Tag: Trichet

  • Trichet acuză FMI că vrea să rescrie istoria în cazul programelor de salvare a Greciei

    “O restructurare directă a datoriei ar fi fost mai bună pentru Grecia, dar acest lucru nu a fost considerat acceptabil de către partenerii din zona euro”, potrivit unui raport al FMI publicat la începutul lunii iunie.

    Trichet, care a fost şeful BCE până la sfârşitul lui 2011, a spus că Fondul nu a sugerat acest lucru la momentul respectiv şi ar fi trebuit să ţină cont mai mult de nevoia de stabilizare a zonei euro.

    “Nu îmi aduc aminte ca FMI să fi cerut măsuri mai dure, în privinţa condiţilor sau a programului de aplicare. Mi se pare un fel de reconstrucţie a ceea ce s-a întâmplat”, a afirmat Trichet într-un interviu acordat Reuters Insider Television.

    Raportul FMI, referitor la lecţia salvării Greciei, a creat tensiuni între autorităţile Uniunii Europene şi instituţia financiară, provocând incertitudini legate de cooperarea din interiorul aşa-numitei troici a creditorilor.

    Toate stirile sunt pe mediafax.ro

  • Trichet: Zona euro este epicentrul celei mai grave crize de după cel de-Al Doilea Război Mondial

    “Europenii au o responsabilitate specială pentru că suntem epicentrul celei mai grave crize după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acest fapt necesită decizii foarte responsabile”, a afirmat Trichet pentru CNBC.

    În opinia sa, toate economiile avansate trec prin prima ajustare majoră de după război.

    “Când te uiţi la ce s-a întâmplat din 2007, a fost începutul unei ajustări a economiilor avansate. Trebuie să înţelegem, este rândul nostru. Nu putem cere restului lumii să ne finanţeze la nesfârşit, dacă cheltuim mai mult decât câştigăm”, a spus fostul şef al BCE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mario Draghi şi Mugur Isărescu, mai preocupaţi de creşterea economică decât de inflaţie

    Pentru BCE, decizia de scădere a dobânzii, unanim lăudată de analişti, este prima luată de italianul Mario Draghi în calitate de nou preşedinte al băncii, după încheierea mandatului lui Jean-Claude Trichet, care a fost criticat că preferă să pună pe primul plan combaterea inflaţiei, trecută de pragul de 2% , şi nu stimularea economiei prin scăderea dobânzii.
    Pentru BNR, decizia este prima modificare de dobândă din mai 2010 şi contrazice estimările analiştilor români şi străini care credeau că riscul regional (de fugă a capitalurilor şi depreciere a leului din cauza crizei greceşti) va determina BNR să nu modifice dobânda până la anul.

    Interesant este că, de unde era criticată înainte că nu reduce dobânda ca să dea un impuls economiei, BNR şi-a atras de data aceasta criticile unor analişti străini, în speţă ale celor de la Citigroup, care consideră că e vorba de o mişcare prematură, atâta vreme cât îngrijorările legate de riscul grecesc sunt în creştere şi s-au manifestat deja în presiunile de depreciere a leului determinate de fuga investitorilor de activele considerate, cu temei sau nu, riscante.

    Analiştii de la Citigroup cred că ar fi fost mai prudent ca BNR să amâne până în 2012 micşorarea dobânzii, pentru că potenţialele beneficii asociate cu tăierea de acum a dobânzii cu 0,25% sunt mai mici decât riscurile. Pe de o parte este vorba de creşterea riscurilor de depreciere a leului, ceea ce ar complica peisajul economic în general, având în vedere ponderea mare a creditelor în valută în România. Pe de altă parte este vorba de riscul unor ajustări suplimentare ale preţurilor administrate din economie şi de o posibilă inversare a tendinţei de ieftinire a mărfurilor alimentare, astfel încât perspectiva de inflaţie este incertă, spun ei. “Dacă aceste riscuri se vor materializa, reducerea dobânzii de către bancă ar putea să-i afecteze credibilitatea de luptător contra inflaţiei”, apreciază analiştii băncii americane.

  • Trichet: Riscurile pentru economia zonei euro s-au intensificat

    Economia se confruntă cu “o incertitudine deosebit de ridicată şi riscuri intensificate”, a spus Trichet într-o conferinţă de presă organizată la Frankfurt, după ce BCE a menţinut rata dobânzii la 1,5%. BCE a redus prognoza de creştere economică pentru zona euro de la 1,5-2,3% la 1,4-1,8% pentru acest an şi de la 0,6-2,8% la 0,4-2,2% pentru anul următor, iar Trichet a adăugat că riscurile economice sunt “în mare parte echilibrate”. “În august aceste riscuri se aflau pe un trend de creştere”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trichet: Inflaţia rămâne o prioritate

    “Considerăm că ancora foarte solidă a aşteptărilor privind inflaţia reprezintă una dintre cele mai importante active de care dispunem. Este ceva absolut esenţial pentru încredere”, a declarat Trichet la conferinţa anuală a Federal Reserve de la Jackson Hole, Wyoming. Această încredere ajută apoi în circumstanţe dificile, contribuind la menţinerea creşterii economice, a continuat şeful BCE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cresc dobanzile?

    Un analist al Danske Bank aproape s-a amuzat sa talmaceasca
    limbajul cifrat al lui Jean-Claude Trichet, seful Bancii Centrale
    Europene, astfel incat sa se inteleaga daca urmeaza sau nu o
    majorare de dobanda la euro: “monitorizare indeaproape” a evolutiei
    preturilor insemna, in discursul astfel tradus, o majorare de
    dobanda programata peste 3-4 luni; “vigilenta” insemna o majorare
    de dobanda programata cel mai probabil peste o luna, iar “vigilenta
    puternica” (strong vigilance) insemna certitudinea unei majorari de
    dobanda in cursul urmatoarei luni.

    Analistul bancii daneze voia sa gloseze astfel intr-un mod mai
    original pe marginea a ceea ce inca de la inceputul lunii iunie
    parea deja evident pentru multi comentatori, anume ca la sedinta de
    politica monetara a BCE din 7 iulie urmeaza o majorare de dobanda
    (anuntata, intr-adevar, indirect de Trichet prin termenii magici
    “vigilenta puternica”).

    Cu cat ar urma sa creasca insa dobanda la euro si de cate ori va fi
    majorata? Prognoza de inflatie a BCE in zona euro a fost modificata
    in iunie de la 2,3% la 2,6% pentru 2011, dar a fost mentinuta la
    1,7% pentru 2012, ceea ce a fost vazut de pietele financiare drept
    un indiciu ca nu e de asteptat decat o singura majorare de dobanda,
    de la actualul nivel de 1,25% pe an. Totusi, sustin economistii
    Danske (care cred ca inflatia va depasi totusi ambele tinte, urmand
    sa se situeze la 2,7% in acest an si la 2% la anul), daca episodul
    actual de slabire a cresterii economice la scara globala (zona euro
    – SUA – China) va fi doar temporar, iar din toamna economia isi va
    reveni, atunci vor reaparea si presiunile inflationiste, ceea ce
    inseamna ca “probabil pana in primele luni ale lui 2012” ar ramane
    deschisa posibilitatea unei noi majorari de dobanda. BCE a majorat
    pentru prima data in ultimii doi ani dobanda in aprilie, de la 1%
    la 1,25%. Cea mai recenta analiza consultata de noi, cea a
    Volksbank, prezice o majorare cu inca 0,25% la 7 iulie.

    La noi, BNR a mentinut saptamana trecuta neschimbata dobanda de
    politica monetara, la 6,25% pe an, considerand ca “riscurile
    asociate perspectivei inflatiei continua sa fie semnificative”, din
    aceleasi motive principale ca si pana acum: preturile
    internationale la energie si alimente, incertitudinile privind
    liberalizarea preturilor interne la utilitati (e vorba de
    eliminarea subventiilor la incalzire si de scumpirea
    transporturilor, indeosebi a celor pe calea ferata) si miscarile de
    pe pietele financiare in contextul crizei datoriilor suverane
    (adica riscul ca bancile occidentale sa gaseasca mai greu si mai
    scump finantare, ceea ce ar antrena cresteri ulterioare de dobanzi
    pentru restul economiei). In acordul cu FMI exista prevederea ca
    daca inflatia in Romania depaseste un anumit plafon, atunci au loc
    consultari cu Fondul pentru o eventuala reorientare a politicii
    monetare; aceasta explica de ce atat John Lipsky, directorul in
    exercitiu al Fondului, cat si Jeffrey Franks, seful misiunii FMI,
    au sugerat ca ar fi nevoie de o inasprire a politicii monetare in
    lunile urmatoare. Ce forma ar putea lua aceasta inasprire?

    In scrisoarea de intentie catre FMI, semnata de ministrul
    finantelor si de guvernatorul BNR, autoritatile apreciaza ca undeva
    in lunile urmatoare inflatia va atinge punctul care ar declansa
    consultari cu Fondul si estimeaza un maxim al inflatiei de 8,5% la
    jumatatea anului, urmat de o scadere spre 5% la sfarsitul anului.
    In aceste conditii, pentru a atinge tinta de inflatie din 2012, BNR
    arata ca “va trece la o politica monetara mai restrictiva”, in
    special printr-o administrare mai buna a lichiditatii, astfel incat
    ratele dobanzilor pe piata monetara sa se apropie de dobanda de
    politica monetara” (este vorba de faptul ca grija BNR de a furniza
    mereu suficienta lichiditate pe piata, care a reusit in cele din
    urma sa impinga bancile sa coboare si ele dobanzile la creditele
    acordate in economie, a facut ca dobanzile interbancare sa ajunga
    mai mici decat dobanda de politica monetara a BNR).

    Cat priveste dobanda BNR, cu exceptia analistilor ING Bank, care nu
    exclud o majorare a acesteia inainte de sfarsitul anului daca
    anticipatiile inflationiste pentru 2012 se mentin ridicate, aproape
    nimeni nu crede posibila o modificare pana la sfarsitul anului.
    Unul dintre motive este faptul ca semnele din economie nu arata
    bine pentru trimestrul al doilea si posibil nici pentru al treilea,
    iar creditarea, in ciuda datelor care arata o redresare a cererii
    de credit atat pentru populatie, cat si pentru companii, nu are
    inca forta sa creasca suficient, astfel incat ar fi absurd ca BNR
    sa sufoce si tendintele pozitive firave de acum.

    “Desi in prezent se manifesta semne timide ale revenirii
    activitatii de creditare, creditul neguvernamental real ramane
    negativ in termeni anuali. Atat productia industriala, cat si
    exporturile au incetinit in luna aprilie, in timp ce indicatorii
    relevanti pentru evolutia cererii interne se mentin in teritoriul
    negativ”, remarca Eugen Sinca, analist al BCR. Celalalt motiv tine
    de dorinta bancii centrale de a-si pastra in continuare arme in
    tolba pentru anul electoral 2012: “BNR ar putea mentine dobanda de
    politica monetara neschimbata pe tot parcursul anului 2011, urmand
    ca din primul trimestru al anului 2012 sa inceapa un ciclu de
    intarire graduala a politicii monetare, pentru contrabalansarea
    unor posibile derapaje fiscale inaintea alegerilor si pentru a
    readuce inflatia in interiorul intervalului tintit”, afirma
    Sinca.

  • Trichet: Criza datoriilor de stat este pe cale sa infecteze bancile

    “Personal, as spune ca da, s-au aprins luminile rosii. Mesajul
    Consiliului (European de Risc Sistemic – n.r.) este ca legatura
    dintre criza datoriilor de stat si banci este cea mai grava
    amenintare la adresa stabilitatii financiare din Uniunea
    Europeana”, a afirmat Trichet la Frankfurt, dupa o intalnire a
    forului european.
    Trichet, presedintele Consiliului de Risc Sistemic (ESRB), a lansat
    comentariile in contextul reuniunii liderilor europeni de la
    Bruxelles, care vor discuta in principal despre al doilea acord de
    bailout pentru Grecia.
    UE incearca sa evite repetarea crizei financiare care a urmat
    prabusirii, in 2008, a bancii americane de investitii Lehman
    Brothers, care a determinat guvernele europene sa aloce peste 5.000
    de miliarde de dolari pentru a sustine sistemul bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trichet: Euro este o moneda stabila si credibila

    Trichet a laudat stabilitatea preturilor din zona euro, afirmand
    ca BCE asigura acesta evolutie, cu o inflatie anuala mai mica de
    2%, de mai bine de 12 ani. Seful BCE a primit duminica premiul
    Economia Globala 2011 al Institutului Kiel pentru Economie
    Mondiala. Remarcile lui Trichet survin in contextul reuniunii
    ministrilor de Finante duminica seara la Luxemburg pentru a discuta
    un al doilea pachet financiar care sa ajute Grecia sa evite
    intrarea in incapacitate de plata. “Am aparat puterea de cumparare
    a euro”, a spus Trichet, adaugand ca BCE va continua sa faca tot ce
    este necesar pentru stabilitatea preturilor. Totodata, dupa o
    perioada de reducere cauzata de criza, dezechilibrele globale incep
    din nou sa se amplifice. “Zona euro are un interes major intr-o
    reechilibrare la nivel global, mai ales prin politici locale mai
    sigure in intreaga lume”, a spus el, adaugand ca nivelul ridicat al
    somajului din zona euro este inacceptabil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce sanse are propunerea lui Trichet de infiintare a unui minister european de finante

    Jean-Claude
    Trichet, seful Bancii Centrale Europene, a propus crearea unui
    Minister European de Finante, cu drept de veto fata de politicile
    economice ale statelor membre – solutie care, dupa el, ar fi “mult
    peste metodele de supraveghere imbunatatita avute in vedere in
    prezent” (printre care prezentarea spre aprobare la Bruxelles a
    bugetelor nationale spre aprobare).

    Masura urmareste sa-i
    sanctioneze pe membrii UE indisciplinati fiscal si se coreleaza cu
    ideile Germaniei de a impune un sistem unic de impozitare pe
    ansamblul UE, care ar dezavantaja evident statele cu fiscalitate
    mai mica, precum Irlanda, unde presiunile de anul trecut ale
    Berlinului in directia renuntarii la cota unica redusa de
    impozitare pentru corporatii au determinat Google sa ameninte
    deschis Dublinul cu parasirea tarii ca destinatie de
    investitii.

    Perspectiva de pierdere a
    avantajelor fiscale in cadrul unui astfel de sistem, propus ca
    element al Pactului de competitivitate Euro Plus, l-a facut pe
    presedintele Traian Basescu, in urma cu cateva luni, sa declare ca
    Romania va respinge ideea de impozitare unitara, desi la alte
    elemente ale Euro Plus adera, cum este de pilda inscrierea in
    Constitutie a unei limite de deficit bugetar si de datorie
    publica.

    Spre a linisti apele, deja
    tulburate de zvonurile ca Bruxellesul ar vrea sa rapeasca
    independenta fiscala a Greciei, Steffen Seibert, purtatorul de
    cuvant al cancelarului german Angela Merkel, a afirmat vineri ca
    guvernul german “impartaseste temerile” exprimate de Jean-Claude
    Trichet in discursul sau despre disciplina fiscala in zona euro si
    in UE, insa nu crede ca propunerea unui Minister European de
    Finante este fezabila acum. “Este un proiect care ar putea fi
    aplicat pe termen foarte lung si nu poate constitui subiectul
    discutiilor in guvernul german acum”, a spus
    Seibert.

  • Vin zile grele in Portugalia: taieri de cheltuieli, privatizari silite si un credit urias de la UE si FMI

    Explicatia este ca bancherii au fost cei ce au convins guvernul
    sa ceara ajutor, motivand ca bancile nu mai pot absorbi alte
    titluri de stat prin care sa finanteze Lisabona, pentru ca si-au
    atins deja limita superioara de expunere pe datoria Portugaliei.
    Bancherii au sugerat guvernului sa ceara un imprumut de tip bridge
    loan de 15 miliarde de euro de la UE, ca sa poata onora la timp
    platile din lunile urmatoare, in special din iunie, cand statul va
    trebui sa rascumpere obligatiuni si sa achite dobanzi de 7 miliarde
    de euro.

    In cele din urma, premierul in exercitiu Jose Socrates a
    recunoscut oficial ca tara e nevoita sa apeleze la ajutorul UE si
    al FMI in acelasi fel ca Grecia si Portugalia. Pachetul de
    asistenta va fi deci foarte cuprinzator, cel mai probabil de pana
    la 75-80 de miliarde de euro, in functie de cat vor calcula
    expertii de la UE si FMI care vor incepe sa examineze situatia
    fiscala. Portugalia are probleme mari la acest capitol, mai ales
    dupa ce deficitul bugetar pe 2010 a fost revizuit de la 7,3% la
    8,6% din PIB.

    Pana acum s-a convenit in principiu ca prima transa de bani sa
    fie trasa dupa alegerile generale din 5 iunie, iar pana atunci tara
    sa-si asume un nou program de austeritate, dupa ce respingerea
    precedentului plan in parlament a dus recent la demisia premierului
    Socrates. O parte din bani vor fi folositi pentru consolidarea
    bancilor portugheze si, la fel ca in cazul Irlandei, una dintre
    conditiile de primire a ajutorului va fi ca statul sa inceapa un
    program de vanzare a activelor statului, care sa furnizeze sume
    necesare pentu reducerea datoriei publice, ajunsa la 83,2% din
    PIB.

    Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a
    tinut sa infirme zvonurile ca ar fi facut presiuni asupra
    Portugaliei sa ceara ajutor, mai exact ca ar fi constrans bancile
    sa-si reduca expunerea pe datoria tarii. “Noi n-am fortat nici
    bancile, nici guvernul la nimic. Sistemul eurozonei si-a aplicat
    pur si simplu regulile”, a spus Trichet. Zvonuri asemanatoare au
    circulat si inainte ca Grecia si Irlanda sa ceara ajutor, pentru ca
    BCE si de Bruxelles au preferat, logic, ca tarile cu probleme sa
    foloseasca plasa de siguranta oferita de UE si FMI in loc sa expuna
    riscului de contagiune si alte tari din zona euro.