către doi jucători, o eşarfă pătrată pe post de tablă şi un ceas care se poate împărţi în două pentru cei care doresc să-şi cronometreze mutările. Cele 32 de inele mari au la partea superioară piesa pe care o reprezintă, într-o formă simplificată, iar baza este dreaptă pentru a putea sta pe tablă în timpul jocului, ele putând fi, bineînţeles, purtate şi ca bijuterii de proprietar. Piesele sunt confecţionate din alamă şi au fost realizate de o companie franceză. La rândul său, ceasul de şah poate fi purtat şi pe post de ceas de mână.

  • „Secretul” rezultatelor la alegeri: Prezenţa istorică de la vot a răsturnat rezultatele partidelor mari. PSD a câştigat 300.000 de voturi faţă de 2020, dar a pierdut şase procente. USR a câştigat 200.000 de voturi, dar a pierdut 4 procente

    Ca număr de voturi, PSD a câştigat 300.000 de voturi în plus la alegerile parlamentare din 2024, faţă de acelaşi tur de scrutin din 2020. Ca procent însă, social-democraţii au obţinut acum 22,3% din voturi, în vreme ce în 2020 aveau 29%. Iată că, practic, PSD a luat cu 18% mai multe voturi în 2024 decât în 2020, dar a pierdut 20% din numărul de parlamentari.

    „Secretul” a fost prezenţa masivă la vot. 6,9 mil. persoane au votat la parlamentarele din 2020, adică 32% din total. În 2024, au ieşit la vot 9,5 mil. de oameni, adică 52,5% din totalul persoanelor cu drept de vot. Astfel, 10% în 2020 însemna 700.000 de voturi, dar, în 2024, aproape 1 milion.

    PNL a pierdut 200.000 de voturi între 2020 şi 2024, la alegerile parlamentare. Cu 1,3 mil. de voturi obţinute duminică, partidul a ieşit pe locul al treilea, după AUR. Doar că în 2020 avea un scor de 26% şi un cuvânt greu de spus pentru formarea guvernului, iar acum are numai 14%.

    USR, al treilea cel mai mare partid în 2020, a devenit acum al patrulea, deşi a câştigat 200.000 de voturi faţă de 2020. Cu 900.000 de voturi în 2020, partidul era pe locul trei cu 16%. Cu 1,1 mil. de voturi în 2024, este pe locul al patrulea, cu un procent de 12%.

    UDMR şi-a dublat numărul de votanţi în 4 ani, dar a ajuns de la 5,9% în 2020, la 6,4% în 2024.

    Pe de altă parte, pentru AUR, care a fost surpriza alegerilor din 2020, au votat de trei ori mai mulţi oameni decât în 2020. Cu 540.000 de voturi, AUR avea circa 9% din Parlament, iar acum, cu 1,7 mil., are 18,3%.

    SOS România şi POT, două partide care nu existau în 2020, au luat, cumulat, 1,3 mil. de voturi.

    Notă: neconcordanţele la calcul se datorează rotunjirii cifrelor. 

     

     

     

     

  • Helmuth Duckadam, eroul de la Sevilla, a murit la vârsta de 65 de ani

    Celebrul portar Helmuth Duckadam, eroul de la Sevilla, a murit, luni, la vârsta de 65 de ani.

    Asociaţia Steliştilor anunţă că fotbalul românesc a pierdut o legendă.

    „Helmut Duckadam, unul dintre cei mai mari portari din istoria Stelei Bucureşti şi al fotbalului românesc, a lăsat o amprentă indestructibilă în inimile noastre. Cunoscut pentru performanţele sale memorabile, Duckadam va rămâne mereu în istoria fotbalului pentru parada sa legendară în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, un moment ce a adus Steaua pe culmile gloriei”, scriu steliştii, pe Facebook.

    Cu un palmares impresionant, incluzând titluri naţionale şi internaţionale, Duckadam a fost „simbolul curajului şi al determinării”.

    „Astăzi, ne înclinăm în faţa unei cariere de neuitat. Te vom păstra mereu în amintirile noastre, Helmut”, mai scriu cei de la Asociaţia Steliştilor, pe Facebook.

    Helmuth Duckadam suferea de mai multe afecţiuni, iar în vara acestui an a suferit o intervenţie pe cord.

  • De la bijuterii de altădată

    Apreciat în special în perioada victoriană, după ce regina Victoria a Marii Britanii a început să se afişeze cu bijuterii din el mai ales la ţinutele sale negre, jaisul a ajuns să fie purtat de mai toate persoanele importante la acea vreme, căzând însă dizgraţie după ce pe piaţă au ajuns variante mai slabe calitativ şi s-a inventat plasticul. Ignorată până nu demult de creatorii de bijuterii de lux, această varietate foarte dură de antracit a atras mai nou atenţia unora dintre ei, scrie CNN, aceştia lansând colecţii în care au folosit jais de Whitby (NE Angliei), considerat etalon al calităţii datorită faptului că nu se crapă şi nici nu se decolorează în timp. Printre ei se numără Natasha Wightman şi a sa colecţie „Ravens”, ale cărei piese sunt cercei sau pandantive în formă de corbi în zbor sau Jacqueline Cullen, cu ale sale brăţări sau cercei din jais. 

  • Grevă a angajaţilor Wolkswagen după un plan de reducere a locurilor de muncă şi salariilor

    Anunţând că „grevele de avertisment”, care durează de obicei câteva ore, vor începe la toate fabricile Volkswagen, Thorsten Gröger, negociatorul principal al sindicatului IG Metall, a declarat: „Dacă va fi nevoie, aceasta va fi cea mai dură bătălie de negociere colectivă pe care Volkswagen a văzut-o vreodată”.

    Liderul sindical a acuzat managerii VW că au înrăutăţit situaţia: „Volkswagen a dat foc contractelor noastre colective”, a declarat Gröger.

    Planurile companiei de a închide cel puţin trei fabrici – primele închideri interne din istoria de 87 de ani a companiei – de a concedia mii de angajaţi şi de a reduce salariile cu 10% au dus la o dispută acerbă cu sindicatul şi comitetul de întreprindere.

    Grupul VW, care include Audi şi Porsche, este cel mai mare angajator din Germania, cu aproape 300.000 de angajaţi în ţară, dintre care aproximativ 120.000 sunt acoperiţi de un contract colectiv de muncă.

    Într-o declaraţie făcută duminică, grupul a declarat că respectă dreptul angajaţilor de a lua parte la o grevă de avertisment şi că a luat măsuri pentru a minimiza impactul acesteia.