BusinessMagazin

Tag: tratatul fiscal

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Convergenţă cu UE sau politica “prin noi înşine”?

    Precizarea lui Ponta este o reacţie la declaraţia europarlamentarului liberal Adina Vălean potrivit căreia “România se simte foarte bine în afara zonei euro” şi că PNL nu este interesat de convergenţa economică şi fiscală cu ţările din zona euro, iar liderul partidului, Crin Antonescu, a spus că în campania pentru prezidenţiale va promova ideea renegocierii tratatului fiscal european, la care România a aderat şi care impune ţărilor un deficit structural de cel mult 1% din PIB.

    Dintr-o analiză recentă a BNR reiese cât de necesară este menţinerea unui orizont de convergenţă cu zona euro, date fiind decalajele structurale notabile la nivelul economiei reale care separă România nu numai de UE15, dar şi de celelalte 9 state din Est membre UE.

  • Ne vedem la Curtea Constituţională (de la Karlsruhe)

    Ratificarea celor două tratate mai aşteaptă însă câteva săptămâni, împiedicând astfel intrarea în vigoare a MES la termenul prevăzut de 1 iulie, întrucât ambele au fost multiplu contestate la Curtea Constituţională de la Karlsruhe, pe motiv că subminează puterea parlamentului de a legifera în materie de buget şi riscă să dreneze banii Germaniei în folosul unei solidarităţi europene prost înţelese, din care au de câştigat numai băncile şi guvernele indisciplinate fiscal. Primul termen de examinare a contestaţiilor depuse la Curtea Constituţională este 10 iulie.

    Faptul că printre cei care au votat contra în parlamentul german au fost şi 26 de reprezentanţi ai coaliţiei de centru-dreapta care o susţine pe Angela Merkel denotă, conform analiştilor, că a mai rămas foarte puţin spaţiu de manevră pentru cancelarul german dacă ar dori să ceară parlamentului aprobarea pentru măsuri şi mai generoase de salvare a băncilor şi a ţărilor europene cu probleme. Această îngustare a marjei de acţiune reflectă starea de spirit din societatea germană: un sondaj Forsa publicat în această săptămână arată că 54% din populaţie susţine în continuare că introducerea monedei euro a fost o decizie corectă, însă 75% dintre nemţi se opun lansării de euroobligaţiuni comune ale zonei euro, iar trei sferturi se opun creării unor State Unite ale Europei după model american, adică transferului de suveranitate de la statele naţionale către instituţiile europene.

  • Vox populi. Ce vor electoratele din Irlanda şi Grecia

    Explicaţia votului favorabil stă în bună parte în avertismentele guvernului după care, în cazul unei respingeri a tratatului, Irlanda nu-şi va putea asigura susţinere din partea Mecanismului de Stabilitate European, expunându-se astfel riscului de incapacitate de plată în cazul unor noi turbulenţe pe pieţele financiare.

    Presa irlandeză vorbeşte însă şi despre dorinţa oamenilor de a da un exemplu de responsabilitate, cu alte cuvinte de a transmite mesajul că Europa trebuie să meargă mai departe, să rămână unită. Acest mesaj ar fi cu atât mai important, conform aceleiaşi interpretări, cu cât Irlanda a respins prin vot popular Tratatul de la Lisabona privind consolidarea unităţii europene, cu ocazia referendumului din iunie 2008, dar l-a aprobat apoi la referendumul al doilea, din octombrie 2009.

    În acest timp, în Grecia, sondajele de opinie pentru alegerile din 17 iunie indică o luptă strânsă între Noua Democraţie, partid susţinător al programului cu UE-FMI, şi Syriza, partidul care vrea renunţarea la austeritate, dar nu şi ieşirea din zona euro. Un sondaj estimează egalitate la 24,5% din preferinţele electoratului, un altul dă ca posibil un avans de 3,5% al Syriza, iar altul indică un avans ce circa 1% al Noii Democraţii.

  • Pax ungureana. Când puterea şi opoziţia îşi dau mâna peste ţară

    După discursul şocant de împăciuitor al lui Victor Ponta la învestirea guvernului, care a eclipsat de departe în percepţia publică (conform unui sondaj CSCI) discursul lui Ungureanu, USL s-a mărginit să facă opoziţie prin absenţa din Parlament, validând tacit teza că executivul nou e compus din oameni proaspeţi şi competenţi care trebuie lăsaţi să lucreze.

    În acelaşi timp, puterea, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, dă tot mai multe semne că l-a acceptat pe “preşedintele Ponta” drept un interlocutor valabil, nu mai puţin de 7 din cele 15 puncte de politici publice asumate de acesta din urmă fiind socotite de şeful statului drept coincidente cu programul de guvernare al cabinetului Ungureanu.

    Deşi preşedintele n-a specificat care sunt acestea, e de presupus că între punctele compatibile pot figura dezbaterea tratatului european de guvernanţă fiscală, impozitarea averilor mari, lupta contra corupţiei şi controlul cheltuielilor publice, anchete privind contractele “băieţilor deştepţi” din energie, majorarea salariilor şi pensiilor în măsura în care condiţiile macroeconomice o vor permite după trimestrul I şi eventuala reducere a CAS, ideea ca privatizarea marilor companii de stat să nu se facă la orice preţ, precum şi susţinere pentru aderarea la Schengen şi ridicarea Mecanismului de Control şi Verificare în justiţie.