BusinessMagazin

Tag: viza

  • Iisus nu ar primi viză pentru Marea Britanie, conform sistemului de imigrare promovat de Boris Johnson

    “Fondatorul nostru Iisus Cristos nu era, bineînţeles, alb, de clasă mijlocie şi britanic – cu siguranţă nu ar obţine viză -, decât dacă am duce lipsă în mod particular de tâmplari”, a spus, luni, arhiepiscopul, aflat la o conferinţă de afaceri organizată de Confederation of British Industry.

    Comentariul ironic privind propunerea de sistem de imigrare selectivă bazată pe punctaj a stârnit râsete şi aplauze în rândul publicului.

    Johnson este unul dintre cei mai mari susţinători ai acestui sistem, potrivit căruia persoanele care vor să migreze în Marea Britanie sunt evaluate în funcţie de calificare, educaţie, vârstă, cunoştinţele de limba engleză şi alte abilităţi aflate la mare căutare în regat.

    Sistemul este inspirat de cel australian şi a fost propus iniţial de Partidul Independenţei (UKIP), înainte de alegerile din 2017. Ulterior, ideea a fost preluată de cabinetul Johnson, iar premierul spune că va face demersurile pentru adoptarea unui sistem de imigrare “egal” după Brexit, dacă va câştiga alegerile programate pe 12 decembrie.

    Potrivit sistemul de imigrare aflat în vigoare, cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene nu au nevoie de viză pentru a lucra în Marea Britanie. În timp ce Conservatorii spun că sistemul propus va permite reducerea numărului de migranţi lipsiţi de pregătire profesională, laburiştii se opun adoptării acestuia.

    Comentariile lui Welby au stârnit o furtună de reacţii. Mulţi au glumit despre faptul că Iisus sigur ar întruni criteriile, pentru că avea abilităţi unice, precum capacitatea de a transforma apa în vin şi de a hrăni 5.000 de oameni cu cinci pâini şi doi peşti, de exemplu.

    Alţii au spus, în schimb, că Welby a înţeles greşit, pentru că, potrivit regulilor în vigoare, preoţilor le sunt acordate vize, cu condiţia să ştie limba engleză.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

     

     

  • Iisus nu ar primi viză pentru Marea Britanie, conform sistemului de imigrare promovat de Boris Johnson

    “Fondatorul nostru Iisus Cristos nu era, bineînţeles, alb, de clasă mijlocie şi britanic – cu siguranţă nu ar obţine viză -, decât dacă am duce lipsă în mod particular de tâmplari”, a spus, luni, arhiepiscopul, aflat la o conferinţă de afaceri organizată de Confederation of British Industry.

    Comentariul ironic privind propunerea de sistem de imigrare selectivă bazată pe punctaj a stârnit râsete şi aplauze în rândul publicului.

    Johnson este unul dintre cei mai mari susţinători ai acestui sistem, potrivit căruia persoanele care vor să migreze în Marea Britanie sunt evaluate în funcţie de calificare, educaţie, vârstă, cunoştinţele de limba engleză şi alte abilităţi aflate la mare căutare în regat.

    Sistemul este inspirat de cel australian şi a fost propus iniţial de Partidul Independenţei (UKIP), înainte de alegerile din 2017. Ulterior, ideea a fost preluată de cabinetul Johnson, iar premierul spune că va face demersurile pentru adoptarea unui sistem de imigrare “egal” după Brexit, dacă va câştiga alegerile programate pe 12 decembrie.

    Potrivit sistemul de imigrare aflat în vigoare, cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene nu au nevoie de viză pentru a lucra în Marea Britanie. În timp ce Conservatorii spun că sistemul propus va permite reducerea numărului de migranţi lipsiţi de pregătire profesională, laburiştii se opun adoptării acestuia.

    Comentariile lui Welby au stârnit o furtună de reacţii. Mulţi au glumit despre faptul că Iisus sigur ar întruni criteriile, pentru că avea abilităţi unice, precum capacitatea de a transforma apa în vin şi de a hrăni 5.000 de oameni cu cinci pâini şi doi peşti, de exemplu.

    Alţii au spus, în schimb, că Welby a înţeles greşit, pentru că, potrivit regulilor în vigoare, preoţilor le sunt acordate vize, cu condiţia să ştie limba engleză.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

     

     

  • Persoanele care vor viză în SUA vor trebui să prezinte şi conturile de pe reţele de socializare

    Schimbarea, anunţată oficial anul trecut şi intrată în vigoare luna aceasta, urmează un ordin dat de preşedintele american Donald Trump, a informat un oficial din cadrul Departamentului de Stat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • „Cea mai traumatizantă perioadă a vieţii mele de antreprenor”

    Consiliul Concurenţei a sancţionat 13 agenţii de turism şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) cu amenzi în valoare totală de 11.419.539,35 de lei (aproximativ 2,45 milioane de euro) pentru coordonarea comportamentului pe piaţa comercializării produselor turistice prin agenţii de turism. Autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada iunie 2013 – septembrie 2016, 13 agenţii de turism şi-au coordonat politicile comerciale, inclusiv printr-un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, cu scopul de a nu permite scăderea preţurilor produselor/pachetelor turistice comercializate.

    Astfel, agenţiile de turism nu au redus, sub un anumit nivel, preţul de vânzare către clienţi pentru produsele turistice şi/sau pachetele de servicii turistice comercializate (de exemplu: bilete de avion în zborurile tip charter – atât ca produs turistic individual, cât şi ca o componentă dintr-un pachet de servicii turistice). De asemenea, acestea au limitat sau au eliminat campaniile promoţionale ale companiilor concurente care ofereau reduceri sau gratuităţi clienţilor şi şi-au împărţit numărul de locuri în avioanele contractate pentru zborurile de tip charter pentru a limita astfel în mod artificial oferta în vederea creşterii preţului de vânzare.

    „Investigaţia a pornit de la discuţii din piaţă, de la o întâlnire la care anumiţi colegi de-ai noştri s-au exprimat cu privire la problemele din piaţă şi a ceea ce înseamnă încălcarea unor legi prin reclamă mincinoasă sau anumite comportamente comerciale care care au şanse să conducă la insolvenţă”, a explicat Dragoş Anastasiu.

    Legea concurenţei, în zona cartelurilor, nu ţine cont de efectele din piaţă, notează el, adăugând că „nu a existat niciun efect în piaţă, niciun client păgubit; au existat vorbe, discuţii şi mailuri care au avut la bază teama de insolvenţă în tot acest spectru al agenţiilor de turism. A doua temă, pentru cei 14 tour operatori anchetaţi, a fost «alianţele pe charter». Vreau să spun foarte clar: fără alianţe pe charter, produsele acestea nu ar fi putut să existe, pentru că niciun operator din România nu poate să umple singur avioanele şi nu are altă şansă decât să se alieze cu alţii. Imaginaţi-vă că în astfel de alianţe se mai poartă discuţii. Unii sau alţii vin, câteodată, şi fac comentarii cu privire la politica comercială a celor din alianţă sau a concurenţilor. Unii sau alţii – unii activ, alţii pasiv. Astfel de discuţii sunt ilegale, chiar dacă eşti pasiv, dar la sfârşit sunt toţi vinovaţi. Nu se mai ţine cont dacă te-ai delimitat în două rânduri, dar în alte şase nu. Mai exact, raportul Consiliului Concurenţei descrie două delimitări clare – una prin ridicare de la masă, alta în scris – ambele ale sale. El precizează însă că, în alte şase situaţii, nu s-a delimitat de ceea ce se discuta. De asemenea, el mai spune că nu trebuie ca administratorul sau managerul companiei să fie prezent la discuţii, fiind suficient ca un angajat din middle management să fie de faţă pentru ca sancţiunile să poată fi aplicate. În ceea ce priveşte valoarea sancţiunilor, Anastasiu spune că unul dintre operatori „se detaşează decisiv, unul a plătit cât toţi ceilalţi la un loc. El se referă la Touring Europabus România, companie din grupul pe care el îl conduce, care a fost amendată cu 5.397.762,87 de lei (aproximativ 1.158.368 de euro). „Orice om sănătos la cap, când se uită la asta, spune că există un maxim vinovat. Ce trebuie să ştiţi este în felul următor: legea concurenţei amendează companiile la cifra de afaceri, între 0,5% şi 10%. În cele mai multe ţări din UE, când se aplică acest procent, se aplică la cifra de afaceri relevantă.

    El oferă ca exemplu o situaţie în care o companie de asigurări e anchetată de Consiliul Concurenţei. „Asigurătorul are RCA, CASCO, asigurări de casă, de călătorii şi altele. Se anchetează RCA-ul; la unii, RCA reprezintă 2% din cifra de afaceri totală, la alţii 10% sau chiar 90%. Cum se calculează amenda? Pe cifra de afaceri a anului anterior amenzii, dar la valoarea totală a veniturilor.

    „Legiuitorul a venit şi a spus: «Te amendez proporţional cu cifra de afaceri pentru că ai beneficiat de înţelegere în procentajul egal cu cifra de afaceri»; ce se întâmplă cu liderul de listă, care nici măcar nu face chartere? (Touring Europabus România – n.red.)” Compania în cauză, spune Anastasiu, nu se află nici măcar pe piaţa anchetată, charterele căzând în responsabilitatea unei alte entităţi din grup, Nova Travel. Dacă mai multe companii au acelaşi administrator, Consiliul Concurenţei se adresează ambelor companii. De asemenea, anchetatorii au luat în calcul întreaga cifră de afaceri, din care doar 2,8 procente sunt relevante pentru ce s-a anchetat, şi anume produse şi pachete turistice, potrivit lui Anastasiu. „Nu bilete de avion separate, nu cazări separate, nu pachete dinamice. Şi atunci amendăm firma: face taximetrie? Face, amendăm şi acolo. Face transport de persoane? Face, amendăm şi acolo. Face export? Face, amendăm şi acolo. Face comerţ cu maşini? Face, amendăm şi acolo. Încasează chirii? Da, amendăm şi acolo. Şi astfel ajungem la asemenea aberaţii. Suntem ţara care vorbeşte despre abuzuri, dar nimeni nu vorbeşte de abuzurile la adresa antreprenorilor din România.”

    Dragoş Anastasiu spune că aceasta a fost cea mai traumatizantă perioadă a vieţii sale de antreprenor, „şi nu mă refer la bani, ci la logică şi la dreptate”, afirmă preşedintele Eurolines. „A fost traumatizant, dar voi trece cu capul sus peste lucrurile acestea şi mă voi lupta pentru ca Parlamentul României să schimbe cât de curând această lege, pentru a nu mai traumatiza şi alţi antreprenori din România.”

    Anul trecut, grupul Eurolines a înregistrat o creştere de 20% a cifrei de afaceri, până la 150 milioane de euro, şi a ajuns la 700 de angajaţi. Pentru anul 2019, conducerea a bugetat un plus de 18% al cifrei de afaceri; comparativ cu ianuarie 2018, în prima lună a acestui an, creşterea înregistrată la nivelul întregului grup a fost de 31%.

    O altă companie amendată de Consiliul Concurenţei a fost Paralela 45, condusă de actualul preşedinte al ANAT, Alin Burcea. Reprezentanţii Consiliului Concurenţei au găsit 13 e-mailuri în sistemul de corespondenţă online al agenţiei de turism, pe care au amendat-o cu 340.000 de euro.

    „Am acceptat amenda şi am colaborat cu Consiliul Concurenţei, cu toate că legea ar trebui schimbată pentru că nu este specifică. Consiliul Concurenţei mai întâi amendează şi apoi se judecă şi am zis că mai bine plătim şi am terminat bâlciul. Amenzile erau mult mai mari, la noi ajunsese la 8% din cifra de afaceri, adică la 640.000 de euro“, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Alin Burcea, proprietar al agenţiei de turism Paralela 45. El a spus că în e-mailurile incriminante se purtau discuţii despre faptul că agenţiile mici de turism nu aveau voie să schimbe preţul dacă vindeau în numele agenţiilor mari. De altfel, în cinci dintre cele 13 e-mailuri se purtau discuţii legate de faptul că o agenţie de turism mergea cu taxă de aeroport zero, iar în alte cinci e-mailuri se împărţeau biletele de avion în zboruri de tip charter între mai multe agenţii de turism. „Un tour operator nu poate întotdeauna să facă rezervare pe un avion şi atunci împărţim mai mulţi un avion. Comisia de verificare a considerat modul în care se împart aceste locuri în avion ca fiind o conspiraţie. Au fost e-mailuri clarificatoare, nu despre preţuri, date în decursul a trei ani, doar nişte e-mailuri date între noi.“

    Agenţiile de turism inculpate puteau evita amenzile date de Consiliul Concurenţei prin dezicerea de la e-mailurile primite de la colegii din domeniu, a subliniat Burcea. „Când am primit e-mailurile, noi trebuia să spunem că ne dezicem de ce scrie acolo şi eventual trebuia să trimitem la Consiliul Concurenţei că ne dezicem. Dar noi nu am ştiut pentru că nu scrie nicăieri, iar preşedintele Bogdan Chiriţoiu a zis că este în cutumă.“

    Amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei agenţiilor de turism şi Anat

    1. Aerotravel S.R.L. 400.754,46 lei (aprox. 86.003 euro);
    2. Air Fla S.R.L. 9.618,91 lei (aprox. 2.064 euro);
    3. Corali Holidays S.R.L. 6.644,12 lei (aprox. 1.426 euro);
    4. Eximtur S.R.L. 685.116,14 lei (aprox. 147.027 euro);
    5. Fibula Air Travel S.R.L. 88.310,64 lei (aprox. 18.952 euro);
    6. Happy Tour S.R.L.  519.597,56 lei (aprox. 111.506 euro);
    7. Nova Travel S.R.L.  124.616,00 lei (aprox. 26.743 euro);
    8. Paralela 45 Turism S.R.L.  1.723.737,00 lei (aprox. 369.917 euro);
    9. Prestige Tours International S.R.L.  2.139.282,82 lei (aprox. 459.093 euro);
    10. Prompt Service Travel Company S.R.L.  186.084,73 lei (aprox. 39.934 euro);
    11. Rezeda World Travel S.R.L.  28.780,08 lei (aprox. 6.176 euro);
    12. Tez Tour S.R.L.  55.930,00 lei (aprox. 12.003 euro);
    13. Touring Europabus Romania S.R.L.  5.397.762,87 lei (aprox. 1.158.368 euro).

    Christian ’76 Tour S.R.L. a aplicat la programul de clemenţă, oferind dovezi privind existenţa faptelor anticoncurenţiale, şi a primit imunitate la amendă.

  • Dosar care-i viza pe Mircea şi Andreea Cosma, clasat de către DNA

    “Acum am primit clasarea. (Dosarul a fost deschis -n.r.) de către Lucian Onea (fost şef al DNA Ploieşti -n.r.), mă viza pe mine şi nişte terenuri”, a declarat Andreea Cosma, la sosirea la Parchetul General.
     
    Cauza viza mai multe terenuri care ar fi intrat abuziv în posesia familiei Cosma şi a fost clasată de DNA central, potrivit parlamentarului.
     
    Procurorii CSM au decis, recent, să admită cererea conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (adjunctul Călin Nistor, cel care asigură interimatul instituţiei) de revocare din funcţia de procuror DNA Ploieşti pentru Lucian Onea. Acesta este acuzat, alături de Mircea Negulescu şi de alţi procurori de la DNA Ploieşti, de constituire de grup infracţional organizat.
     

  • Grupul ING a ajuns la o înţelegere cu autorităţile olandeze prin care va plăti 775 de milioane de euro, la sfârşitul unei investigaţii care viza spălări de bani şi practici corupte

     Aceasta este una dintre cele mai mari amenzi aplicate vreodată de autorităţile olandeze, unei bănci comerciale, potrivit Bloomberg.
     
    Acordul constă într-o amendă de 675 milioane euro şi o taxă de 100 de milioane de euro, reprezentată de fonduri obţinute prin practici neconforme. Totalul va fi plătit într-o singură tranşă şi se va resimţi în rezultatele din al treilea trimestru.
     
    Membrii board-ului executiv trebuie să renunţe la bonusurile lor pe 2018, potrivit unui anunţ din partea grupului bancar.
     
    CEO-ul Ralph Hamers spune că „prevenirea situaţiilor în care banca este utilizată pentru spălări de bani este o prioritate de top pentru ING”. Mărimea echipei din Olanda care efectuează due diligence în cadrul băncii s-a triplat la 450 de membri, iar o nouă serie de măsuri urmează a fi implementată, spune el.
     

  • APIA: Rentierii agricoli pot depune documentele pentru viza pe 2017 până în 31 august

    Potrivit Agenţiei de Plăţi, rentierii agricoli trebuie să se prezinte la ghişee cu următoarele documente, în original:
    – carnetul de rentier agricol;
    – actul de identitate al solicitantului;
    – decizia de la comisia de expertiză medicală – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II / decizia de la comisia de expertiză medicală şi decizia de pensionare la limită de vârstă – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;
    – procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;
    – contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr. 16/1994*), cu modificările şi completările ulterioare, sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil. Legea nr. 16/1994 a fost abrogată prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011;
    – extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (extrasul se depune opţional);
    – declaraţia pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, norme aprobate prin Ordinul nr. 1272/2005.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA clasează acuzaţiile aduse fostului şef ANAF, Gelu Diaconu, în dosarul ce viza fapte de corupţie privind fondurile europene destinate romilor

    „La data de 6.08.2018, s-a dispus clasarea faţă de Diaconu Gelu-Ştefan şi Gogancea-Vătăşoiu Mihai sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, conform art. 16 alin 1, lit. a (fapta nu există). Concret, din analiza probatoriului a rezultat că Diaconu Gelu-Ştefan şi Gogancea-Vătăşoiu Mihai nu au încălcat nicio dispoziţie legală în contextul emiterii circularelor nr. 10/07.01.2015 şi A-PRS 1391/08.05.2015 şi nu au produs în vreun fel un prejudiciu bugetului de stat, ci şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu”, a transmis DNA, în urma unei solicitări formulate de Agenţia de Presă MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, în data de 6 octombrie 2017, a fost dispusă clasarea şi faţă de societatea Niky Scorpion Alcom SR, pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor şi faţă de fostul deputat Păun Nicolae, însă numai pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, iar pentru restul infracţiunilor reţinute în sarcina lui Păun, cercetările fiind în continuare în derulare.

    „De asemenea, cercetări se efectuează în continuare şi faţă de ceilalţi 8 inculpaţi pentru faptele descrise”, mai arată DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Probleme pentru proprietarul unuia dintre cele mai mari cluburi de fotbal: Viza lui Roman Abramovich nu a fost prelungită de statul britanic

    Marea Britanie nu i-a prelungit viza oligarhului Roman Abramovich, patronul rus al echipei de fotabl Chelsea, după ce a expirat luna trecută, potrivit celor patru surse citate de Financial Times.

    Abramovich, al 13-lea cel mai bogat om din Marea Britanie, potrivit Sunday Times, cu o avere de 12,5 miliarde de dolari, a părăsit Marea Britanie după ce viza sa de investitor a expirat şi nu a participat la finala cupei FA pe care Chelsea a câştigat-o cu scorul de 1-0.

    În plus, Abramovich nu a depus mărturie săptămâna trecută în disputa legală dintre cei doi oligarhi ruşi, Oleg Deripaska şi Vladimir Potanin.

    David Davidovich, un asociat al companiei Millhouse, deţinută de Abramovich, a transmis că oligarhul este în Elveţia, pregătindu-se să fie capul apărării într-un caz separat.

    „S-a întâmplat ceva cu viza lui. Nu ştiu exact ce şi nici ei nu ştiu. Sperăm să se rezolve curând”, a transmis un alt investitor rus pentru publicaţia americană.

    Autorităţile au refuzat să comenteze. „Nu comentăm situaţiile individuale”, a transmis ministrul securităţii, Ben Wallace.

    Roman Abramovich şi-a construit averea în anii 90 din petrol şi gaze şi a devenit proprietarul companiilor care deţin clubul Chelsea în 2003.

     

     

  • Solicitanţii de viză pentru SUA ar putea fi obligaţi să furnizeze istoricul ultimilor cinci ani de activitate în reţelele de socializare

    Deja foarte strict, procesul de acordare a vizelor pentru Statele Unite ar putea deveni şi mai complicat, scrie go4it.ro.

    Autorităţile americane iau în considerare introducerea obligativităţii de a furniza adresele tuturor conturilor de utilizator din reţelele de socializare, împreună cu orice adrese email si numere de telefon folosite în ultimii 5 ani.

    Până acum, o astfel de verificare era solicitată doar anumitor persoane considerate cu risc crescut pentru activităţi teroriste.

    Citiţi continuarea articolului pe go4it.ro