BusinessMagazin

Tag: tratat

  • Expert: Nici o altă ţară europeană nu şi-a tratat atât de rău potenţialul energetic precum România

    “Potenţialul României se bazează pe înzestrarea cu resurse într-un mixt echilibrat. Cu toate acestea, am amânat investiţiile în mod inacceptabil, iar activele din domeniul energetic sunt expirate.

    Noi am avut un vis peste noapte, că putem deveni un hub energetic. De exemplu, Ungaria, slab înzestrată cu resurse energetice faţă de ţara noastră, prin politici publice inteligente a reuşit să îşi îmbogăţească securitatea energetică.

    Acest stat, deşi are un consum de aproximativ 11 miliarde de metri cubi, aproape ca al nostru, vrea să îşi cosntruiască interconectori cu toţi cei şapte vecini pe care ii are. Noi avem unul singur – Ucraina. De asemenea, Bulgaria se poziţionează mai aproape de marile coridoare energetice decât România. Noi suntem izolvaţi de marile fluxuri pentru că nu avem condiţii de interconectare”, a completat acesta.

    Declaraţia sa a fost făcută cu ocazia prezentării Barometrului de Securitate Energetică, în cadrul unei conferinţe de profil, un instrument anual ce îşi propune măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relaţiilor internaţionale.

    Potrivit Barometrului, 75,6% dintre respondenţi sunt de acord cu exploatarea rezervelor importante de gaz descoperite în Marea Neagră, 14,7% nu sunt de acord şi 9,6% nu ştiu sau nu răspund. În opinia celor intervievaţi, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la preţuri bune pentru populaţie (37% dintre respondenţi aleg această variantă), câştigarea independenţei energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei româneşti (16,5%), obţinerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătăţirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievaţi consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menţionează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu ştiu sau nu răspund.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Expert: Nici o altă ţară europeană nu şi-a tratat atât de rău potenţialul energetic precum România

    “Potenţialul României se bazează pe înzestrarea cu resurse într-un mixt echilibrat. Cu toate acestea, am amânat investiţiile în mod inacceptabil, iar activele din domeniul energetic sunt expirate.

    Noi am avut un vis peste noapte, că putem deveni un hub energetic. De exemplu, Ungaria, slab înzestrată cu resurse energetice faţă de ţara noastră, prin politici publice inteligente a reuşit să îşi îmbogăţească securitatea energetică.

    Acest stat, deşi are un consum de aproximativ 11 miliarde de metri cubi, aproape ca al nostru, vrea să îşi cosntruiască interconectori cu toţi cei şapte vecini pe care ii are. Noi avem unul singur – Ucraina. De asemenea, Bulgaria se poziţionează mai aproape de marile coridoare energetice decât România. Noi suntem izolvaţi de marile fluxuri pentru că nu avem condiţii de interconectare”, a completat acesta.

    Declaraţia sa a fost făcută cu ocazia prezentării Barometrului de Securitate Energetică, în cadrul unei conferinţe de profil, un instrument anual ce îşi propune măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relaţiilor internaţionale.

    Potrivit Barometrului, 75,6% dintre respondenţi sunt de acord cu exploatarea rezervelor importante de gaz descoperite în Marea Neagră, 14,7% nu sunt de acord şi 9,6% nu ştiu sau nu răspund. În opinia celor intervievaţi, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la preţuri bune pentru populaţie (37% dintre respondenţi aleg această variantă), câştigarea independenţei energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei româneşti (16,5%), obţinerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătăţirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievaţi consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menţionează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu ştiu sau nu răspund.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă eră a incertitudinii: Administraţia SUA va finaliza pe 2 august procesul de retragere din Tratatul INF cu Rusia

    Pe date 2 august expiră preavizul de şase luni dat Moscovei de Washington, prin care Administraţia SUA avertiza că se va retrage din acord în cazul în care Rusia nu se conformează până atunci prevederilor cuprinse în tratatul semnat în anul 1987.

    Preşedintele Donald Trump a anunţat în februarie că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, prin dezvoltarea rachetelor Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.

    La scurt timp după anunţul Washingtonului, preşedintele rus Vladimir Putin a transmis că ţara sa îţi suspendă obligaţiile prevăzute de acord.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Două puteri mondiale, aflate în război de peste 70 de ani, se întâlnesc din nou pentru a discuta despre un tratat de pace

    Adjunctul ministrului rus de Externe Igor Morgulev şi omologul său, Takeo Mori, vor participa la discuţii, relatează agenţia Kyodo. Cei doi sunt aşteptaţi să îşi exprime părerea privind dezvoltarea tratatului de pace între cele două ţări.
     
    La 16 februarie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov şi omologul său japonez Taro Kono, au fost de acord ca adjuncţii săi să participe la discuţii privind tratatul de pace.
     
    Insulele din Arhipelagul Kurile au fost centrul disputei între Rusia şi Japonia încă de la sfârşitul celui de-al doilea Razboi Mondial, împiedicându-le pe cele două să semneze un tratat de pace.
     

  • Anunţul lui Vladimir Putin: Rusia a suspendat Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare şi începe producţia de noi rachete

    Putin a mai afirmat că Rusia va începe să dezvolte noi rachete, inclusiv supersonice.

    Liderul de la Kremlin le-a mai spus oficialilor ruşi să nu iniţieze discuţii privind dezarmarea cu Washingtonul.

    “Partenerii americani au declarat că îşi suspendă participarea la acord, atunci suspendăm şi noi”, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe televizate cu miniştrii de Externe şi ai Apărării.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Angela Merkel şi Emmanuel Macron vor semna un nou tratat bilateral de cooperare

    Tratatul va fi semnat în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Aachen, cel mai vestic oraş german.

    Acesta va avea la bază Tratatul de la Elysee, semnat în 1963, care a avut “o contribuţie semnificativă la reconcilierea istorică între Germania şi Franţa”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kremlin: Vladimir Putin doreşte să discute cu Donald Trump despre retragerea SUA din Tratatul INF

    Vladimir Putin plănuieşte să poarte această discuţie cu Donald Trump în data de 11 noiembrie, când cei doi lideri se vor întâlni la Paris pentru ceremoniile de comemorare a o sută de ani de la încheierea Primului Război Mondial.

    „Încă sunt foarte multe întrebări privind stabilitatea strategică, mai ales în urma intenţiei Statelor Unite de a părăsi Tratatul INF. Acest subiect va fi mai mult ca sigur pe agendă”, a declarat Peskov.â

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE îl avertizează pe Donald Trump că RETRAGEREA din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare va genera “instabilitate” şi o cursă a înarmării, cu efecte asupra Europei

    Uniunea Europeană a îndemnat, luni, Statele Unite şi Rusia să continue dialogul pentru menţinerea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), în contextul în care Administraţia Vladimir Putin a avertizat că va dezvolta noi rachete atomice după decizia Washingtonului de retragere din acest acord. “Statele Unite şi Federaţia Rusă trebuie să continue dialogul constructiv pentru menţinerea Tratatului şi pentru a se asigura că este aplicat în mod complet şi verificabil”, a declarat Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

    Bruxellesul îl avertizează pe preşedintele american, Donald Trump, că retragerea din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, un element de bază în structura de securitate a Europei, va avea efecte asupra întregii lumi.

    “Ne aşteptăm ca Statele Unite să analizeze consecinţele pe care eventuala retragere din Tratatul INF le va avea asupra propriei securităţi, asupra securităţii aliaţilor şi a întregii lumi. Lumea nu are nevoie de o nouă cursă a înarmării, care nu ar fi în avantajul nimănui, ci, dimpotrivă, ar aduce şi mai multă instabilitate”, transmite Uniunea Europeană, conform agenţiei Associated Press.

    Washingtonul şi Moscova trebuie să menţină dialogul constructiv pentru a păstra acest Tratat, care a contribuit la încheierea Războiului Rece, la oprirea cursei înarmării nucleare şi este unul dintre elementele fundamentale în arhitectura de securitate europeană”, a afirmat Maja Kocijancic, un purtător de cuvânt al UE.

    Kremlinul a semnalat luni că Rusia va fi nevoită să dezvolte noi tipuri de rachete nucleare. “Este vorba de securitatea strategică. Măsurile de acest fel pot face lumea mai periculoasă”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. “Retragerea SUA din acest Tratat forţează Rusia să ia măsuri pentru a-şi garanta securitatea. Dacă Statele Unite dezvoltă noi sisteme, sunt necesare măsuri din partea Rusiei pentru restabilirea echilibrului de forţe”, a subliniat Peskov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce implicaţii ar putea avea pentru România retragerea SUA din Tratatul INF

    Ce potenţial impact ar putea avea o astfel de decizie?

    Potrivit analiştilor STRATFOR, retragerea Statelor Unite din INF ar putea avea implicaţii la nivel global. În primul rând, aliaţii Statelor Unite din Europa (printre care şi România) s-ar afla, din nou, la mijloc, între cele două puteri.

    Adică s-ar reveni la situaţia geostrategică din timpul Războiului Rece. Diferenţa majoră o constă faptul că, spre deosebire de Războiul Rece, Statele Unite a construit (parţial cel puţin) un sistem antirachetă – sistemul fiind planificat încă de pe vremea administraţiei lui George W. Bush.

    De altfel, Rusia nu şi-a ascuns nemulţumirea faţă de acest sistem. În 2016, preşedintele rus, Vladimir Putin, ameninţase România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse pentru ca au acceptat să găzduiască elemente ale scutului antirachetă. Din punct de vedere tehnic, Rusia are rachete să lovească orice ţintă din Europa.

    În al doilea rând, odată cu dezvoltarea şi construirea de noi rachete de către SUA şi Rusia, este foarte probabil că şi Rusia şi China să-şi intensifice eforturile de cercetare, dezvoltare şi construire a acestui tip de rachete.

    Nu în ultimul rând, neîncrederea generată de abandonarea tratatului INF ar putea afectată şi tratatul “New Star”, semnat în 2011. Acesta limitează numărul de arme nucleare strategice pe care Statele Unite şi Rusia îl pot desfăşura.

    Ce a motivat decizia Statelor Unite

    Motivul din spatele deciziei ar fi încălcarea repetată a tratatului de către Federaţia Rusă prin dezvoltarea unui nou tip de rachetă de croazieră denumit Novator 9M729 (denumirea NATO este “SSC-8”). Aceasta rachetă s-ar adăuga unui arsenal rus de astfel de rachete aflat în scădere – datorită faptului că sunt foarte scumpe.

    Partea americană a încercat să forţeze Federaţia Rusă să respecte tratatul şi prin impunerea de sancţiuni la adresa unor persoane sau prin desfăşurarea de arme tactice nucleare la bordul submarinelor cu capacitatea de a lansa rachete balistice, scrie stirileprotv.ro

  • Ziua în care România a devenit unul dintre sateliţii Moscovei. Ce prevedea TRATATUL înrobitor

    La 4 februarie 1948 reprezentanṭii unei Românii ocupate de trupe sovietice semnau la Moscova Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală cu U.R.S.S., cu valabilitate de 20 de ani. Printre prevederile sale înrobitoare era prevăzută ṣi obligativitatea consultării guvernului sovietic în toate problemele de politică externă.

    Prin acest act, România era împiedicată să promoveze o politică externă proprie; relaṭiile sale diplomatice cu alte state în afară de cele „frăṭeṣti” deveneau inexistente. Cel puṭin până la mijlocul anilor ‘50, izolarea ṭării noastre a fost aproape completă. Orice decizie sovietică era îndeplinită fără cârtire. Un prim exemplu de aliniere a fost în 1948 când s-a produs ruptura dintre sovietici ṣi iugoslavi. Evenimentul a transformat România într-unul dintre principalele centre ale campaniilor împotriva lui Tito.

    Bineînṭeles că nu s-a putut vorbi ṣi scrie atunci despre ceea ce a reprezentat cu adevărat pentru noi tratatul cu U.R.S.S.. Propaganda comunistă s-a lăṭit în toate gazetele prezentând lucrurile ca într-o oglindă de bâlci. Revista Secolul Radiofoniei nu a scăpat nici ea neatinsă. În numărul din 8 februarie 1948 îṣi făcea „datoria”, cu un articol semnat Al. C. Constantinescu. Mijloacele de „convingere” erau aceleaṣi… cu o singură scăpare: prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Viaceslav Molotov era numit „domn”, semn că la acea dată grija de a folosi termenul „tovarăṣ” încă nu devenise un reflex.

    „Sute de mii de oameni au ieṣit în calea delegaṭiei române revenită de la Moscova după încheierea Tratatului de prietenie, colaborare ṣi asistenṭă mutuală cu Uniunea Sovietică. Entuziasmul cu care aceste sute de mii de oameni au aclamat pe cei care au semnat Tratatul dovedeṣte că întreg poporul român priveṣte acest Tratat ca pe unul dintre cele mai însemnate acte din istoria sa. […]

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro