Tag: urbanizare

  • Miliardarul discret al României încearcă să facă într-un alt oraş din ţară să facă ce nu a putut în Bucureşti. Investiţia în proiectul său este de 800 mil. euro

    Grupul Iulius, cel mai mare pro­prietar român de malluri de pe piaţa locală şi care a construit proiecte precum Palas din Iaşi sau Iulius Town din Timişoara, vrea să investească 800 mil. euro în dezvoltarea unui proiect mixt care va include atât un mall, cât şi rezidenţial şi birouri la Constanţa.

    Grupul Iulius va plăti anual 2 mil. euro către statul român şi va investi 800 mil. euro pe un teren de 38 de hectare din Constanţa, deţinut prin Oil Terminal de Ministerul Energiei Este cel mai mare parteneriat public-privat care implică o dezvoltare de proiect comercial Miza o reprezintă transformarea municipiului Constanţa într-un centru regional, după ce ani la rândul a fost ocolit de investitori.

    Grupul Iulius, cel mai mare pro­prietar român de malluri de pe piaţa locală şi care a construit proiecte precum Palas din Iaşi sau Iulius Town din Timişoara, vrea să investească 800 mil. euro în dezvoltarea unui proiect mixt care va include atât un mall, cât şi rezidenţial şi birouri la Constanţa.

    Constanţa a fost până acum vizată de inves­tiţii în rezidenţial, în special în zona Mamaia, şi are două malluri, însă niciun mare investitor nu a mizat pe birouri moderne. De asemenea, Global Vision şi Globalworth au fost singurii care au pariat pe un mare proiect logistic în Constanţa, deşi oraşul este un port important la Marea Neagră. În Europa oraşele-port sunt de obicei bine dezvoltate şi magnet pentru investitori, însă Constanţa a atras mai greu marii dezvoltatori.

    Ieri, 14 septembrie 2023, la sediul Minis­terului Energiei, Oil Terminal S.A. şi com­pania Iulius au semnat un con­tract de parteneriat. Astfel, un te­ren de 38 de hectare deţinut de Oil Terminal S.A., societate pe acţiuni din care Ministerul Energiei deţine 87,75%, inac­tiv de peste 10 ani şi care a găz­duit spaţii de depozitare a pro­duselor petroliere, este redat o­ra­şului ca o zonă urbană sustena­bilă şi accesibilă pentru întreaga co­munitate, cu aport la dezvoltarea econo­mică, turistică, socială şi culturală a oraşului Constanţa. Pe lângă investiţia estimată la peste 800 milioane de euro în valorificarea terenului ca proiect ce integrează grădini urbane, birouri, zonă de shopping şi divertisment, facilităţi educaţionale şi culturale, dar şi o infrastructură integrată pentru susţinerea mobilităţii şi conectivităţii, Iulius va achita către Oil Terminal S.A. o taxă anuală de superficie de 2 milioane de euro, indexabilă.

    „Acest parteneriat între o companie cu ca­pital majoritar de stat şi un antreprenor român serios, cu rezultate demonstrate, reprezintă cea mai mare şansă de dezvoltare pentru Constanţa şi Dobrogea. Obiectivul este transformarea co­munităţii printr-un spaţiu modern, atrăgător pentru oportunităţi economice şi turism, indife­rent de sezon. Încurajăm toate companiile din portofoliul Ministerului Economiei să încheie astfel de parteneriate, într-un mod competitiv şi transparent şi să contribuie astfel la bunăstarea românilor prin crearea de locuri de muncă şi prin creşterea calităţii vieţii“, a declarat Sebas­tian Burduja, ministrul energiei.

    Investiţia de la Constanţa din cadrul unui parteneriat public-privat vine după discuţiile e­şu­ate care implicau dezvoltarea unui proiect de 3 miliarde de euro la Romexpo, pe terenul de 46 de hectare deţinut de Camera de Comerţ şi In­dustrie a României. Iulius de asemenea lucrează la un proiect mixt la Cluj, pe platforma Carbochim, după relocarea producţiei în afara oraşului.

    „Suntem mereu deschişi la noi proiecte de regenerare urbană şi analizăm permanent oportunităţile de dezvoltare care apar. Constanţa este un oraş cu potenţial, care poate fi valorificat mai mult decât în timpul verii, având capacitatea să devină un adevărat pol de dezvoltare locală şi regională în următorii ani. Cât despre eficienţa acestor parteneriate, avem deja experienţa unor dezvoltări similare, cum este Palas Iaşi, primul ansamblu mixed-use de regenerare urbană din România, inaugurat în 2012, al cărui impact a susţinut direcţia de dezvoltare a Iaşului, atât la nivelul economic şi al atragerii de investiţii, cât şi la nivelul calităţii vieţii. Sunt proiecte care devin poli de atractivitate, cu o contribuţie la viaţa socială şi culturală a oraşului, Palas Iaşi înregistrând aproximativ 20 de milioane de vizite anul, integrând şi o grădină publică animată constant de oameni şi evenimente variate“, a spus Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare Iulius.

    Ea a subliniat că un oraş precum Constanţa este unul cu potenţial major de creştere şi capital uman valoros. „Este un centru universitar şi deţine numeroase atuuri care îl pot propulsa din punct de vedere economic şi turistic, având capacitatea să devină un adevărat pol de dezvoltare regională în următorii ani“.

    Viorel – Sorin Ciutureanu, Directorul General Oil Terminal, a explicat că terenul este unul inactiv de peste 10 ani deoarece activitatea anterioară a devenit incompatibilă pentru a se desfăşura în oraş, aproape de zone locuibile.

    Prima etapă a proiectului implică ecologizarea terenului, cea mai costisitoare operaţiune. Spre exemplu, în 2014 americanii de la Ford au fost despăgubiţi cu 15 mil. euro pentru decontaminarea unor terenuri în cadrul uzinei de la Craiova, iar în 2014 primăria Tg. Mureş a demarat decontaminarea unei platforme industriale de 30 de hectare contra sumei de 31 mil. euro.

    Potrivit dezvoltatorului, ca primă etapă a asocierii, Iulius şi-a asumat stingerea obligaţiilor de mediu cu privire la teren şi ecologizarea acestuia, un obiectiv prioritar al Oil Terminal S.A., care a fost şi un criteriu definitoriu în demersul de selecţie al partenerului pentru valorificarea acelui activ. Ecologizarea terenului a reprezentat o preocupare a companiei pentru un timp îndelungat, însă Oil Terminal S.A. nu a dispus de fonduri proprii disponibile pentru realizarea lucrărilor necesare.

    „Constanţa este noua noastră destinaţie, oraş cu un potenţial major de creştere şi capital uman valoros. Obiectivul nostru este unul ferm, acela de a oferi comunităţii locale un proiect deschis şi util tuturor, cu grădini urbane şi funcţiuni de relaxare, divertisment şi culturale, dar şi un hub de oportunităţi de dezvoltare, prin care vor fi create numeroase locuri de muncă. Credem cu tărie în potenţialul Constanţei şi avem expertiza şi resursele necesare pentru a realiza un proiect care să susţină oraşul portuar să capitalizeze pe toate atuurile sale şi să devină unul dintre centrele regionale puternice economic. Vom face acest lucru alături de comunitatea locală, înţelegând în profunzime nevoile şi aşteptările locuitorilor, aşa cum am făcut şi în cazul celorlalte proiecte de regenerare urbană de la Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca“, a declarat Iulian Dascălu, Preşedintele companiei Iulius.

    Proiectul va fi dezvoltat după conceptul de oraş în oraş, iar aici oamenii vor avea acces la toate facilităţile de care au nevoie pentru un stil de viaţă urban sustenabil. Demersul va integra o grădină botanică şi parc cu funcţiuni de relaxare, sport şi entertainment în aer liber, dar şi o componentă de birouri, astfel încât să se creeze oportunităţi investiţionale şi să susţină retenţia tinerelor talente locale şi dezvoltarea centrului universitar. Va fi şi o destinaţie pentru shopping şi recreere, cu noi concepte de retail şi entertainment, fresh market cu producători şi antreprenori locali, restaurante, bistrouri şi cafenele tematice, dar şi funcţiuni culturale şi de divertisment, care să asigure posibilităţi de petrecere a timpului liber într-o manieră calitativă tot timpul anului.

  • Efectele migraţiei externe se văd în migraţia internă: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează: corporatiştii şi pensionarii se duc la ţară

    Plecarea românilor la muncă în străinătate, stresul ora­şelor şi crizele economice accen­tuează un trend în­ceput în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc să accepte o slujbă în oraş şi de aceea numărul celor care pleacă din sat în oraş e mai scăzut, în timp ce corporatiştii încep să-şi dezvolte mici afaceri sau să-şi construiască case la ţară.

    Această ruralizare nu ajută foarte mult economia, pentru că se înlo­cuieşte, de exemplu, un venit de 6.000 de lei brut dintr-un oraş dezvoltat care se consumă pe credite, combustibil şi alimente cu un venit mai redus, în timp ce alimentele de la sate provin din auto­consum.

    Efectele migraţiei externe se văd în migraţia internă: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează: corporatiştii şi pensionarii se duc la ţară 

  • Urbanizarea României a îngheţat de 20 de ani

    Din 1990 şi până în 2011 gradul de urbanizare al României a îngheţat. Dacă în 1990 în mediul urban trăiau 54,3% din populaţia României, 21 de ani mai târziu procentul a avansat cu doar 0,6% – la 54,9%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Cum urbanizarea este asociată cu un nivel de trat mai ridicat al populaţiei, rezultă că, de la revoluţie încoace, România a bătut pasul pe loc. Dezvoltarea ansamblurilor rezidenţiale în jurul oraşelor având caracteristici urbane nu compensează dezastrul din industrie care i-a forţat pe mulţi oameni rămaşi fără slujbe să se întoarcă la ţară sau să plece aiurea. Mai grav decât nivelul modest al urbanizării este faptul că ruralul românesc are ca principal atribut sărăcia, spun sociologii şi specialiştii în geografie economică. Nu a locui într-o zonă rurală este marea problemă, spune profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti. “Problema este că locuitorii din ruralul românesc stau extrem de prost la alimentarea cu apă curentă, nu au încălzire centrală, nu au toalete. Totul se reflectă în nivelul de trai, în nivelul de sănătate”.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Viitoarea mega-metropola chineza va costa peste 300 mld. dolari

    Noua zona administrativa rezultata ar avea o suprafata de peste
    40.000 de kilometri patrati, intre Guangzhou si Shenzhen, ceea ce
    echivaleaza cu suprafata Elvetiei. Localitatile incluse – Guangzhou
    (12 milioane de locuitori), Shenzhen (8,6 milioane), Dongguan (6.9
    milioane) si sase orase mai mici realizeaza impreuna 10% din
    economia tarii, iar decizia de creare a acestei structuri a fost
    luata in incercarea de contracarare a avantajului competitiv de
    care se bucura zonele din jurului capitalei Beijing sau al
    Shanghaiului.

    Infrastructurile de transport, telecomunicatii si utilitati ale
    localitatilor alese sa faca parte din noua mega-metropola vor fi
    interconectate pana in 2020, in urma unor investitii de circa 304
    de miliarde de dolari, din care numai lucrarile de cale ferata
    pentru tren de mare viteza vor costa 196 de miliarde. Se va
    construi si o linie expres care sa faca legatura cu Hong Kongul.
    Locuitorii vor putea avea acces mai usor la serviciile si locurile
    de munca din toata zona; de asemenea, se preconizeaza imbunatatirea
    ofertei educationale si din domeniul sanatatii, astfel incat
    cetatenii sa poata alege, de pilda, spitalele mai putin aglomerate
    si sa poata ajunge rapid la ele.

    Criticii afirma insa ca presa occidentala se
    grabeste atunci cand denumeste proiectul ca fiind un “mega-oras”,
    intrucat nu este vorba decat despre unirea administrativa a mai
    multor orase aflate la distanta, separate de plantatii de ceai si
    de zone intinse de paduri cu o viata salbatica foarte bogata,
    incompatibile cu notiunea de metropola. Faptul ca vor fi noua orase
    intre care se va putea calatori mai usor cu trenul nu va duce,
    asadar, la formarea unei zone cu o viata urbana, sociala si
    culturala unitara, despre care sa se poata vorbi in termeni de
    “orasul cu 42 de milioane de locuitori”.