BusinessMagazin

Tag: top bm

  • Carne, prajituri si grasimi – ce medicamente te ajuta sa treci cu bine de sarbatori (GALERIE FOTO)

    Foto: Cristina Nichitus, cu sprijinul Farmaciilor Help Net

  • Nu lasa raceala sa-ti strice sarbatorile! Cele mai vandute medicamente in sezonul rece (GALERIE FOTO)

    Foto: Cristina Nichitus, cu sprijinul Farmaciilor Help Net

  • Topul scandalurilor de business din 2010 (SLIDESHOW)

    De pe lista intocmita de CNNExpansión lipsesc repetatele
    scandaluri legate de felul cum Facebook (nu) protejeaza
    confidentialitatea datelor postate de membrii retelei. Nu lipseste
    insa modul in care Google a capitulat in fata presiunilor Chinei,
    preferand sa accepte politica antidemocratica a guvernului de la
    Beijing decat sa-si piarda afacerile din aceasta tara.



    Cat despre scandalul WikiLeaks, pe acesta il vom gasi undeva in
    coada listei, pentru simplul motiv ca a inceput cel mai tarziu
    intre toate, iar grosul dezvaluirilor cu impact financiar este
    asteptat abia pentru 2011.

  • Cele mai mari firme de constructii din Romania

    Primii zece cei mai importanti constructori din Romania au avut
    anul trecut o cifra de afaceri cumulata de peste 3,2 miliarde de
    lei (circa 755 de milioane de euro la cursul mediu de 4,2373
    lei/euro din 2009). Importanta primilor zece, desi cifra lor
    cumulata de afaceri nu atinge 1 miliard de euro, se vede mai bine
    punand in balanta faptul ca valoarea totala a pietei de constructii
    din Romania se ridica la circa 50 miliarde de lei (aproape 12 mld.
    euro) si ca in aceasta industrie activeaza aproximativ 32.000 de
    firme, potrivit IBC Focus, companie specializata in agregarea de
    informatii din domeniul constructiilor si afacerilor.

    Analizand un clasament mai extins, al celor mai mari 100 de
    firme de constructii, se poate observa ca sectorul de profil a
    dus-o mai bine anul trecut in ceea ce priveste
    profitabilitatea.


    “Valoarea totala a cifrei de afaceri inregistrate de firmele din
    top 100 al pietei de constructii in 2009 a scazut cu 26% fata de
    cea din 2008, cifre care arata cat de mult a influentat recesiunea
    domeniul constructiilor din Romania. Pe de alta parte, profitul
    total al celor 100 de antreprenori generali in 2009 fata de 2008 a
    inregistrat o crestere extraordinara de 77%, de la 174 mil. lei
    (47,2 mil. euro la cursul mediu din 2008 de 3,6827 lei/euro – n.r.)
    la 310 mil. lei (73 mil. euro la cursul mediu de 4,2373 lei/euro in
    2009 – n.r.)”, dupa cum arata un studiu realizat de IBC Focus.
    “Singura explicatie pentru aceasta crestere enorma a profitului ar
    putea fi aceea ca, odata cu aparitia crizei, firmele de profil
    si-au luat masuri pentru a-si asigura profitul pe termen mai lung
    in detrimentul calitatii.

    Aceasta este o politica total incorecta, practicata in doua
    directii: in primul rand, firmele pun pe plan secundar calitatea,
    si, in al doilea rand, vor sa faca economii la manopera si
    promoveaza si participa la extinderea fenomenului de munca la
    negru”, explica Adriana Iftime, presedinte al Patronatului
    Societatilor de Constructii.


    Strabag SRL a pastrat in 2009 locul intai pe podium, cu o cifra
    de afaceri ce a depasit 120 de milioane de euro. Principalul
    proiect la care a lucrat anul trecut compania austriaca este noul
    sediu al OMV Petrom, Petrom City din Straulesti, pentru care
    Strabag a realizat ecologizarea terenului inainte de inceperea
    constructiilor. Sediul Petrom a fost important si pentru bilantul
    Alpine, companie tot austriaca ce a castigat in urma unei licitatii
    contractul de constructie a viitorului sediu Petrom, in valoare de
    80 de milioane de euro. Alpine si-a mai adaugat in portofoliu anul
    trecut proiecte precum complexul comercial Baumax din Constanta sau
    hala de asamblare nave din Galati.

    De-a lungul timpului, subsidiara romaneasca a uneia dintre cele
    mai importante companii de constructii din Austria a mai fost
    implicata in proiecte precum Ambasada Germaniei din Bucuresti sau
    diverse centre comerciale pentru Kaufland, Billa sau Praktiker.
    Contractul cu Petrom a continuat si in 2010, lucrarile fiind
    incheiate in luna august, iar Alpine mai are in continuare in
    executie o statie de prelucrare pentru Petrom, proiecte de
    canalizari, de intretinere de strazi, precum si o serie de proiecte
    de ecologizare.

    2010 a adus si pentru austriecii de la Strabag o gura de oxigen,
    avand in vedere si ca, recent, la inceputul lui septembrie, un
    consortiu condus de austrieci a castigat licitatia pentru
    constructia tronsonului de autostrada Deva-Orastie, cu o oferta de
    179 de milioane de euro. O performanta “extrem de buna”, avand in
    vedere ca primul semestru a mers destul de prost in sectorul
    constructiilor de toate tipurile, dupa cum spune Iftime. Plus ca
    nici prognozele pentru 2011 nu sunt mai optimiste: “Semnalele sunt
    foarte proaste atat pentru 2010, cat si pentru 2011. Suntem extrem
    de dependenti de ceea ce se intampla peste hotare. Speranta de
    revenire vine aproape exclusiv din partea investitorilor straini,
    asa cum tot ei au fost artizanii boom-ului imobiliar de dinainte de
    criza. De la stat ne asteptam la destul de putine, avand in vedere
    ca unele programe din sectorul constructiilor au fost sistate (spre
    exemplu, cel de reabilitare termica)”.

    Faptul ca cele mai mari proiecte au fost ale investitorilor privati
    se vede si din top 10 al constructorilor: locul unu si trei apartin
    austriecilor, iar locul al doilea este ocupat de Danya Cebus,
    constructor care face parte din grupul Africa Israel Investments si
    care a consemnat anul trecut o cifra de afaceri de peste 118 de
    milioane de euro. Firma este implicata in constructia mai multor
    proiecte imobiliare, printre care Evocasa Armonia, Evocasa Selecta,
    Evocasa Optima si Evocasa Viva ale dezvoltatorului imobiliar Adama.
    Danya Cebus a intrat pe piata locala in 2007 si a lucrat aproape
    doi ani pentru proiectul mallului bucurestean AFI Palace
    Cotroceni.

    Malluri a construit pana in 2008 si Build Corp, compania de
    constructii din Iasi controlata de omul de afaceri Iulian Dascalu,
    care detine si Iulius Group, dezvoltatorul mallurilor cu acelasi
    nume din Iasi, Cluj, Timisoara si Suceava. Din 2009, compania a
    inceput sa construiasca proiectul Palas – investitie evaluata la
    260 de milioane de euro. Build Corp a a avut afaceri de 76,9 mil.
    euro anul trecut. Pe langa Palas, compania a mai lucrat anul trecut
    si la magazinul Praktiker din Botosani, deja finalizat, precum si
    la cinci imobile de locuit, potrivit Raportuldeinvestitii.ro.

    Chiar daca lucrarile de constructii realizate din banii de la
    bugetul de stat au stagnat, din lipsa de fonduri, una dintre
    firmele cunoscute pentru contractele incheiate cu autoritatile
    publice, Vega 93, este prezenta in top pe pozitia a patra. Compania
    detinuta de oamenii de afaceri Corneliu Istrate si Maricel Pacuraru
    a castigat anul trecut proiectul pentru dezvoltarea zonei libere
    din Galati, precum si alte proiecte de infrastructura, insa a
    reusit sa mai vanda putine dintre cele peste 300 de apartamente
    construite in 2008 din fonduri proprii.

    O alta companie romaneasca prezenta in top, Real Design Trust, cu o
    cifra de afaceri de aproape 56 de milioane de euro, construieste
    platforma comerciala Policolor Bucuresti, ce va include trei centre
    comerciale, cladiri de birouri, galeriile comerciale Policolor
    Plaza, parcari supraterane si subterane. O cifra de afaceri ceva
    mai mica a avut Aedificia Carpati, prezenta in top 10 cu afaceri de
    47 mil. euro anul trecut. Firma a castigat in primavara lui 2010,
    alaturi de Romtest Electronic, licitatia pentru reabilitarea
    Teatrului National din Bucuresti, valoarea contractului fiind de 48
    milioane de euro, fara TVA. Ocupantul pozitiei a zecea in clasament
    este firma argeseana Conarg SA, ce face parte din grupul Conarg
    controlat de omul de afaceri Valentin Visoiu. Firma are in
    portofoliu proiectul Tribunalului Arges din Pitesti, contract cu o
    valoare de 32 mil. lei (aproape 8 mil. euro). De asemenea, Conarg
    mai construieste in Bucuresti ansamblul rezidential Quadra 2.

    Faptul ca in 2009 au fost scoase pe pe piata putine proiecte de
    constructii a facut ca anul trecut sa rezoneze pentru cei mai multi
    jucatori din industria constructiilor cu un fel de Vinere Neagra a
    Wall Street-ului. “Cu totii vrem sa uitam de acest an, care a fost
    afectat de lipsa finantarii si a increderii in investitii pe piata
    romaneasca. Totusi am avut noroc ca scaderea afacerilor este de
    doar 20% in 2009, pentru ca am semnat doua contracte noi
    importante, cu o valoare de circa 45 de mil. euro”, a declarat
    Mehmet Bicer, business development manager al Synergy Construct.
    Unul dintre contracte a constat in constructia fabricii din
    localitatea Urlati pentru P&G, in valoare de 25 de milioane de
    euro, iar celalalt a fost semnat cu AE&E (Austrian Energy &
    Environment), pentru montarea unor centrale de desulfurizare in
    cadrul CET Turceni, cu scopul reducerii poluarii.

    Fata de anul 2008, din top 10 mai lipsesc nume precum Mivan Kier
    Joint Venture Limited Newpark (care a intrat in procedura de
    insolventa), Bog’Art, Timcon sau Heberger Constructii. De asemenea,
    companii cunoscute precum Impact sau Romstrade nu apar in top 10
    nici in 2008, nici in 2009. “In momentul de fata, nu exista inca
    semnale ca investitorii ar dori sa reinvesteasca in Romania, dar
    nici din partea guvernului ca bugetul s-ar reinsanatosi. Pentru
    moment insa, sunt suficiente motive sa ramanem pesimisti”, conchide
    Adriana Iftime.

  • Top BM: Unde au crescut cel mai mult salariile

    Atat timp cat au profit, desi se plang ca o duc greu, de ce nu
    ar creste si salariile?”, se intreaba Sorin Roibu, managing
    director al companiei de consultanta in resurse umane Arthut Hunt,
    facand referire la maririle de leafa primite de angajatii bancilor
    in 2009 si in 2010. De altfel, acestia au avut intotdeauna un
    statut invidiat de angajatii din alte sectoare, pachetele lor
    salariale fiind compuse nu doar dintr-o parte fixa destul de
    consistenta, dar si din beneficii suplimentare, precum diferite
    tipuri de asigurari, tichete de masa, telefon sau masina de
    serviciu.


    Adela Jansen, directorul executiv de resurse umane al BRD Groupe
    Société Générale, a doua banca din sistem, spune ca, desi a fost
    nevoita sa faca economii de costuri, pentru anul acesta a bugetat
    si majorari de salarii, acolo unde evaluarile individuale au
    justificat-o. “A trebuit sa fim foarte atenti din acest punct de
    vedere, iar fiecare crestere sa fie sustinuta de evolutia
    angajatilor respectivi”, sustine Jansen.

    Nu trebuie omis nici ca daca au platit salarii mai mari, in
    multe banci acest lucru a fost posibil si pentru ca au ramas mai
    putini oameni, in urma reducerilor de personal. Cu alte cuvinte, o
    masura a compensat-o pe cealalta.


    Fara emotii au trecut ultimii doi ani si pentru angajatii din
    industria IT. Practic, companiile de pe aceasta piata nu doar ca au
    continuat majorarile anuale de salarii, dar au si angajat
    specialisti noi. Daca in alte domenii, directorii de resurse umane
    au ajuns sa sisteze interviurile de angajare, in IT lucrurile stau
    tocmai invers – companiile ar angaja fara rezerve, insa nu au
    suficienti candidati, studentii sau absolventii de la Automatica
    fiind primii vizati.



    Vorbim de un domeniu putin afectat de criza si de venituri si
    profituri ridicate ale companiilor, drept pentru care programatorii
    IT au ajuns sa fie printre cei mai bine platiti specialisti din
    Romania. Spre exemplu, intr-o companie care creeaza jocuri pe
    calculator, salariul de inceput al unui designer de jocuri cu
    putina experienta de munca sau chiar si fara variaza in jurul sumei
    de 800 de euro. Pare enorm comparativ cu alte domenii, in care
    salariul de intrare pe un post care cere studii superioare nu trece
    de 350 de euro, in cele mai multe cazuri.

  • TOP BM: Cele mai bine vandute filme in 2009

    In topul celor mai bine vandute filme din Romania anului 2009 sunt incluse patru productii de actiune, trei comedii si cate un film de groaza, unul de dragoste si unul de desene animate. In total, filmele din top 10 au atras aproape un milion de spectatori in salile de cinema si au adus distribuitorilor incasari de aproximativ 16 milioane de lei (3,7 milioane de euro). Cea mai vizionata productie din 2009 este “Epoca de gheata 3: Aparitia dinozaurilor”/ “Ice Age 3: Dawn of the Dinosaurs”, distribuita de Odeon Cineplex, care dupa numai patru saptamani pe marile ecrane a detronat horror-ul 3D “Infern de ziua indragostitilor” / “My Bloody Valentine”.

    Top 3 este incheiat de ecranizarea bestseller-ului lui Dan Brown, “Ingeri si demoni” / “Angels and Demons”, care dupa 10 saptamani pe marile ecrane a fost urmarit de peste 96.000 de spectatori, iar incasarile au depasit 1,5 milioane de lei. Piata de film din Romania este unul dintre domeniile aparent ocolite de criza. “Rezultatele obtinute de la inceputul anului pana in prezent confirma faptul ca mersul la cinematograf este una dintre putinele activitati care nu au fost afectate de criza. Dimpotriva chiar, rezultatele obtinute in aceasta perioada sunt superioare celor obtinute in aceeasi perioada a anului trecut, ceea ce inseamna ca oamenii percep mersul la cinematograf ca pe o metoda accesibila de divertisment”, spune Raluca Moroianu, marketing manager al MediaPro Distribution. Companiile distribuitoare spun ca o schimbare a comportamentului consumatorului este insa vizibila atunci cand vine vorba de alegerea filmului.

    “Criza l-a facut pe consumator mai degraba mai atent cu ceea ce cumpara, judecand dupa rezultatele spectaculoase ale filmului “Ice Age 3”. Oamenii sunt dispusi sa plateasca pretul unui bilet la film 3D daca intr-adevar considera ca este un produs de calitate, un film foarte bun”, sustine Irina Crisan, director general adjunct al Odeon Cineplex. Compania, care distribuie productiile studiourilor 20th Century Fox, a incheiat anul 2008 cu o cifra de afaceri de peste 2,7 milioane de lei si estimeaza pentru 2009 o crestere de 40%. Si compania RoImage 2000, care distribuie filmele Universal Pictures, anunta o crestere pentru 2009. “Anul trecut am obtinut o cifra de afaceri de 1,2 milioane de euro, iar in 2009 estimam ca vom atinge nivelul de 1,4 milioane de euro”, spune Oana Stoenescu, managing director al RoImage 2009.

    Doua dintre filmele din top 10 au fost distribuite de companie – “Furios si iute 4: Piese originale” / “Fast and Furious 4” si “Transformers: Razbunarea celor invinsi” / “Transformers: Revenge of the Fallen”. Managerul spune ca printre cele mai mari succese de pana acum au fost “Gladiatorul”, seria “Mumia”, seria “Shrek”, seria “Fast and Furious” sau seria “Fockers”. Cat despre spectatorii de film, studiile MediaPro Distribution arata ca acestia sunt in majoritate tineri cu varste cuprinse intre 15 si 35 de ani, cu studii superioare, venituri peste medie, care locuiesc in mediul urban. “Sunt persoane informate, cu viata sociala activa, care saptamanal iau masa in oras, ies in baruri sau isi viziteaza prietenii. Citesc, folosesc internetul ca instrument principal de informare, citesc bloguri, frecventeaza site-uri de socializare, merg la teatru, opera, merg la concerte cu artisti romani si straini”, explica Raluca Moroianu.

    Specialistii spun ca, surprinzator, cinefilii au destul de putine criterii clare in functie de care aleg filmul. “De fapt, cel mai adesea amatorul de cinema ajunge la cinematograful preferat, se uita in program si abia apoi cauta si hotaraste filmul cel mai cu vino-ncoace. Cel mai adesea, criteriile sunt legate de evadarea din realitatea imediata (o comedie, un film de actiune sau, mai nou, un film 3D), iar efectul consta in cele doua ore de deconectare dupa o saptamana grea de lucru. Un actor preferat ar fi un alt criteriu, mai rar un regizor si, din nefericire, mai niciodata un premiu castigat de filmul respectiv la vreun festival important”, sustine Stefan Dobroiu, redactor senior al Cinemagia.ro si colaborator permanent al BUSINESS Magazin. Cat despre cronicile criticilor, Dobroiu spune ca ele nu influenteaza in mare masura decizia de achizitie. “Daca le spui ca ultimul “Harry Potter” este plictisitor, se vor duce sa-l vada. Daca le spui ca din “Transformers 2” nu intelegi nimic, se vor duce sa-l vada. Daca le spui ca filmul belgian x sau filmul romanesc y e excelent, 50% se vor duce sa-l vada.”
     

  • Top BM: Cele mai scumpe vinuri vandute in Romania (VIDEO)

    |n lipsa unor specialisti independenti, care sa evalueze editiile si sa recomande cumparatorilor in ce sa investeasca (asa cum exista de pilda in Franta), clientii romani trebuie sa se bazeze pe evaluarile magazinelor. Topul celor mai scumpe vinuri vandute a fost realizat luand in considerare trei magazine de specialitate din categoria premium. Doar doua dintre ele, Le Manoir (care vinde delicatese si vinuri) si Vinexpert, au intrat in top, primul dominandu-l pe cel de-al doilea. O mentiune importanta ar fi ca pretul e o garantie a calitatii, insa si un vin mai ieftin poate fi o investitie buna.

    Trei dintre cele mai scumpe vinuri vandute in magazine sunt celebrele Chateau Pétrus, varful fiind ocupat de un Pétrus din anul 1975, de 12.000 lei sticla (75 cl), vandut de Le Manoir in 2008.

    “Chateau Pétrus este cel mai celebru vin din Bordeaux, chiar si din Franta. Cel din 1975 a fost cotat de catre Robert Parker (cel mai infl uent critic din lume al vinurilor frantuzesti) cu 98 de puncte din 100 si prezinta un potential de pastrare de peste 50 de ani, perioada in care se imbunatateste”, spune Cristian Preotu, proprietar Le Manoir. “Este deci un vin foarte bun, foarte rar si automat foarte scump, care de obicei se gaseste la casele de licitatii celebre”.

    Contrar unei opinii raspandite, vechimea nu e intotdeauna criteriul de baza in evaluarea unui vin. Calitatea lui depinde de recolta din anul fabricatiei si de momentul “vietii” in care e scos la vanzare. Astfel, vinurile rosii pot atinge varsta optima la opt ani, iar cele albe la doi ani, dupa care incep sa isi piarda din calitati. |n cazul vinurilor de lux, aceasta varsta poate fi atinsa chiar si dupa 50 de ani. Pretul inseamna, asadar, o combinatie intre selectie, an si renume.

    Chateau Pétrus din 1975, o opera de arta in lumea vinurilor, a fost achizitionat de un colectionar roman. “Pentru mine a fost o provocare vanzarea acestui vin. Am vandut multe vinuri scumpe, dar acesta se diferentiaza si prin raritatea lui, din acest motiv putem vorbi de o opera de arta in lumea vinurilor”, spune Preotu. Clientii magazinelor sale sunt in proportie de 90% clienti particulari, restul de 10% fiind restaurante din Bucuresti.

    |n topul romanesc al celor mai scumpe vinuri vandute urmeaza, in ordine descrescatoare, un Mouton Rothschild, 1999 D.O.C. Pauillac (3 litri), cu 10.500 de lei sticla si un Chateau Pétrus 1986 D.O.C. Pomerol 75 cl, cu 5.800 de lei sticla, ambele de la Le Manoir. Sticlele mari ale vinurilor , precum cea de 3 litri Mouton Rothschild, sunt facute in serii foarte mici de cateva sute de bucati.
    “Mouton Rothschild este un Premier Grand Cru Classe din 1855, care face parte din aristocratia vinurilor de Bordeaux si este o referinta a restaurantelor celebre din lume”, sustine Preotu. Anul trecut, Le Manoir a vandut peste 500 de sticle din Mouton Rothschild D.O.C. Pauillac (din mai multi ani, de la 1999 la 2005, cu preturi intre 1.200 de lei/sticla si 3.900).
    Sticlele din topul valoric sunt speciale si rare, iar cantitatile vandute sunt o sticla- doua, in general.

    Alt Pétrus, din 1997, a fost vandut de Vinexpert, cu 5.797 de lei. |n reteaua magazinelor Vinexpert, dupa Chateau Pétrus 1997, al doilea cel mai scump vin vandut este un Mouton Rothschild din 1995, A. O. C. Pauillac, cu pretul de 1.890 de lei, urmat de Haut Brion Rouge 1978 A.O.C. Pessac Leognan, cu 1.678 de lei. Din categoria premium se mai pot enumera Chateau Cheval Blanc 2001 A.O.C. St. Emilion (1.650 de lei) si Chateau Angelus 2005 A.O.C. St. Emilion (1.550 de lei).

    Cat despre cele mai bine vandute, indiferent de pret, topul cantitativ e condus de vinurile frantuzesti, apoi vinurile din Lumea Noua si cele romanesti, spaniole sau italienesti. “|n trecut, vinurile romanesti dominau preferintele publicului de la noi”, spune Catalin Paduraru, fondator si actionar al Vinexpert. “Astazi, vorbim de o balanta echilibrata, de alegeri mai nuantate ale iubitorilor de vin, cu criterii mai fi ne decat originea sau pretul”, adauga el. “Vinurile mai bune sunt si mai subtile. Contactul cu vinurile mari ale lumii a modifi cat orizontul de asteptare al romanilor. Astazi, se cer vinuri care sa se potriveasca strict unor memo-uri sau altele care sa poata fi baute de placere. Unele dintre ele sunt valorizate in subconstient si datorita numelui , ca Chateau Margaux, de pilda.”
    La Vinexpert, cele mai bine vandute vinuri romanesti sunt seriile limitate de la DaVino, Carl Reh, precum si vinurile premium Prince Stirbey, Crame Recas, Halewood, Rotenberg. Cel mai scump si mai vechi vin romanesc de vinoteca este un Cabernet Sauvignon de la Murfatlar din 1937, care se vinde cu 3.200 de lei, in timp ce cel mai scump vin romanesc nou este de la Carl Reh Winery, La Cetate Magnum Shiraz, cu 380 de lei. Magazinul care nu a intrat in top cinci este si cel mai nou deschis, Gourmandise Traiteur, care vinde atat delicatese, cat si vinuri. |n topul sau propriu, care contabilizeaza cele mai scumpe vinuri vandute din ianuarie pana acum, conduce un Chateau Margaux 1988, cu 2.300 de lei, cel mai scump de pe rafturile din magazin ramanand tot un Pétrus (1977), inca nevandut, care costa 5.100 de lei.
    Chateau Margaux a fost unul dintre cele patru vinuri care au obtinut titlul Premier Cru in clasamentul Bordeaux din 1855. Vinul facut in Margaux, pe malul stang al estuarului Garonne, regiunea Médoc, este printre cele mai prestigioase vinuri din lume.

     

    Piata vinului poate parea plina de paradoxuri. Un vin din 2005 poate fi si de 3-4 ori mai scump decat unul mai vechi, din 2000 sau 1996. Asta pentru ca anul 2005 e considerat un “millésime”, adica unul dintre cei mai buni, mai ales pentru zona Bordeaux. Si cum Pétrus este un Bordeaux, “o sticla din 2005 poate fi 8.000 de euro, in timp ce una din 2003 doar 6.000 de euro”, explica Sebastian Soltan, proprietarul Gourmandise Traiteur. Vinurile din Franta merg cel mai bine in magazinul deschis anul acesta de Soltan, urmate de cele romanesti si italienesti. Chateau Cantemerle (190 de lei) si Les Alées de Cantemerle (60 de sticle in 2 luni) sunt cele care au fost cel mai bine vandute.

    “Chateau Cantemerle e un vin sec, bazat pe Cabernet Sauvignon in general, aspru, puternic, dar in acelasi timp e foarte complex si chiar un necunoscator poate recunoaste multe arome. Apoi sunt oameni care cunosc acest vin, stiu preturile din afara si aici li s-a parut convenabil, deci au cumparat mai mult.” Asadar, sintagma “cele mai vandute” poate insemna o cantitate mai mare cumparata de aceeasi persoana, fapt care face statistica unui magazin nerelevanta pentru preferintele romanilor. Mai ales ca in cazul colectionarilor functioneaza principiul “nu lua doar o sticla dintr-un vin bun”.
    Desi spune in gluma ca nu stie cum e altfel decat in perioada de criza, Soltan observa deja ca s-a schimbat trendul: “Clientii prefera sa cumpere putin, dar testeaza noutatile”. Solutia ar fi deci improspatarea periodica a ofertei.
    Cristian Preotu, Le Manoir, estimeaza ca piata vinurilor premium va fi in stagnare anul acesta, insa cotele de piata vor fi impartite intre mai putini comercianti: “Clientii vinurilor premium sunt cunoscatori care foarte greu s-ar intoarce la o calitate inferioara, chiar daca . Piata vinului imbuteliat in general va fi in crestere, fi indca din punctul meu de vedere Romania nu a ajuns inca la o viteza de croaziera pe partea aceasta”.
     

  • Top BM: Care sunt cele mai mari salarii – GALERIE FOTO

    “In ciuda problemelor cu care s-a confruntat piata financiara in ultimul timp, bancile raman angajatorii care ofera cele mai mari salarii si e greu de crezut ca vor fi detronati prea curand”, spune Dragos Gheban, business development manager al companiei de recrutare Catalyst Recruitment Solutions. Media salariala din banci ajunge la 1.500 de euro pe luna, insa salariile la nivel de top management pleaca de la 6-7.000 de euro si urca pana la 20.000 de euro, fara bonusuri, care pana anul trecut puteau duce la dublarea salariului de baza.

    Aproape la fel de fericiti sunt angajatii din industria IT si din sectorul bunurilor de consum (FMCG), doua domenii ale caror particularitati le fac sa isi permita in continuare salarii peste media pietei. In ceea ce priveste informatica si telecomunicatiile (IT), aici s-a simtit mai putin criza, iar companiile nu au fost nevoite sa faca restructurari radicale ale bugetelor. Piata are inca un deficit de specialisti, asa incat nu multi angajatori din IT isi pot permite sa se zgarceasca atunci cand vor sa puna mana pe un om cu adevarat bun. La fel stau lucrurile si pentru industria bunurilor de larg consum: cererea de consum inca se mentine la cote rezonabile, vanzarile nu au scazut dramatic si, drept urmare, nici salariile celor ce lucreaza in companiile de profil.

    Un loc bun in top si-au pastrat transporturile aeriene, energia si petrolul, trei dintre domeniile cu state vechi in privinta generozitatii cu care isi recompenseaza angajatii. Aici, salariul mediu variaza intre 600 si 900 de euro, iar marjele cresc semnificativ de la nivelul de middle management in sus.
    Daca anul trecut in top isi gaseau locuri fruntase si industria auto si consultanta imobiliara, prabusirea ambelor piete a facut ca anul acesta sa nu se mai afle nici macar intre primele 10 domenii cu cele mai mari salarii. “Acolo, componenta variabila avea o pondere foarte mare. Din acest motiv, veniturile celor ce lucreaza in aceste domenii s-au redus cu aproape 70%”, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Tot pe baza de comisioane se lucreaza si in avocatura, un alt domeniu unde s-a castigat si continua sa se castige foarte bine. Veniturile medii ale avocatilor si ale juristilor ajung lejer la 2.500 de euro pe luna, insa din aceste sume salariul fix reprezinta un procent destul de mic.

    La polul opus se afla cei ce lucreaza in hoteluri si restaurante si ale caror salarii sunt mai mici decat salariul mediu pe economie. Potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica, angajatii din acest domeniu sunt platiti in medie cu echivalentul a aproximativ 200 de euro pe luna.
    In ceea ce priveste functiile cel mai bine platite, pe primele locuri, dupa directorul executiv, directorul general sau directorul de tara se afla directorii financiari, de vanzari sau de marketing, ale caror salarii medii ajung la cateva mii de euro pe luna.

    Nu trebuie uitati angajatii de la stat, care nu se pot plange de castiguri prea mici. Salariile lor au crescut in februarie si martie cu marje cuprinse intre 16 si 36% fata de aceeasi perioada a anului trecut, fiind printre putinele care nu au fost amenintate nici de inghetare, nici de scadere. Majorarea salariilor primite de bugetari vine dupa ce Guvernul anunta la inceputul anului ca va reduce semnificativ cheltuielile cu personalul platit din bugetul de stat. Scaderea pe care o anunta atunci Executivul era de 20% fata de nivelul din 2008. In primele trei luni ale anului, cheltuielile cu personalul in sectorul public au ajuns la 4 miliarde de euro, cu 50% mai mult fata de primul trimestru al anului trecut.

    Salariul mediu nominal net a crescut in luna aprilie cu 9,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 1.408 lei (in euro inseamna 335 de euro, respectiv o crestere reala de 3,1%). Din sectorul public, angajatii cel mai bine platiti sunt cei din administratie, aparare si asigurari sociale, unde nivelul mediu al salariului a fost de 2.065 de lei (circa 490 de euro). Conform Institutului National de Statistica, in aprilie, fata de martie, au scazut salariile in invatamant (cu 13,9%) si in administratia publica (cu 10,1%).

  • Top BM: Cele mai mari lanturi de restaurante din Romania – GALERIE FOTO

    Bilantul este rezonabil, luand in calcul puterea financiara considerabila din spatele lanturilor internationale de fast-food, aflate in continua expansiune pe mapamond in ultimele doua decenii, si de cererea in crestere din Romania pentru astfel de produse. Mai trebuie luat in considerare si faptul ca piata restaurantelor din Romania este foarte fragmentata si ca foarte putini proprietari de restaurante din Romania au tinut cont de crearea unui brand de profil. Cei mai multi proprietari au deschis unul-doua restaurante sau au preferat sa creeze in paralel mai multe branduri.

    Potrivit datelor furnizate de companii, 250.000 de romani mananca zilnic fie la McDonald’s, fie la KFC. Cele doua lanturi americane sunt totodata cele mai mari retele de restaurante din Romania, atat ca dimensiune, cat si ca cifra de afaceri pe 2008. Liderul pietei, McDonald’s, cu peste 60 de unitati deschise in Romania incepand cu anul 1995, a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 108 milioane de euro, in timp ce KFC, intrat pe piata cu doi ani mai tarziu, are 33 de restaurante in Romania si a insumat anul trecut incasari de 40,5 milioane de euro.

    Chiar si inceputul de an 2009, sosit cu estimari sumbre pentru restaurantele traditionale, le-a adus specialistilor in burgeri cresteri ale incasarilor si perspective roz asupra viitoarelor extinderi. McDonald’s a finalizat primul trimestru din 2009 cu un plus de 10% in incasari fata de anul precedent (o rata similara de crestere inregistrand si in cazul profitului) si trei unitati noi, la Bucuresti, Sibiu si Piatra-Neamt. Planurile de extindere, care presupun investitii de pana la 4 milioane de euro pe restaurant, par insa sustinute de cererea existenta. Si KFC, franciza adusa in Romania de omul de afaceri Gabriel Popoviciu (care mai detine in Romania si franciza Pizza Hut), a avut o cifra de afaceri de 8,4 milioane de euro, in crestere cu 9%, in primele trei luni din 2009. In plus, cele doua noi locatii deschise anul acesta (cu o investitie totala de peste 2,1 milioane de euro – KFC Gara de Nord si KFC drive-thru de la Sibiu) vor fi urmate de alte doua, aflate acum in constructie – una in Bucuresti si una in Timisoara. “Vom continua sa deschidem noi restaurante daca vom avea ocazii bune, mai ales din punct de vedere imobiliar”, spun reprezentantii US Food Network, care opereaza reteaua KFC.

    Burger King, al treilea mare lant de fast-food american si ultimul intrat pe piata locala, in aprilie 2008, numara deja 8 unitati si spera sa ajunga la 50 de locatii in urmatorii 5 ani. Oficialii Atlantic Restaurant System spun ca pana in aprilie 2009 au depasit deja planul de extindere cu 3 unitati, asa ca sunt “relaxati” in ceea ce priveste deschiderile: “Vrem ca anul acesta sa ne continuam dezvoltarea, deschizand noi locatii, dar momentan reanalizam conditiile pietei si incercam sa integram planul initial in contextul economic actual.” In momentul de fata, cele 7 restaurante Burger King din Bucuresti, plus cel deschis la Constanta, numara in medie peste 500 de clienti intr-o zi.

    De partea cealalta a topului, proprietarii de restaurante traditionale anunta incasari in scadere pentru anul in curs si se vad in situatia de a-si domoli ritmul de extindere. Tocmai de aceea, omul de afaceri Dragos Petrescu, romanul cu cele mai multe restaurante, care detine, pe langa City Grill, si restaurantele Caru’ Cu Bere, Buongiorno si cafenelele City Cafe, a decis recent sa intre pe piata de fast-food, cu restaurantele Bundetot. Noul brand a venit ca o adaptare la contextul pietei, caci Petrescu a luat decizia de a se lansa intr-un business de tip fast-food dupa ce a remarcat tendinta de micsorare a notelor de plata din restaurantele traditionale.

    Primul Bundetot a fost inaugurat in luna februarie 2009, avand la baza un plan de afaceri bazat pe o tranzactie medie de sub 4 euro/persoana. In prima luna, incasarile au fost de 25.000 euro, dar Petrescu spune ca e prea devreme sa vorbim de performantele noii locatii. Cert este ca Bundetot este baza extinderii lui Dragos Petrescu in acest an – in luna septembrie urmand sa fie inaugurate trei noi unitati la Focsani, Braila si Bacau.

    Pe de alta parte, Petrescu se confrunta cu diminuarea incasarilor in celelalte restaurante, dar mizeaza totusi pe o stagnare a cifrei de afaceri in acest an, la 14 milioane euro. “Anul 2009 sta sub semnul scaderii notelor de plata, fenomen indus chiar de noi. Strategia adoptata este de a atrage clienti prin consum similar la preturi mai mici ca pana acum.” Prin urmare, chiar daca numarul clientilor (atrasi zilnic in restaurantele City Grill de ofertele speciale) a crescut cu circa 5%, notele de plata s-au diminuat in medie cu minimum 10%, asa ca, la finalul zilei, incasarile se situeaza tot sub linie. Clientii sunt si mult mai conservatori in momentul in care comanda, explica proprietarul City Grill. Cele mai afectate sunt restaurantele situate in centrele comerciale, dupa cum spune tot Dragos Petrescu: “Daca in restaurantele din centru vanzarile au crescut cu 10%, cele din centrele comerciale vand cu 20% mai putin”. Cu toate acestea (sau poate tocmai de aceea), Petrescu lucreaza inca la proiectul celui mai mare City Grill, aflat in stadiu avansat de constructie si care ar trebui sa fie inaugurat la mijlocul verii. Odata deschisa noua locatie, City Grill va ajunge din urma lantul rival La Mama, care ocupa o pozitie mai sus in top, la diferenta de o unitate.

    Catalin Mahu, proprietarul retelei, nu se grabeste insa sa isi mareasca numarul de unitati: “Strategia de extindere exista in continuare, dar toate la timpul lor”, spune el. Nici in cazul La Mama nu exista o scadere reala a numarului de clienti (care ajunge la 5.000 pe zi), ci doar o micsorare a valorii notei de plata (care a ajuns acum la aproximativ 15 euro, in loc de aproximativ 17-20 de euro in 2008). Mahu prefera insa sa vorbeasca “in lei” acum, “pentru ca folosirea euro inseamna automat o scadere cu 20%, din cauza volatilitatii crescute a monedei nationale.” Mahu, care detine, pe langa cele sase restaurante La Mama, si patru cafenele sub brandul Cafepedia, e in discutii pentru alte cinci locatii, dar se arata mai degraba precaut in privinta unei extinderi agresive: “Pe piata de restaurante, nu exista foarte multe lanturi si orice deschidere se face din profit. ”

    De aceea, spune Mahu, prefera dezvoltarea in franciza: “E drept, in loc sa castigi 10 lei, castigi 2 lei. Dar nu trebuie sa muncesti pentru ei”. Ca si Petrescu de la City Grill, Mahu a observat un numar mai mare de clienti (plus 2-5%), dar si o scadere a notei de plata cu 10%. Pentru 2009, proprietarul La Mama preconizeaza stagnarea cifrei de afaceri, la 9 milioane de euro: “Am luat in calcul o scadere cu 10% a afacerii intr-un scenariu pesimist, iar intr-unul optimist, cifra de afaceri ar putea creste cu pana la 20%. Tarifele sunt insa cele de anul trecut. Prefer sa negociez la sange cu furnizorii sau sa import decat sa cresc preturile.”

  • Top BM: Cele mai scumpe parfumuri vandute in Romania (GALERIE FOTO)

    Primul magazin dintre cele patru care si-au impartit piata de parfumuri premium si de nisa a fost Madison Avenue, apoi s-au lansat pe rand Beautik, Createur 5 D’Emotions si Elysée Concept Maison des Parfums, fiecare cu propria sa oferta de parfumuri (unele se gasesc si in magazinele concurentilor) si cu propria abordare a clientilor.

    Parfumuri de nisa inseamna, dupa parerea Alexandrei Paven, proprietara Createur 5 D’Emotions, “un sector bine definit de piata, care are ca tinta precisa maximum 15% din potentialii consumatori. Trebuie sa se faca o diferentiere clara intre produsele mainstream, premium si de nisa”. Pentru segmentul de parfumuri de nisa conteaza creativitatea “nasului” (cel care a creat parfumul), ingredientele de calitate si obligatoriu naturale, productia limitata si distributia limitata.

    In Capitala, piata de parfumuri premium si de nisa e condusa in momentul actual de patru femei – Madeleine Florescu, proprietara Madison, care a inceput afacerea dupa o experienta de 13 ani pe piata luxului din Statele Unite, Andreea Gheorghiu, director al Green Net, compania care detine magazinele Beautik Haute Parfumerie, Alexandra Paven, proprietara boutique-ului Createur 5 D’Emotions si Cristina Balan, care conduce Elysée Concept Maison des Parfums, impreuna cu Laurentiu Balan.

    Madeleine Florescu a facut primul pas pe piata deschizand in urma cu doi ani un boutique de 36 de metri patrati pe strada General Berthelot, cu o investitie de 130.000 de euro. A urmat o investitie de 150.000 de euro intr-un al doilea boutique din zona Dorobanti si introducerea mai multor parfumuri. Alaturi de branduri aduse in premiera in tara, precum Clive Christian sau Annick Goutal si Comme des Garçons, portofoliul a fost completat treptat cu Parfumerie Generale (creatiile lui Pierre Guillaume) si Bond No. 9, o linie de parfumuri pentru care designul flacoanelor a fost realizat de Andy Warhol. Notabila este si linia de parfumuri By Kilian, realizata de Kilian Henessy, stranepotul celui care a fondat cel mai mare grup de lux din lume – LVMH; pretul pentru un parfum By Kilian depaseste suma de 700 de lei. Proprietara Madison spune ca parfumul cel mai scump din magazinele Madison, din care s-au vandut anul trecut 12 sticle, este Clive Christian, No. 1. In fiecare an se produc doar 1.000 de sticlute din acest parfum, iar flaconul este realizat din cristal Baccarat si imbogatit cu un inel de aur in care este incrustat un diamant. Pretul pentru o sticla de parfum de 30 ml Clive Christian No. 1 este de 11.000 de lei.

    Recent, Madeleine Florescu a ales pentru Madison si parfumuri mai “comerciale” de la Hermès, precum linia Un Jardin sau Faubourg 24, cu preturi intre 160 de lei si 300 de lei, mult sub cele pe care magazinul le practica in general. Proprietara justifica alegerea spunand ca “Hermès, ca si Chanel, are propriul , Jean Claude Ellena, un lux pe care nu multe case si-l permit. Mi-am dorit sa aduc Hermès inca de la deschiderea magazinelor Madison, insa acum s-au concretizat negocierile cu distribuitorii Hermès in Romania”. La o luna de la aducerea parfumurilor Hermès, magazinul a vandut 70 de sticle de parfum. Madeleine Florescu spera ca pe viitor clientii ce cumpara Hermès sa se indrepte si spre branduri mai exclusiviste din magazin.

    La numai cateva luni de la intrarea Madison, grupul Farmexim a deschis, printr-o investitie de 450.000 de euro, trei magazine al caror concept a fost inspirat din parfumerii de lux precum La Forêt de Parfum, din magazinul Harvey Nichols din Londra sau Roja Dove Haute Parfumerie din Harrods.

    Pana la sfarsitul anului trecut, cel mai scump parfum din magazinele Beautik a apartinut casei Molinard si se numeste Habanita, iar pretul pentru un flacon de 100 ml este de 700 de lei. Parfumul, din care s-au vandut 25 de flacoane, a fost insa detronat ca pret de lansarea parfumurilor frantuzesti Caron. Conform Andreei Gheorghiu, director executiv al Green Net, investitia initiala in lansarea parfumurilor Caron a fost de 30.000 de euro – pentru prima comanda. Alaturi de parfumuri, in Beautik se gasesc si pudrele Caron, care au fost populare si in Romania in urma cu circa jumatate de secol.

    Pe rafturile celor trei magazine Beautik se gasesc, printre altele, parfumurile E. Coudray (este vorba despre Edmond Coudray, cel care cu doua secole in urma era furnizorul de pomezi al curtilor regale), Fracas – creatia lui Robert Piguet, preferat pentru aroma sa vintage de catre vedete ca Madonna sau Linda Evangelista – sau Lubin sau Frapin. Recent, magazinele Beautik s-au imbogatit cu trei fantani din cristal Baccarat, cu parfumuri ca En Avion, N’aimez que moi si French Cancan. Parfumul din fantani poate fi livrat, pentru clientii dispusi sa plateasca pretul de 300 de euro, in flacoane de 20 ml cu cristale Svarowski.