BusinessMagazin

Tag: Tinutul Secuiesc

  • Senatul respinge iniţiativa legislativă privind autonomia Ţinutului Secuiesc

    Senatorul PMP de Covasna, Gheorghe Baciu, a anunţat ulterior de la tribuna Senatului că PMP votat împotriva adoptării proiectului de lege, spunând că “nu vreau şi nu pot să permit nimănui ca această himeră numită Ţinutul Secuiesc să tulbure liniştea şi Constituţia României”.

    Viceliderul grupului UDMR, senatorul László-Ődőn Fejer a spus, după vot, că speră că “data viitoare când o să luptăm o să luptăm pentru o Românie prosperă bazată pe o descentralizare reală”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen, despre declaraţia lui Tudose: M-a şocat, să o retragă, aştept scuze

    „Absolut inacceptabile. Nu mă aşteptam de la Mihai Tudose, pentru că nu are antecedente, el nu avea declaraţii de acest tip niciodată de când eu îl cunosc, de aceea m-a şocat această declaraţie. În UE nu poţi să propui fără consecinţe politice reintroducerea pedepsei capitale şi după aceea să spui pentru o comunitate mai mică sau mai mare că nu eşti de acord cu ideile comunităţii respective şi se vor flutura, că vor fi spânzuraţi, că vor fi omorâţi. Deci din acest punct de vedere, eu cred că nici această declaraţie nu poate să rămână fără consecinţe. În primul rând, eu aştept scuze de la premierul Tudose şi retragerea acestor cuvinte (…). În UE nu cred că poate să rămână în funcţie pe termen lung, poate să fie credibil un om politic care face astfel de afirmaţii şi care spune că se vor flutura lângă steag unii sau alţii”, a declarat Hunor la RFI.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezoluţia liderilor maghiari: Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, în limitele sale istorice

    Potrivit Rezoluţiei comune a UDMR, PPMT şi PCM privind alinierea conceptelor de autonomie semnată, luni, la Cluj-Napoca, statutul limbii maghiare în regiunea Ţinutului Secuiesc ar trebui să fie egal cu cel al limbii române.

    ”Considerăm că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti, ţinându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituţiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale şi a regulilor democratice”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ar trebui să ne îngrijoreze o posibilă independenţă a Cataloniei?

    Majoritatea mişcărilor de independenţă din ultimii 15-20 de ani au avut în comun un singur lucru: dimensiunea economică. Îmbrăcată în ”hainele“ ideologiei sau ale apartenenţei istorice, situaţia economică a dictat atât momentul cât şi oportunitatea desprinderii de o entitate statală sau, după caz, suprastatală.

    Mai simplu spus, problema refugiaţilor ca temă centrală a Brexitului sau problema naţionalistă ca temă centrală a mişcării din Catalonia sunt pretexte pentru a declanşa ieşirea dintr-o stare care limitează potenţialul economic al regiunii.

    Din cele 18 comunităţi autonome din Spania, doar Madrid şi Ţara Bascilor depăşeau în 2014 Barcelona ca venit mediu. |n 2016, fiecare catalan a câştigat, în medie, 28.600 euro – cu 19% mai mult decât venitul mediu al unui cetăţean la nivelul Spaniei. E uşor astfel de înţeles de ce catalanii vor să fie independenţi – e o mişcare pe care o vedem şi în nordul Italiei, spre exemplu, acolo unde Lega Nord încearcă să impună un grad sporit de autonomie.

    În cazul Scoţiei, referendumul pentru independenţă din 2014 a fost influenţat de subiectul rabatului britanic, o sumă anuală de bani pe care statul o primea înapoi de la Uniunea Europeană, suma ridicându-se la aproximativ 5 miliarde de lire sterline. Compromisul a fost obţinut în 1984 de fostul prim-ministru britanic, Margaret Thatcher, pentru a compensa aşa-zisele ”beneficii reduse“ pe care britanicii le primeau din partea Comunităţii Economice Europene (CEE, predecesoarea UE).

    Mai exact, din cauza sumelor mari care mergeau către Politica Agricolă Comună a CEE, Marea Britanie a cerut să primească înapoi o parte din bani întrucât nu poate beneficia de subvenţii agricole din cauza climei şi a reliefului care îngreunează practicarea agriculturii pe insulă. Actualmente, toate celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene cotizează pentru rabatul britanic. Dacă Scoţia alegea să se separe de Regat, fondurile nu ar mai fi ajuns în conturile statului; din contră, dacă Scoţia devenea ulterior stat membru al Uniunii, atunci scoţienii ar fi trebuit să cotizeze pentru un ajutor acordat iniţial chiar lor. E evident că Brexitul a schimbat datele problemei, dar sentimentele naţionaliste au fost atunci înfrânte de teama notei de plată.

    V-aţi lămurit, desigur, unde vreau să ajung; vă puteţi imagina toate aceste subiecte legate de o regiune din România? Ar avea Ţinutul Secuiesc interes să îşi protejeze potenţialul economic? Trebuie desigur amintit că nu s-a pus niciodată problema independenţei Ţinutului Secuiesc, ci doar a autonomiei, diferenţă semnificativă în contextul celor explicate mai sus. 
    Dar chiar şi autonomia se traduce prin dreptul de a gestiona fonduri importante pentru regiunea în cauză. Şi ajungem astfel la principalul motiv pentru care autonomia Ţinutului Secuiesc va rămâne, cel puţin în următoarea perioadă, o idee construită în mare măsură doar de policitieni.

    La nivelul întregii economii, salariul mediu a ajuns în 2016 la 2.088 de lei net pe lună, în creştere cu 12% faţă de anul 2015. Chiar dacă salariul mediu a crescut cu 6% în 2016 faţă de anul precedent, Harghita a rămas judeţul cu cele mai mici salarii. Covasna, alt judeţ din secuime, înregistrează în 2017 un salariu mediu de 1.747 de lei, aproape jumătate faţă de valoarea înregistrată în Bucureşti.

    E simplu de înţeles că interesul pentru autonomie e doar al celor care o duc bine sau al politicienilor. Iar aceştia sunt puţini în Ţinutul Secuiesc. Chiar dacă mai vezi câteva steaguri secuieşti arborate şi majoritatea reclamelor sunt scrise în maghiară, e cale lungă până la un referendum în care oamenii să iasă la vot pentru a cere să-şi gestioneze singuri puţinii bani care le trec prin faţa ochilor.
     

  • Scandal după ce ambasadorul SUA în România s-a fotografiat cu steagul Ţinutului Secuiesc

    Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, este în centrul unei imense controverse după ce s-a pozat cu steagul secuiesc la sfârşitul unei vizite făcute la Sfântul Gheorghe. În fotografie, postată pe Facebook de primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, apare şi ambasadorul SUA, Hans Klemm ţinând în mână steagul Ţinutului Secuiesc. Poza este însoţită de un mesaj în care Antal susţine că i-a făcut cadou oficialului american acest steag, ”care a devenit şi simbolul lipsei de respect a autorităţilor faţă de comunitatea secuiască”.

    În fotografia publicată de Antal Arpad mai apar, alături de primarul din Sfântu Gheorghe şi de ambasadorul SUA, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, şi episcopul reformat al Ardealului Kato Bela. Antal Arpad a publicat şi un mesaj în limba maghiară, iar ulterior a fost postată şi o precizare în limba română. ”Ambasadorului SUA i-am făcut cadou un steag al comunităţii secuieşti, steag care a devenit şi simbolul lipsei de respect al autorităţilor faţă de comunitatea secuiască.

    Menţionez, că acest steag a fost folosit prima dată în 1599, când secuii au luptat alături de Mihai Viteazul”, a scris pe Facebook Antal Árpád. Primarul din Sfântu Gheorghe susţine, printre altele, în mesajul în limba maghiară, că a avut o întâlnire cu ambasadorul SUA, pe care l-a întrebat dacă se poate vorbi despre libertate religioasă în condiţiile în care maghiarilor din România li se iau bunurile bisericeşti şi dacă şi în SUA democraţia este la fel ca în Bucureşti, ”când trei lupi şi un miel votează ce vor mânca la cină”.
     

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

    Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, este în centrul unei imense controverse după ce s-a pozat cu steagul secuiesc la sfârşitul unei vizite făcute la Sfântul Gheorghe. În fotografie, postată pe Facebook de primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, apare şi ambasadorul SUA, Hans Klemm ţinând în mână steagul Ţinutului Secuiesc. Poza este însoţită de un mesaj în care Antal susţine că i-a făcut cadou oficialului american acest steag, ”care a devenit şi simbolul lipsei de respect a autorităţilor faţă de comunitatea secuiască”. În fotografia publicată de Antal Arpad mai apar, alături de primarul din Sfântu Gheorghe şi de ambasadorul SUA, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, şi episcopul reformat al Ardealului Kato Bela. Antal Arpad a publicat şi un mesaj în limba maghiară, iar ulterior a fost postată şi o precizare în limba română. ”Ambasadorului SUA i-am făcut cadou un steag al comunităţii secuieşti, steag care a devenit şi simbolul lipsei de respect al autorităţilor faţă de comunitatea secuiască. Menţionez, că acest steag a fost folosit prima dată în 1599, când secuii au luptat alături de Mihai Viteazul”, a scris pe Facebook Antal Árpád. Primarul din Sfântu Gheorghe susţine, printre altele, în mesajul în limba maghiară, că a avut o întâlnire cu ambasadorul SUA, pe care l-a întrebat dacă se poate vorbi despre libertate religioasă în condiţiile în care maghiarilor din România li se iau bunurile bisericeşti şi dacă şi în SUA democraţia este la fel ca în Bucureşti, ”când trei lupi şi un miel votează ce vor mânca la cină”.

    Scandal după ce ambasadorul SUA în România s-a fotografiat cu steagul Ţinutului SecuiescAmbasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, este în centrul unei imense controverse după ce s-a pozat cu steagul secuiesc la sfârşitul unei vizite făcute la Sfântul Gheorghe. În fotografie, postată pe Facebook de primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, apare şi ambasadorul SUA, Hans Klemm ţinând în mână steagul Ţinutului Secuiesc. Poza este însoţită de un mesaj în care Antal susţine că i-a făcut cadou oficialului american acest steag, ”care a devenit şi simbolul lipsei de respect a autorităţilor faţă de comunitatea secuiască”. În fotografia publicată de Antal Arpad mai apar, alături de primarul din Sfântu Gheorghe şi de ambasadorul SUA, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, şi episcopul reformat al Ardealului Kato Bela. Antal Arpad a publicat şi un mesaj în limba maghiară, iar ulterior a fost postată şi o precizare în limba română. ”Ambasadorului SUA i-am făcut cadou un steag al comunităţii secuieşti, steag care a devenit şi simbolul lipsei de respect al autorităţilor faţă de comunitatea secuiască. Menţionez, că acest steag a fost folosit prima dată în 1599, când secuii au luptat alături de Mihai Viteazul”, a scris pe Facebook Antal Árpád. Primarul din Sfântu Gheorghe susţine, printre altele, în mesajul în limba maghiară, că a avut o întâlnire cu ambasadorul SUA, pe care l-a întrebat dacă se poate vorbi despre libertate religioasă în condiţiile în care maghiarilor din România li se iau bunurile bisericeşti şi dacă şi în SUA democraţia este la fel ca în Bucureşti, ”când trei lupi şi un miel votează ce vor mânca la cină”.

    Scandal după ce ambasadorul SUA în România s-a fotografiat cu steagul Ţinutului Secuiesc

  • Mureş: Nouă consilii locale au adoptat decizii de înfiinţare a Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă

    Purtătorul de cuvânt al Prefecturii Mureş, Dragoş Bardoşi, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că în judeţ au adoptat hotărâri privind memorandumul pentru înfiinţarea Ţinutului Secuiesc cu statut autonom nouă consilii locale, respectiv cele din Sângeorgiu de Pădure, Vărgata, Ghindari, Fântânele, Gheorghe Doja, Miercurea Nirajului, Păsăreni, Sovata şi Găleşti.

    “Avem nouă consilii locale care au adoptat astfel de hotărâri, toate au fost atacate de Prefectură în instanţa de contencios administrativ. Într-un caz, am şi câştigat în primă instanţă, la Tribunalul Mureş, care a decis anularea hotărârii Consiliului Local din Ghindari. Probabil se va ataca decizia“, a declarat Bardoşi.

    Potrivit site-urilor instanţelor mureşene, hotărârea adoptată în luna aprilie de Consiliul Local din Ghindari a fost desfiinţată de Tribunalul Mureş printr-o decizie pronunţată în 28 noiembrie, nefiind înregistrat până acum recurs pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş.

    În alte două cazuri din judeţ, consilierii locali, majoritari UDMR, au fost împotriva proiectului privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă. Astfel, la Hodoşa, potrivit primarului Barabasi Otto, proiectul de hotărâre a fost respins de Consiliul Local, în care sunt şapte reprezentanţi ai UDMR şi doi ai PCM.

    La Pănet, potrivit primarului Bartha Mihaly, s-a refuzat înscrierea pe ordinea de zi a proiectului, considerându-se că nu reprezintă o problemă stringentă pentru oameni.

    “Nici n-am lăsat să intre pe ordinea de zi proiectul. A fost depus de un consilier din ăsta, ungur rătăcit, de la PCM. Am zis că facem politica oamenilor, politica de partid o lăsăm acasă. Avem 5.000 de suflete în comună, care au alte probleme, deci avem ce să facem. Nu ne arde pe noi politica cu Ţinutul Secuiesc“, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, Bartha Mihaly, precizând că în CL sunt 10 consilieri UDMR, patru PCM şi unul PSD.

    În ceea ce priveşte primăriile din judeţ care au amplasat pe sediu steaguri secuieşti – cele din Fântânele, Sângeorgiu de Pădure, Ghindari, Sovata şi Eremitu -, Prefectura Mureş a deschis, de asemenea, procese în contencios administrativ, Tribunalul Mureş dându-i deja câştig de cauză în procesul cu primăria din Sângeorgiu de Pădure. Astfel, Tribunalul Mureş a admis cererea Prefecturii, obligând primăria să îndepărteze steagul Consiliului Naţional Secuiesc arborat pe sediu. Nici în acest caz nu s-a înregistrat încă recurs la Curtea de Apel Târgu Mureş.

    În luna februarie, CNS a cerut unui număr de 153 de consilii locale din judeţele Harghita, Mureş şi Covasna să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ţinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaţionale.

    Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea ar fi urmat să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.

    De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumită Ţinutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.

    Totodată, în proiectul pe care CNS îl propunea se solicita ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.

    Hotărâri similare au fost votate şi de consilii locale din Covasna şi Harghita, şi acestea fiind atacate de prefecţi în instanţă.

  • Andreea Paul: Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este anticonstituţional şi cultivă ura

    Prim-vicepreşedintele PDL Andreea Paul susţine că ”tentativa liderilor UDMR de a crea o societate paralelă în România va eşua”.

    “Ţinem la drepturile minorităţilor şi am aplicat standarde înalte pentru minorităţi prin integrare culturală, educaţională şi economică. Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este unul anticonstituţional, antieuropean, prin care se cultivă ura şi perspectiva extremistă a unor lideri iresponsabili. Tentativa liderilor UDMR de a crea o societate paralalelă în România va eşua. Noi cei de la ACL nu susţinem un astfel de demers şi ne focalizăm, în campania prezidenţială, pe un proiect al României centrat pe siguranţa tuturor cetăţenilor, pe lupta împotriva corupţiei şi împotriva demersurilor extremiste”, a spus Andreea Paul.

    Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc a fost prezentat oficial, joi, de către preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.

    Potrivit proiectului UDMR, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie “ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”.

    Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

    În proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este stipulat, de asemenea, că limba maghiară, alături de cea română, va fi considerată “limbă oficială în regiune”, iar redactarea bilingvă este “obligatorie” pentru toate actele normative cu caracter general.

    Totodată, proiectul UDMR prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru “a exista bilingvism încă din copilărie”.

    Proiectul are 97 de articole şi este postat pe site-ul Uniunii în limbile română şi maghiară, dar va fi tradus şi în engleză.

  • Guvern: România nu e obligată de dreptul european să constituie regiuni în funcţie de criteriul etnic

     Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că a primit de la Guvern un răspuns la proclamaţia adoptată de manifestanţii care au participat la “marşul secuiesc” din 10 martie, de la Târgu Mureş, care ceruseră ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă, precum şi garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.

    Potrivit răspunsului Executivului, reglementările în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România se aplică în mod egal şi nediscriminatoriu faţă de membrii oricăreia dintre ele, dar nu există nicio obligaţie legată de drepturi colective.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PPMT pune în dezbatere publică două proiecte de lege privind AUTONOMIA Ţinutului Secuiesc

     Preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că un grup de lucru din partid a elaborat, în ultimul an, un pachet cuprinzând două legi referitoare la autonomie, pe care le supune dezbaterii publice şi aşteaptă ca şi UDMR să-şi prezinte propriul proiect, pentru a le “armoniza”.

    “Am adresat o rugăminte colegilor de la UDMR, să facă public rezultatul acelui efort deosebit pe care îl depun de un an încoace – la Congresul lor din martie anul trecut au luat decizia de a forma o comisie şi de a elabora un proiect de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Să facă public unde au ajuns cu această activitate de codificare (…) Nu am primit niciun răspuns relevant în acest sens şi PPMT a hotărât să iniţieze o dezbatere publică pe acest subiect. Dorim să lansăm un pachet de proiecte legislative privind aceste deziderate. Credem că dreptul la autonomie este un drept constituţional, care trebuie să fie în Constituţia României, acum facem public un set de două proiecte legislative, care pune în practică acest drept constituţional la autonomie”, a spus Toro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nemeth: Guvernul ungar susţine secuii şi toţi membrii comunităţii maghiare din străinătate

     Aceste declaraţii au fost făcute de către secretarul de stat Zsolt Nemeth pentru postul postul de radio Kossuth, precizează agenţia.

    Dezbateri din punct de vedere istoric, cultural şi sociologic au avut în centru problema realităţii existenţei Ţinutului Secuiesc, a spus Nemeth. Acţiunea “neobişnuită şi extraordinară” prin care aproximativ 12.000 de persoane au format un lanţ uman de 53 de kilometri în cadrul demonstraţiei de duminică a fost un răspuns “palpabil” la această problemă a apreciat el.

    Secuii au organizat “marele marş” cerând ca Ţinutul Secuiesc să fie definit ca regiune independentă de dezvoltare şi totodată ca regiune administrativă publică autonomă, iar acest dialog este necesar să înceapă între Guvernul român şi reprezentanţii etnicilor maghiari din Transilvania, a subliniat oficialul ungar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro