BusinessMagazin

Blog

  • Ce schimbări aduce noul Cod silvic, recent adoptat de guvern: se introduce Registrul forestier naţional şi dreptul statului de a interveni pe terenurile private abandonate, dar lipsesc reforma administrării silvice şi sancţiunile pentru acte de corupţie

    ♦ „Aşteptările în privinţa Codului silvic au fost foarte mari şi faptul că există destul de multe nemulţumiri este o consecinţă a acestor aşteptări. Modul de reglementare arată că au primat interesele administraţiei silvice, ca principal factor interesat“, spune Laura Bouriaud, profesor universitar la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, doctor în Ştiinţe forestiere.

    Proiectul noului Cod sil­vic, a­doptat pe 21 martie în şedinţă de guvern şi înaintat parla­mentului, a stârnit ne­mul­ţumiri printre specialiş­tii în domeniu, unii dintre cei impli­caţi în elaborarea sa invocând faptul că nu au fost luate în considerare pro­punerile făcute.

    Specialiştii spun că pro­iec­tul de Cod silvic este un pas înainte pen­tru sectorul forestier, rezolvând unele pro­ble­me din domeniu, deşi are şi unele lacune. „De exemplu, se introduc mecanisme care permit asigurarea continuită­ţii pădurii şi gestionarea pădurilor pentru care nu s-a iden­ti­ficat proprietarul (succesiuni nerezolvate, litigii), inclusiv prin rea­lizarea lucrărilor de reîmpădurire, ceea ce este o inovaţie juridică deoarece se creează garanţiile necesare pentru ca statul să intervină cu lucrări pe un teren din domeniul privat, fără a aduce atingere proprietăţii pri­vate“, explică Laura Bouriaud, profesor universitar la Universi­tatea Ştefan cel Mare din Suceava, doctor în Ştiinţe forestiere.

    Tot în privinţa gestionării pădurii priva­te, se creează mecanisme prin care finanţarea sectorului privat să fie îmbunătăţită, inclusiv prin accesarea de fonduri europene.

    „Proiectul de cod introduce Registrul fo­res­tier naţional, care ar trebui utilizat similar sistemelor folosite în agricultură pentru implementarea de plăţi de agro-mediu.“

    De asemenea, noul Cod silvic, adaugă Laura Bouriad, instituie regimul de gestio­nare a terenurilor cu destinaţie agricolă, dar acoperite cu vegetaţie forestieră, fără a ridica obligaţia de marcare a arborilor destinaţi tă­ie­rii de pe aceste terenuri, şi exceptează de la includerea automată în fondul forestier a plantaţiilor constituite de proprietari ca per­dele forestiere de protecţie sau ca împădurire a terenurilor degradate.

    „Se creează astfel premisele restabilirii unui echilibru între utilizarea terenurilor pentru agricultură, unde proprietarii sunt eligibili la o varietate de scheme de plăţi, şi utilizarea terenurilor pentru silvicultură, care în general aduce doar restricţii, şi eventual plăţi compensatorii. Prin aceste măsuri, ar trebui ca instalarea pădurii să nu mai fie percepută ca o deposedare a beneficiului proprietăţii.“

    O altă schimbare în noua formă a Codului Silvic este în direcţia sistemelor de supraveghere şi pază a fondului forestier prin utilizarea imaginilor satelitare sau cu posibilitatea de a plăti servicii de pază pentru firme specializate.

    „În privinţa sistemului de sancţiuni penale, un aspect pozitiv ar fi acela al operaţionalizării şi actualizării unor proceduri de evaluare a pagubei şi a prejudicului forestier, care constituiau piedici serioase în instrumentarea cauzelor penale, precum şi instituirea unor mecanisme de raportare cu celeritate a faptelor susceptibile de a întruni elementele unor infracţiuni.“

    Printre aspectele deficitare ale noului Cod Silvic, adaugă Laura Bouriaud, se numără lipsa unor soluţii pentru armonizarea cu legislaţia de mediu, absenţa unei reforme a administrării silvice, lipsa sancţiunilor pentru fapte precum actele de corupţie de natură silvică, lipsa unor reglementări pentru adaptarea industriei lemnului din România la noile prevederi europene referitoare la prevenirea degradării pădurilor.

    „Aşteptările în privinţa Codului Silvic au fost foarte mari şi faptul că există destul de multe nemulţumiri este o consecinţă a acestor aşteptări. Modul de reglementare arată că au primat interesele administraţiei silvice, ca principal factor interesat. Rămâne de văzut dacă dezbaterile din Parlament vor aduce modificări de substanţă, deşi aceasta este puţin probabil, având în vedere că arhitectura proiectului de cod silvic este una destul de compactă. Există însă loc de îmbunătăţiri“, adaugă Laura Bouriaud.

    Varianta iniţială a proiectului noului Cod Silvic a fost realizată în 2023, în urma contractului atribuit de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) consorţiului format din Universitatea Transilvania din Braşov (Facultatea de Silvicultură şi exploatări forestiere), Universitatea Ştefan cel Mare (Facultatea de Silvicultură) şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea.

    „Am încercat să venim cu o descriere mai clară a terenurilor cu destinaţie forestieră. Am propus întărirea Consiliului Naţional al Silviculturii. O problemă reală este că sectorul nu a reuşit până acum să prezinte un set de date foarte precis în ceea ce priveşte fondul forestier. În România există mai multe entităţi care se ocupă de colectarea şi procesarea datelor, iar noul Cod spune că aceste date ar trebui colectate, procesate şi validate într-un sistem unic, sub umbrela autorităţii astfel încât monitorizarea sectorului forestier să devină mai transparentă“, explica, într-o prezentare online, Bogdan Popa, profesorul universitar de la Universitatea Transilvania care a fost lider de proiect în realizarea noului Cod Silvic.

    Acţionari suedezi, finlandezi şi câteva primării de comune se numără printre cei mai mari proprietari de suprafeţe împădurite în România, un domeniu unde „stocul“ a ajuns să numere, la finalul anului 2022, 6,4 milioane de hectare, potrivit unei analize ZF

    Imediat după statul român, care deţine prima poziţie, cu o suprafaţă de peste 3 milioane de hectare, administrată prin Romsilva, se află Ingka Investments Forest Assets, companie deţinută, potrivit platformei Termene.ro, de Ingka Investments România, având ca unic acţionar o companie cu sediul în Ţările de Jos. Grupul olandez Ingka este partener strategic al grupului suedez Ikea, cunoscut pentru reţeaua de magazine cu acelaşi nume.

    În rândul celor mai mari zece proprietari de suprafeţe împădurite, conform datelor Ministerului Mediului, figurează şi primăria Maieru, comună din judeţul Bistriţa-Năsăud. Primăria a dobândit pădurile în perioada 2000-2005, conform angajamentelor silvice, iar acestea sunt administrate de Ocolul Silvic Maieru.

    În 1922, suprafeţele cultivate cu păduri în România ajungeau la 7,3 milioane de hectare. În 2022, adică un secol mai târziu, suprafaţa de păduri a României a ajuns la 6,4 milioane de hectare. Se constată că suprafaţa împădurită este în creştere de la un an la altul în ultimele două decenii, fiind totuşi cu aproape un milion de hectare sub ceea ce exista în urmă cu un secol. Astfel, cei mai mari zece proprietari, care au împreună 3,4 milioane de hectare de păduri, deţin practic aproape jumătate din suprafaţă totală forestieră a României.

  • În SUA, gripa aviară a atacat cel mai mare producător de ouă şi infectează vaci şi oameni. Va infecta şi economia?

    O crescătorie de păsări din Michigan şi un producător de ouă din Texas au raportat recent focare de gripă aviară după ce apăruseră deja ştiri privitoare la cazuri de infectare cu virusul a unor vaci de lapte şi pri­mul caz cunoscut de transmitere a virusului la om de la un mamifer. De asemenea, ministerul agriculturii din Mexic a anunţat că ia măsuri preven­tive după detectarea gripei aviare la vacile de lapte. Virusul a fost până acum detectat la vaci de lapte în cinci state americane.

    Deşi oficialii din sănătate spun că riscul pentru public rămâne scăzut, îngrijorările sunt în creştere. Mandy Cohen, director al Centers for Di­sease Control and Prevention, a decla­rat pentru Associated Press că agenţia ia gripa aviară în serios, dar a subliniat că virusul a fost deja bine studiat.

    „Virusul ne este cunoscut şi l-am studiat şi sincer ne pregătim pentru gripa aviară de 20 de ani“.

    Îngrijorările în creştere au legă­tură şi cu anunţul făcut de cel mai mare producător de ouă al SUA.

    Cal-Maine Foods a sacrificat aproximativ 3,6% din efective în ur­ma detectării gripei aviare, iar pro­ducţia unităţii din Parmer County a fost temporar suspendată, a anunţat compania, potrivit Bloomberg.

    Faptul că anunţul vine în condi­ţiile în care virusul se răspândeşte la vacile de lapte ridică îngrijorări cu privire la potenţialul impact asupra lanţului alimentar.

    Există posibilitatea înregistrării de noi cazuri, cu impact asupra pro­ducţiei industriei şi reducerii ofertei de ouă, avertizează analiştii.

    Compania a dat asigurări că viru­sul nu poate fi transmis prin inter­mediul ouălor dacă acestea sunt mânuite şi gătite adecvat.

    Deşi este prea devreme pentru a evalua potenţialul impact economic al unui focar de gripă aviară, ultimele evoluţii sunt îngrijorătoare, spun ex­perţii. „Există temeri legate de posi­bi­lul impact asupra altor pieţe, piaţa ouălor, a cărnii de vită“, a declarat Daren Detwiler, expert din cadrul Northeastern University, pentru Associated Press.

    Dacă situaţia nu este adusă rapid sub control, consumatorii s-ar putea confrunta în ultimă instanţă cu pre­ţuri în creştere, iar dacă virusul va con­tinua să se răspândească, unele industrii ar putea avea de suferit, pu­tând fi afectată şi industria de export.

    Inflaţia ar putea creşte astfel, dând peste cap planurile băncii centrale americane de a da startul reducerilor de dobânzi.

    Virusul, se pare, se dovedeşte deja deosebit de costisitor pentru contribuabilii americani, notează The New York Times. Anul trecut, Departamentul Agriculturii a plătit producătorilor de păsări peste o jumătate de miliard de dolari pentru păsările pe care aceştia au fost obligaţi să le sacrifice după detectarea virusului.

    Pe de altă parte, există de asemenea riscul apariţiei unei pandemii de gripă aviară în condiţiile în care oamenii nu au imunitate la acest virus. Avertismentul vine din partea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), potrivit Reuters.

     

     

  • Zi istorică: Pentru prima oară în ultimul deceniu, preţurile locuinţelor au început să scadă

    Preţurile locuinţelor din Europa au scăzut anul trecut pentru prima dată în ultimul deceniu, în condiţiile în care creşterea puternică de pe pieţele imobiliare din unele ţări din est şi sud a fost mascată de scăderile din multe state din nordul UE.

    Preţurile proprietăţilor rezidenţiale au scăzut cu 0,3% în UE în 2023 şi cu 1,1% în zona euro, potrivit datelor publicate joi de Eurostat.

    Piaţa imobiliară din Germania a fost una dintre cele mai afectate, cu un declin de 8,4% în ritm anual, fiind depăşită doar de Luxemburg, cu o scădere de 9,1%. A fost urmată de Finlanda, cu 5,6%, şi Suedia, cu 5,3%.

    Cu toate acestea, preţurile au crescut în unele ţări, printre care Croaţia, Bulgaria, Lituania, Polonia şi Portugalia, unde au crescut între 8 şi 12%.

    Economiştii au declarat că o creştere economică mai puternică în ţările din sudul şi estul Europei în ultimii ani a ajutat pieţele imobiliare să continue să crească, în timp ce ţările centrale – cum ar fi Germania şi Franţa – au avut de suferit din cauza unei creşteri stagnante sau slabe.

     


     

  • Vremurile bune sunt pe sfârşite: cea mai puternică şi bogată ţară europeana consideră reintroducerea serviciului militar obligatoriu

    Germania a anunţat unele dintre cele mai ample reforme ale armatei din timpul războiului rece, inclusiv posibilitatea de a reintroduce serviciul militar obligatoriu, ca parte a unei strategii de a apăra mai bine teritoriul NATO, scrie FT.

    „Este o reformă structurală. Obiectivul nostru este să restructurăm armata astfel încât să fie bine poziţionată pentru apărare în caz de război”, a declarat Boris Pistorius, ministrul german al apărării.

    Astfel, forţelor armate germane li se va adăuga o nouă armă, cea de război electronic, care va avea acelaşi statut precum marina, aviaţia şi forţele terestre.

    O cerinţă cheie a ministerului este pregătirea pentru implementarea serviciului militar obligatoriu, în situaţia în care se va lua o astfel de decizie.

    Ministerul apărării va propune în mod iniţial parlamentului, o măsură pentru serviciul voluntar pe model suedez, care permite bărbaţilor cât şi femeilor să se alăture forţelor armate.

    În ciuda faptului că Germania are una dintre cele mai mare armate de pe continent, cu 182.000 de militari, aceasta nu a reuşit să se adapteze provocărilor strategice cu care se confruntă NATO astăzi.

  • Se dă startul autostrăzii aşteptate de toţi şoferii. Va conţine un loc unic în România: Am aprobat astăzi

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţă că Guvernul a aprobat, joi, indicatorii tehnico-economici pentru Varianta de ocolire Gura Humorului, care va fi construită la profil de autostradă: „Construcţia primei secţiuni de pe traseul Autostrăzii Nordului are finanţare asigurată”.

    „Construcţia primei secţiuni de pe traseul Autostrăzii Nordului (A14) are finanţare asigurată! Am aprobat astăzi, în şedinţa de Guvern, indicatorii tehnico-economici pentru Varianta de ocolire Gura Humorului (judeţul Suceava), care va fi construită la profil de autostradă”, scrie pe Facebook Sorin Grindeanu.

    El precizează că valoarea totală estimată a investiţiei, finanţată prin PT se ridică la 2,31 miliarde de lei (inclusiv TVA).

    „Această variantă ocolitoare (10,14 km) va face parte integrantă din proiectul drumului de mare viteză Baia Mare- Suceava şi va asigura conexiunea între loturile Bistriţa-Vatra Dornei şi Vatra Dornei-Suceava. Varianta Ocolitoare Gura Humorului va fi construită în baza unui parteneriat încheiat între CNAIR şi Consiliul Judeţean Suceava”, încheie Grindeanu.

    Cel mai lung viaduct din România

    Conform documentaţiei tehnice, pasajul peste râul Moldova şi Drumul Judeţean 177 D va avea cel mai lung viaduct din România. Acesta va avea o lungime de peste 5 kilometri (5.076 metri).

  • Allianz-Ţiriac raportează un volumul total al primelor brute subscrise de aproape 3,5 miliarde de lei în 2023, în creştere cu peste 20% faţă de anul precedent. Care au fost cele mai mari despăgubiri plătite

    Allianz-Ţiriac raportează rezultate financiare solide şi creştere susţinută în 2023, în principal, datorate evoluţiei pozitive înregistrate în segmentele asigurărilor de viaţă, asigurărilor auto şi a celor facultative pentru locuinţe.

    Cheltuiala totală cu daunele brute în 2023 a fost de aproximativ 2,1 miliarde de lei, reprezentând despăgubiri brute plătite şi variaţia rezervei de daune brute avizate şi neavizate. Din aceasta, aproape 1,3 miliarde de lei au fost plătite clienţilor ca despăgubiri în 2023, cu 15% mai mult decât în 2022.

    Volumul total al primelor brute subscrise a fost de aproape 3,5 miliarde de lei în 2023, în creştere cu peste 21% faţă de anul precedent, conform datelor financiare neauditate. Un avans semnificativ a fost înregistrat în segmentul asigurărilor de viaţă, de 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, unde compania a continuat să îşi concentreze atenţia asupra nevoilor clienţilor, dezvoltându-şi activitatea în acord cu direcţiile strategice asumate. De asemenea, în premieră pentru piaţa de asigurări din România, Allianz-Ţiriac a lansat în 2023 prima asigurare de viaţă care poate fi achiziţionată 100% online, în 6 paşi simpli, fără evaluare medicală prealabilă.

    Pe lângă despăgubirile plătite, Allianz-Ţiriac a încheiat 2023 cu peste 4,5 miliarde de lei în rezerve tehnice şi o rată a solvabilităţii de 130%, raportată conform Solvency II, ceea ce confirmă stabilitatea financiară a companiei şi oferă clienţilor siguranţa angajamentelor de plată viitoare faţă de ei.

    „În contextul creşterii costurilor de trai şi a unui deficit de protecţie tot mai mare în rândul populaţiei, asigurările generale, dar mai ales cele de viaţă devin o componentă vitală pentru siguranţa financiară a populaţiei. Sumele plătite anul trecut clienţilor noştri au reprezentat un sprijin important pentru cei care au trecut printr-o situaţie acoperită de asigurarea lor, ajutându-i să se descurce mai uşor financiar, fără să fie nevoie să-şi folosească economiile sau să apeleze la alte soluţii pentru acoperirea cheltuielilor neprevăzute. Performanţele noastre financiare solide, cu o evoluţie de peste 3,6 ori mai rapidă decât creşterea PIB-ului sau a pieţei de asigurări care s-au dublat în ultimul deceniu, confirmă capacitatea noastră de a sprijini financiar tot mai mulţi clienţi care aleg să-şi protejeze viitorul cu ajutorul asigurărilor”, a declarat Virgil Şoncutean, CEO al Allianz-Ţiriac Asigurări.

    Evoluţie solidă şi creştere susţinută în 2023

    Profitul operaţional după plata despăgubirilor, constituirea rezervelor şi deducerea cheltuielilor operaţionale, a fost de 346 de milioane de lei, în creştere cu aproximativ 44% faţă de 2022. Creşterea profitului operaţional se datorează unui volum de afaceri semnificativ în creştere, precum şi unui venit din plasamente mai bun (+59% faţă de 2022), în condiţiile în care rata combinată pe linia de afaceri principală (RCA), este de 97,4%. Rezultatul înregistrat permite consolidarea capitalului şi continuarea investiţiilor pentru îndeplinirea planurilor de dezvoltare şi susţinere a economiei româneşti. În acelaşi timp, pe lângă despăgubirile plătite asiguraţilor, compania şi-a amplificat amprenta în economie prin contribuţii totale de aproximativ 962 milioane de lei reprezentând cheltuieli cu salarii, comisioane, taxe, impozite şi contribuţii (BAAR, FGA, ASF).

    La finalul lui 2023, 1,6 milioane de persoane şi companii beneficiau de protecţia financiară oferită de Allianz-Ţiriac, în creştere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Cele mai puternice creşteri au fost înregistrate în segmentele asigurărilor de viaţă, asigurărilor auto şi a celor facultative pentru locuinţe. În acelaşi timp, numărul clienţilor care au achiziţionat asigurări online a crescut cu 59% în ultimul an, asigurările RCA, de bunuri sau de călătorie fiind cel mai frecvent achiziţionate în mediul online.

    Brandul puternic şi calitatea serviciilor oferite la preţul corect sunt factorii cheie care au determinat tot mai mulţi clienţi să aleagă produsele şi serviciile Allianz-Tiriac. Astfel, la finalul anului 2023, Allianz-Ţiriac şi-a menţinut poziţia de lider de loialitate în rândul clienţilor atât pe segmentul asigurarilor generale, cât şi pe cel al asigurărilor de viaţă.

    Top 4 cele mai mari despăgubiri plătite în 2023

    Cea mai mare despăgubire din 2023 a fost de aproape 5,5 milioane de lei şi a fost plătită în baza unei asigurări RCA pentru un accident auto cu vătămări care a avut loc în străinătate. A doua cea mai mare sumă despăgubită, de aproximativ 3,6 milioane de lei, a fost pentru o asigurare de răspundere civilă a unei companii de producţie pentru vătămarea unei persoane prin pierderea ambelor membre superioare în urma unui accident prin electrocutare. O despăgubire de aproximativ 2,2 milioane de lei a fost plătită în urma unui incendiu care a distrus complet o hală şi echipamentele de producţie aferente ale unui client din industria de construcţii.

    În cazul asigurărilor de sănătate, cea mai mare despăgubire plătită a fost de 437,026 de lei, pentru tratament în străinătate a unei boli grave, în baza clauzei specifice ataşată produselor de asigurare de viaţă.

    În 2023 compania a investit, de asemenea, aproximativ 7,5  milioane de lei în iniţiative sociale, în domenii critice precum educaţie şi incluziune financiară, sănătate, sport şi mediu.

  • Mamele cu copii bolnavi, gravidele şi pacienţii cu cancer, excepţii de la „taxa pe boală”

    Guvernul aprobă, joi, o ordonanţă de urgenţă pentru scutirea de la plata contribuţiei sociale pentru indemnizaţiile de concediu medical în cazul mamelor cu copii bolnavi, a gravidelor, a pacienţilor cu afecţiuni oncologice şi a cazurilor de urgenţă.

    „Începem prin a rezolva, aşa cum am promis zilele trecute, problema concediilor medicale. Introducem azi, prin ordonanţă de urgenţă, scutirea de la plata contribuţiei sociale pentru indemnizaţiile de concediu medical în cazul mamelor cu copii bolnavi, a gravidelor, a pacienţilor cu afecţiuni oncologice şi a cazurilor de urgenţă”, spune Marcel Ciolacu la începutul şedinţei de Guvern.
    El afirmă că, dacă este nevoie,cheamă toată conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să lucreze joi la Guvern.
    „Trebuie să aprobăm azi acest act”, adaugă Ciolacu.
    Prin acelaşi proiect, tinerele mame defavorizate, cu venituri mici sau aflate în situaţii critice de viaţă, vor fi sprijinite.
    „România are cel mai mare număr de mame minore din Europa, astfel că această intervenţie este extrem de necesară. Propunem un ajutor de 2.000 de lei, acordat o singură dată pentru fiecare nou-născut până în 2027. Este un sprijin pe care îl extindem până în 2027, cu un buget de 120 de milioane de euro, din fonduri europene”, încheie premierul.

  • Prime Batteries şi grupul Monsson au pus în funcţiune cea mai mare capacitate de stocare a energiei electrice din România, în cadrul parcului eolian Mireasa din judetul Constanta

    Prime Batteries, companie fondată de antreprenorul Adrian Polec şi aflată în portofoliul  conglomeratului european InnoEnergy, şi grupul Monsson au pus în funcţiune cea mai mare capacitate de stocare a energiei electrice din România, parte din primul proiect hibrid fotovoltaic-eolian-baterie din cadrul parcului eolian Mireasa.

    Noua unitate de stocare, cu o capacitate instalată de 24 MWh, a fost construită în judeţul Constanţa de către Monsson, pe baza soluţiilor Prime Batteries Technology. Compania a început producţia de baterii în 2016, unul dintre momentele cheie fiind intrarea în acţionariatul său a EIT InnoEnergy, în 2022.

    Grupul Monsson, controlat de omul de afaceri Emanuel Muntmark, detine mai multe parcuri eoliene şi fotovoltaice în România şi are în continuare planuri de a investi în baterii pentru stocarea energiei, în proiecte de hidrogen şi proiecte integrate.

    Aceasta este prima din cele trei etape care vor avea în final o capacitate totală de 216 MWh, care urmează să fie pusă în funcţiune până în 2025.

     “În acest moment, proiectul nostru se numără printre cele mai mari cinci proiecte din Europa. Însă, când va atinge capacitatea de 216 MWh, va fi cea mai mare instalaţie de acest tip de pe continent. Stocarea actuală de 24 MWh este formată din 132 de şiruri de baterii cu 114.048 de celule litiu-ion care conţin 1.240 de kilometri de electrozi din material activ. Au fost necesare aproximativ 4.200 de ore de inginerie pentru partea electrică şi 3.000 de ore pentru partea mecanică – lucrări executate cu mândrie în România.”, a declarant Vicenţiu Ciobanu, CEO al Prime Batteries

    Unitatea va prelua energia produsă de parcul eolian Mireasa, deja existent, de 50 MW, precum şi energie solară produsă de parcul fotovoltaic Galbiori 2, de 35 MW, aflat în construcţie şi care ar trebui să fie conectat la reţea în 2024. În cazul în care nu există vânt sau soare, energia din reţeaua naţională poate, de asemenea, să fi stocată de noua instalaţie. Toate operaţiunile sunt automatizate fără întreruperi şi controlate de la distanţă. Unitatea funcţionează în cadrul unui sistem integrat, pe baza unui software dezvoltat de  Monsson.

     “Suntem încântaţi să observăm progrese semnificative în proiectele Prime Batteries. Este îmbucurător să vedem cum compania din portofoliul InnoEnergy îşi trasează cursul pentru a deveni o poveste de succes în cadrul lanţului valoric european al bateriilor.”, a spus Marcin Wasilewski, directorul general al EIT InnoEnergy în Europa Centrală.

     

     

  • Kearney a inclus în premieră România în clasamentul pieţelor în curs de dezvoltare din punct de vedere al perspectivelor legate de investitii străine directe, pe locul 17 din 25 de state

    Global Business Policy Council, serviciul strategic al companiei de consultanţă în management Kearney, a inclus în premieră România în clasamentul anual al pieţelor in curs de dezvoltare din punct de vedere al perspectivelor legate de investitii străine directe, pe locul 17 din 25 de state incluse în listă.

    Raportul analizează încrederea cu privire la viitoarele fluxuri de investiţii străine directe (pe parcursul a trei ani) şi reflectă optimismul investitorilor cu privire la economia globală.

    Un procent impresionant de 88% dintre respondenţii din întreaga lume au declarat că plănuiesc să îşi crească investiţiile străine directe în următorii trei ani, în creştere cu 6 puncte faţă de anul trecut. Mai mult decât atât, 89% au declarat că investiţiile străine directe vor fi mai importante pentru profitabilitatea şi competitivitatea companiilor lor în următorii trei ani. De asemenea si nivelul lor de entuziasm net cu privire la economia globală a crescut.

    Pentru al 12-lea an consecutiv, Statele Unite ale Americii ocupă prima poziţie în clasamentul mondial. Regatul Unit creşte cu o poziţie, ajungând pe locul 4, Germania coboară o treaptă, ajungând pe locul 5, iar Franţa îşi menţine poziţia a 6-a. 

    Pe segmentul pieţelor in curs de dezvoltare, şapte dintre cel 25 de tări incluse în index-Polonia, Chile, România, Peru, Ungaria, Uruguay şi Oman – au intrat pentru prima dată pe listă.

    Deşi nu se află printre primele 25 de destinaţii pentru investiţii străine directe în clasamentul mondial, România este a zecea economie a UE ca mărime în funcţie de PIB-ul nominal.

    Investiţiile străine directe în România au crescut de la 10,6 miliarde de dolari în 2021 la 11,3 miliarde de dolari în 2022. Oportunităţile de investiţii străine directe includ proiecte în IT, industria auto, telecomunicaţii, energie, servicii, producţie, produse de consum, bănci şi asigurări.

    Potrivit Kearney, instabilitatea legislativă şi corupţia afectează încrederea investitorilor, dar forţa de muncă bine pregătită, resursele naturale şi eforturile de reducere a obligaţiilor administrative încurajează investiţiile străine.

    La nivel global, în ciuda optimismului general privind situaţia investiţiilor străine directe, investitorii sunt precauţi cu privire la creşterea riscurilor în mediul operaţional global, printre care turbulenţele geopolitice care s-au accentuat în diferite regiuni ale lumii. 85% dintre ei cred că o creştere a tensiunilor geopolitice va afecta deciziile de investiţii, în consecinţă unele firme vor decide să se orienteze către nearshore şi/sau friendshore. Investitorii anticipează, de asemenea, că un mediu de reglementare al afacerilor mai restrictiv atât pe pieţele dezvoltate, cât şi pe cele emergente, ar putea să prezinte riscuri în 2024.

    Indexul din acest an analizează inteligenţa artificială (AI) şi impactul tehnologiei şi al reglementărilor în domeniu asupra operaţiunilor investitorilor. Un procent notabil de 72% dintre investitori afirmă că utilizează în mod semnificativ sau moderat AI în operaţiunile lor de afaceri. Aceştia anticipează că afacerile lor vor folosi AI in diverse scopuri: serviciu clienţi, chatbots, automatizarea proceselor manuale, şi îmbunătăţirea lanţului de aprovizionare. 

     

     

  • ONU adoptă prima rezoluţie pentru protejarea drepturilor persoanelor intersexuale

    24 de ţări au votat în favoarea rezoluţiei, 23 s-au abţinut şi niciuna nu a votat împotriva rezoluţiei, relatează Reuters.

    ONU a citat experţi care au declarat că 1,7% dintre copii se nasc intersexuali, definiţi ca având ”caracteristici sexuale care nu se potrivesc cu noţiunile clasice de bărbat sau femeie”.

    Rezoluţia le-a solicitat statelor membre ONU ”să combată discriminarea, violenţa şi practicile dăunătoare împotriva persoanelor intersexuale”, precum şi să le ajute să se bucure de cel mai înalt standard de sănătate fizică şi mentală.

    De asemenea, sprin rezoluţie se solicită ca Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului să publice un raport care să examineze în detaliu legile şi politicile discriminatorii, actele de violenţă şi practicile dăunătoare împotriva acestor persoane în toate regiunile lumii.

    “Adoptarea primei rezoluţii din istorie privind drepturile persoanelor intersexuale marchează un progres în domeniul drepturilor omului”, a scris ambasadoarea americană Michèle Taylor pe platforma X.