Tag: telefoane inteligente

  • Telefoanele inteligente colectează date personale ale utilizatorilor la fiecare trei minute

    Anumite aplicaţii colectează coordonatele GPS ale telefonului, în medie, de 6.200 de ori pe parcursul a două săptămâni. Studiul a dezvăluit, de asemenea, faptul că utilizatorii de telefoane inteligente nu aveau nicio idee în legătură cu faptul că erau atât de atent monitorizaţi, iar foarte mulţi dintre ei s-au declarat surprinşi de rezultatele studiului.

    Cercetătorii de la Universitatea Carnegie Mellon au rugat 23 de utilizatori de telefoane inteligente, cu versiunea 4.3 a sistemului de operare Android, să îşi instaleze programe care înregistrează cererile de acces ale aplicaţiilor la o serie de informaţii personale, potrivit unui articol publicat de Elizabeth Dwoskin în Wall Street Journal.

    Potrivit acestui studiu, chiar şi atunci când o aplicaţie furniza un serviciu elementar de localizare, altele încercau să colecteze mai multe date personale decât era necesar.

    Aplicaţia Groupon, de exemplu, colectează coordonatele utilizatorilor de 1.062 de ori într-un interval de două săptămâni.

    Aplicaţia Weather Channel solicită coordonatele de localizare a utilizatorului, în medie, de 2.000 de ori, adică o dată la fiecare 10 minute.

    Principalul obiectiv al studiului a vizat însă felul în care utilizatorii reacţionau atunci când aflau că datele lor personale erau partajate pe diverse aplicaţii online.

    Participanţii primeau un mesaj în fiecare zi, denumit “privacy nudge” (“avertizare de confidenţialitate”), care îi informa în legătură cu frecvenţa cu care anumite informaţii personale – precum localizarea, lista de contacte şi istoricul conversaţiilor – erau partajate.

    Unele dintre acele mesaje zilnice au fost considerate alarmante. Un astfel de exemplu: “Locul în care vă aflaţi a fost partajat de 5.398 de ori pe Facebook, Groupon, GO Launcher EX şi pe alte şapte aplicaţii în ultimele 14 zile”.

    “4.182 de ori – vă bateţi joc de mine?”, a declarat unul dintre participanţii la acest studiu. “M-am simţit ca şi cum eram urmărit de propriul telefon. A fost ceva înspăimântător. Acest număr este prea mare”.

    Un alt participant a spus: “Numărul (356 de partajări) a fost uriaş, neaşteptat de mare”.

    “Cei mai mulţi oameni nu au nicio idee despre ceea ce se întâmplă”, a declarat Norman Sadeh, profesor la Institute for Software Research din cadrul School of Computer Science, autorul studiului.

    “Cei mai mulţi dintre utilizatorii de telefoane inteligente, de fapt, nu deţin nicio posibilitate de a obţine aceste date despre felul în care se comportă anumite aplicaţii. Însă studiul nostru a arătat că, atunci când oamenii au această posibilitate, ei acţionează foarte repede şi îşi modifică setările de confidenţialitate ale telefonului”, a adăugat el.

    Studiul a utilizat un program (“permission manager”) pentru sistemul Android 4.3 denumit AppOps.

    Software-ul AppOps a fost eliminat din versiunile mai noi ale sistemului de operare Android.

    Deşi telefoanele iPhone dispun de un program de tip “privacy manager”, acesta nu îi informează pe utilizatori în legătură cu frecvenţa cu care informaţiile lor personale sunt utilizate de alte aplicaţii şi nici scopul în care acestea sunt utilizate.

  • STUDIU: Utilizarea telefoanelor inteligente modifică interacţiunea dintre creier şi degetul mare

    Arko Ghosh, profesor la Universitatea Zurich şi ETH Zurich, a coordonat acest studiu ce a vizat utilizarea electroencefalografiei pentru a măsura activitatea din scoarţa cerebrală în cazul a 37 de persoane dreptace. Dintre acestea, 26 foloseau telefoane inteligente cu ecran tactil, iar 11 foloseau telefoane mobile clasice.

    Un total de 62 de electrozi au fost plasaţi într-o bonetă purtată de voluntari în timpul electroencefalografiilor, pentru a înregistra felul în care creierele acestora procesează senzaţia de atingere transmisă de receptorii nervoşi de la nivelul degetului mare, degetului arătător şi degetului mijlociu. Activităţile lor cerebrale au fost apoi comparate cu comenzile individuale înregistrate în istoricul fiecărui telefon utilizat în acest studiu.

    Activitatea electrică din creierele utilizatorilor de telefoane inteligente era stimulată atunci când toate cele trei degete menţionate erau folosite pentru a atinge ecranele tactile. Potrivit cercetătoarei Magali Chytiris, activitatea din scoarţa cerebrală asociată cu degetul mare şi degetul arătător a fost direct proporţională cu intensitatea folosirii telefonului, calculată pe baza rapoartelor de utilizare a energiei stocate în bateria telefonului.

    Profesorul Arko Ghosh spune că rezultatele studiului sugerează faptul că mişcările repetitive efectuate pe ecranele tactile ale telefoanelor inteligente remodelează procesele senzoriale de la nivelul mâinii, prin actualizările zilnice ale modului în care vârfurile degetelor sunt reprezentate în creier. Cercetătorul elveţian consideră că procesarea senzaţiilor la nivelul scoarţei cerebrale din creierul uman contemporan este modelată în mod continuu de tehnologia digitală personalizată.

    Arko Gosh spune, de asemenea, că utilizarea telefoanelor inteligente reprezintă un mod ideal de a explora “maleabilitatea” creierului uman.

    Studiul cercetătorilor elveţieni a fost publicat în revista Current Biology.

  • Piaţa smartphone-urilor va creşte cu 30% în acest an, de la 2,5-2,7 milioane unităţi vândute în 2014

    “Numeroşi utilizatori de telefoane mobile migrează de la un terminal normal (feature phone) la unul inteligent (smartphone) şi consider că există suficient loc de creştere pe această piaţă. În prima parte a anului trecut, vânzările de telefoane mobile normale încă erau consistente, dar pe măsură ce preţurile terminalelor inteligente au scăzut, vânzările au crescut. Primele două luni din acest an au adus creşteri de peste 30% pe segmentul telefoanelor inteligente şi mă aştept ca până la finele anului, pe medie, avansul să se situeze în jurul valorii de 30%”, a spus Munteanu, prezent la un eveniment dedicat lansării în România a terminalelor Samsung S6 şi S6 edge.

    El a adăugat că Samsung a încheiat anul 2014 cu o cotă de 40% din piaţa telefoanelor mobile, obiectivul pentru acest an fiiind apropierea de pragul de 50%.

    “Mă aştept să atingem 45% din piaţă imediat după ce noile terminale premium, Galaxy S6 şi Galaxy S6 edge, vor fi disponibile pe piaţa românească, undeva în a doua parte a lunii aprilie”, a afirmat Munteanu.

    El a spus că distribuţia telefoanelor mobile Samsung se bazează pe operatorii de telefonie mobilă – 70% şi retaileri – 30%.

    “Cifrele sunt normale. Operatorii acordă subvenţii importante la achizţia unui smartphone scump şi atunci îşi i-au partea leului”, a spus reprezentantul Samsung Telecom România.

    Producătorul sud-coreean Samsung a prezentat, la începutul acestei luni, terminalele S6 şi S6 edge la Mobile World Congress în Spania.

    Noile echipamente au ecrane frontale de 5,1 inci, precum modelul S5, şi cameră foto de 16 megapixeli, cu o lentilă specială care îmbunătăţeşte calitatea fotografiilor făcute noaptea.

    Ecranul Galaxy 6 edge se extinde şi pe margini, uşurând accesarea aplicaţiilor şi permiţând părţilor laterale să lumineze, chiar şi atunci când este cu faţă în jos, atunci când utilizatorul primeşte mesaje sau este sunat. Modelul S6 este dotat doar cu ecran frontal.

    De asemenea, smartphone-urile includ un sistem de recunoaştere a amprentei, pentru sporirea securităţii echipamentelor.

    Telefoanele pot fi încărcate wireless şi, după zece minute de alimentare a bateriei, utilizatorii pot folosi echipamentele pentru a vedea clipuri video timp de două ore.

    Noile modelele lansate de Samsung vor rula sistemul de operare Android Lollipop de la Google.

    Grupul sud-coreean Samsung este cel mai mare producător de telefoane mobile la nivel mondial după vânzări.

  • STUDIU: Telefoanele inteligente modifică felul în care funcţionează creierul uman

    Oamenii de ştiinţă elveţieni au utilizat electroencefalografia (EEG) pentru a măsura activitatea cerebrală. Ei au descoperit în acest fel diferenţe considerabile între utilizatorii de telefoane inteligente şi persoanele care folosesc telefoane mobile “tradiţionale”, precizează bbc.com.

    Interpretând datele furnizate de EEG, autorii studiului au descoperit că utilizatorii de telefoane inteligente au degete mult mai agile şi o precizie tactilă mult mai mare.

    Dintre cei 37 de voluntari care au participat la această cercetare ştiinţifică, 26 au folosit telefoane inteligente cu ecrane tactile, iar 11 au utilizat telefoane mobile convenţionale.

    Electroencefalogramele au analizat semnalele electrice trimise între creier şi mâini prin intermediul nervilor.

    Mai mulţi electrozi plasaţi pe scalpurile voluntarilor au înregistrat aceste schimburi electrice.

    Pe baza lor, cercetătorii au putut să alcătuiască o hartă a ţesuturilor cerebrale asociate fiecărei regiuni corporale.

    Rezultatele au evidenţiat diferenţe notabile între utilizatorii de telefoane inteligente şi persoanele care folosesc telefoane mobile convenţionale.

    Voluntarii din prima categorie au prezentat o activitate cerebrală mai mare ca răspuns la atingerile mecanice executate de degetul mare, degetul arătător şi degetul mijlociu.

    Acest lucru pare să fie asociat cu frecvenţa cu care acele persoane folosesc funcţia “touchscreen” – cu cât aceasta era folosită cu o frecvenţă mai mare, cu atât activitatea cerebrală înregistrată prin EEG era mai intensă.

    Autorii acestui studiu spun că descoperirea lor are sens, deoarece creierul uman este “maleabil” şi poate fi modificat prin anumite experienţe.

    De exemplu, în cazul violoniştilor, zona cerebrală asociată degetelor folosite în timpul cântatului la instrumentele muzicale din această gamă este mult mai mare decât în cazul oamenilor care nu sunt muzicieni.

    Cercetătorii elveţieni consideră că acest lucru ar fi valabil şi în cazul telefoanelor inteligente – folosirea lor repetată modifică creierul uman.

    Studiul a fost coordonat de cercetătorul Arko Ghosh şi a fost publicat în revista Current Biology.

  • Românii depăşesc britanicii, belgienii şi ruşii la cumpărarea de smartphone-uri de pe internet

    Puţin peste jumătate (55%) dintre românii care caută informaţii pe internet despre un smartphone fac achiziţia online, vizitând în medie 8 site-uri, pentru care alocă în parte 7,8 minute, se arată într-un comunicat GfK.

    Aceştia sunt urmaţi de britanici, care cumpără online produsul în proporţie de 42,5%, după ce au vizitat 9 site-uri, cu un timp alocat de 7,7 minute fiecăruia. Belgienii analizează informaţii de pe circa 21 de site-uri, unde petrec 2,5 minute pe fiecare, dar sub o treime (32%) achiziţionează în final online.

    Ruşii se situează la polul opus faţă de români în ceea ce priveşte cumpărăturile de pe internet, doar 19% optând pentru această metodă. Ei caută date, în medie, pe 7 site-uri, cu cira 3,4 minute dedicate fiecăruia.

    În general, cumpărătorii din Marea Britanie şi România au un comportament similar, petrecând mai mult timp pe mai puţine site-uri. În contrast, belgienii iau în considerare mult mai multe site-uri în căutările lor decât cumpărătorii din celelalte trei pieţe, pentru că sunt interesaţi să găsească cel mai bun preţ, în timp ce pentru ruşi procesul de informare online este mai puţin intens şi variat”, explică cercetătorii de la GfK.

    Pe de altă parte, românii au cel mai mic procent de căutare a informaţiilor online în vederea achiziţiei de telefoane inteligente, de doar 77%, comparativ cu 86% în cazul britanicilor, 92% la belgieni şi 95% la ruşi.

    Cei care vor să-şi cumpere un smartphone se informează în general online, însă cumpără din magazine (offline) pentru că simt nevoia să atingă produsul, să-l testeze, să verifice informaţiile găsite pe site-uri, dar şi din cauza neîncrederii în plăţile electronice şi pentru a evita costul şi timpul de livrare.

    Timpul dedicat pentru informarea online variază de la 24 de minute în cazul ruşilor, la 52 minute pentru belgieni, 63 minute pentru români şi 70 de minute pentru britanici, cautările fiind extinse pe durata a mai multor zile. Achiziţia efectivă este făcută cel mai rapid de români (în 15 zile) şi durează cel mai mult la britanici, care alocă 41 de zile până la cumpărarea produsului.

    Cumpărătorii iau cel mai mult în considerare informaţiile de pe site-urile producătorilor şi opetatorilor de telefonie, dar şi de pe cele de comparare a preţurilor, punând accent mai redus pe opiniile exprimate pe reţelele de socializare cu privire la modelele respective de smartphone-uri, excepţie făcând cumpărătorii de iPhone.

    Reţelele de socializare au încă un rol redus în influenţarea procesului de cumpărare a unui produs, deşi înregistrează un trend ascendent, cel mai mare procent de utilizare a acestora revenind belgienilor, cu 22%, iar cel mai mic ruşilor, cu 6%. Românii au urilizat social media în proporţie de 8%, iar britanicii de 14%.

    “Consumatorii comută uşor între mediile virtuale de informare şi cele fizice de mai multe ori în timpul căutărilor lor. Astfel, profită de cea mai bună ofertă, indiferent dacă aceasta se găseşte pe un site de comerţ electronic sau într-un magazin offline. De aceea, procesul de înţelegere a comportamentului consumatorilor devine din ce în ce mai provocator, în special în ceea ce priveşte segmentarea consumatorilor şi identificarea diferitelor tipologii ale acestora”, precizează reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă GfK.

  • Jocul de-a procentele

    Ma pregatisem sa scriu ceva despre autobiografia lui Paul Allen,
    cofondatorul Microsoft, care va aparea in curand sub titlul “Idea
    Man”. Insa am fost deturnat de o stire care a impanzit in cateva
    ore intreg internetul, urmand a poposi in paginile tuturor
    publicatiilor cu o cat de firava rubrica de tehnologie. Nu, nu e
    vorba de vreo catastrofa, ci doar de un raport publicat de
    International Data Corporation (IDC) cu privire la evolutia pietei
    sistemelor de operare pentru telefoanele inteligente, in care se
    face o predictie vizand cotele de piata in anul 2015. Cum am o
    slabiciune pentru preziceri, sper ca aceste randuri sa ma ajute
    sa-mi amintesc in anul cu pricina sa verific in ce masura
    previziunile s-au adeverit.

    Foarte pe scurt, IDC spune ca marele castigator va fi Microsoft
    Windows Phone, care va reusi sa treaca pe pozitia a doua, depasind
    pe Apple cu platforma sa software iOS. Evident, prima pozitie iese
    din discutie, fiind rezervata sistemului Android de la Google, care
    va avea, conform raportului IDC, peste 45% din piata. Cotele pentru
    iOS si BlackBerry se vor mentine relativ constante in intervalul
    14-16%, insa Symbian va ajunge in pragul extinctiei (0,2%), in
    vreme ce Windows Phone/Mobile va creste de la 5,5% (estimarea
    pentru 2011) pana la un respectabil 20,9%. Nu se pomeneste nimic
    despre WebOS de la Palm/HP, care probabil ca intra in categoria
    “altele”. Ni se mai spune ca in 2009 s-au vandut 303 milioane de
    smartphones, in 2010 cifra a urcat la 450, iar pentru 2011 se
    estimeaza o crestere cu circa 50%, dar IDC nu se aventureaza cu
    aceasta serie pana in 2015.

    Toate bune si frumoase, pana cand ajungem la o coincidenta
    interesanta: cele 20,9 procente pe care le va avea Windows Phone
    par sa fie exact cele 20,9 procente estimate pentru Symbian in
    2011. Mai ca-mi vine sa intreb precum Ilie Moromete: pe ce te
    bazezi? Pentru ca daca IDC a socotit ca tranzitia telefoanelor
    Nokia de pe Symbian pe Windows Phone se va face total pana in 2015
    si in aceasta perioada cota de piata detinuta de Nokia se va
    mentine cu precizie matematica la acelasi nivel cu cel estimat
    pentru anul acesta, inseamna pur si simplu ca procentele castigate
    de Android vin numai si numai de la RIM si Apple. Inteleg ca
    lucrurile pot fi mai incurcate, ca Nokia va pierde pe de-o parte si
    va recupera pe cealalta, dar mie mi se pare ca estimarea este cam
    adusa din condei. Nu vreau sa aduc in discutie barfa – foarte
    populara in redactiile revistelor de IT – conform careia IDC a fost
    intotdeauna prietenoasa cu Microsoft, vreau doar sa spun ca piata
    telefoanelor inteligente este inca tanara si imprevizibila, asa ca
    este extrem de riscant sa faci previziuni de lunga durata, atata
    vreme cat cifrele par nebunesti. De exemplu, Android a crescut cu
    888,8% in 2010 (conform Gartner).

    Bine, acum probabil e randul meu sa fiu intrebat pe ce ma bazez
    ca sa contrazic una dintre cele mai prestigioase firme de studiu al
    pietei IT de pe planeta. Simplu: pe alte previziuni IDC. De
    exemplu, in urma cu doar sase luni IDC a publicat un raport
    similar, in care anul de referinta era 2010, iar tinta era 2014. In
    acest raport, Symbian era creditat cu o felie de 32,9% din piata
    anului 2014, in vreme ce Windows nu atingea inca 10%. Dar intre
    timp a intervenit intelegerea (careia i se mai zice uneori “silent
    takeover”) dintre Nokia si Microsoft, care a schimbat datele
    problemei. Sigur, insa ce garantie avem ca nu va interveni in anii
    urmatori o alta miscare la fel de surprinzatoare, care sa schimbe
    tot peisajul? Dar chiar trecand peste acest accident, pentru
    Android se prevedea o cota sub 25% si imi pare cu totul si cu totul
    improbabil ca intr-un singur an sa mai castige inca pe-atata. Ca sa
    nu mai vorbesc ca pentru iOS raportul din toamna era catastrofal,
    cu o cadere de 25,8%, in vreme noul raport prevede o evolutie
    liniara. Ce-am vrut sa spun este doar ca IDC poate sa greseasca. Ca
    si mine.

    Nu cred in succesul combinatiei dintre Microsoft si Nokia. Deja
    1.000 de programatori de la Nokia au plecat, iar IDC s-a mai
    inselat o data cu estimarile: in septembrie vedea cota Symbian din
    2010 la 40,1%, dar realitatea a aratat doar 33,1%. De ce? Pentru ca
    nici cumparatorii nu vor un produs pe linie moarta si nici
    operatorii nu-l mai promoveaza. La incheierea parteneriatului,
    ideea era ca Nokia sa lanseze primul aparat cu Windows Phone in
    toamna, dar acum tinta este in 2012 si inseamna mai putin timp
    pentru a recupera. Pe de alta parte, nici Apple nu sta pe loc, iar
    Android este peste tot.