Carte de vizită
¶ A absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, iar pe cartea sa de muncă, la primul job are descrierea „lucrător bancar”
¶ A făcut de toate, după cum el însuşi spune: a avut şi o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie, marochinărie
¶ În 2004 a preluat frâiele MedLife, companie înfiinţată de mama sa în 1996 şi care a devenit liderul local al pieţei serviciilor medicale private, cu o cifră de afaceri consolidată
de 623 milioane de lei şi
3.400 de angajaţi
¶ MedLife s-a listat la Bursa de Valori din Bucureşti în decembrie 2016
¶ Printre pasiunile lui Mihai Marcu se numără sailingul şi târgurile de antichităţi
Tag: taximetrie
-
Măsurile luate de una dintre cele mai mari companii locale de taximetrie pentru a moderniza transportul public din Bucureşti
Clever Taxi a introdus în premieră în România sistemul touchpoint de comandă taxi, disponibil şi la Aeroportul Otopeni. Potrivit reprezentanţilor Clever Taxi, cu toate că sistemul a fost scos între timp de către managemetul aeroportului, reintroducerea acestuia reprezintă cea mai bună variantă de a asigura maşini, optimizeazând timpul de aşteptare şi fluidizeazând procesul. Sistemul-agregator presupune accesul tuturor şoferilor disponibili din raza aeroportului, indiferent de companie, sub acelaşi buton, similar cu soluţia Clever Taxi din oraşe, astfel încât oferta să fie mult mai mare.
Odată cu lansarea sistemului, compania a introdus şi un sistem de rating al şoferilor după fiecare cursă, sporind astfel siguranţa clienţilor. În plus, şoferii parcurg un proces riguros de verificare şi validare, atât la înregistrarea în sistemul Clever Taxi, cât şi ulterior, pe parcursul întregii colaborări. Aplicaţia permite monitorizarea locaţiei maşinii în timp real, aspect esenţial pentru siguranţa pasagerilor. Aproximativ 90% dintre cei care folosesc aplicaţia se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de felul în care aceasta funcţionează, ratingul mediu al şoferilor fiind 4,7/5.
Compania a implementat şi sistemul de plată cu cardul, pentru combaterea evaziunii fiscale din domeniu. O treime din şoferi au adoptat deja sistemul.
-
Firea, din nou ÎN RĂZBOI cu MAFIA TAXIMETRELOR. Ce s-a întâmplat ultima oară când primarul general a încercat SĂ REGLEMENTEZE taximetria în Capitală
Prima sa tentativă de a schimba regulamentul transportului în regim de taxi, pus în dezbatere publică în decembrie 2017, a stârnit numeroase nemulţumiri în rândul bucureştenilor, care au interpretat iniţiativa ca pe o interzicere a aplicaţiilor dedicate, cum ar fi Clever sau Star Taxi şi o limitare a accesului la transport alternativ de tip Uber. Firea a retras în martie 2018 regulamentul propus de Primărie, pe motiv că la nivelul Guvernului se elaborează şi se va pune în dezbatere publică o modificare a legii taximetriei.Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, miercuri, că instituţia pe care o conduce intenţionează „să stârpească mafia taximetrelor” de la Gara de Nord, Otopeni şi Centrul Vechi. Edilul a declarat că este „un subiect dureros pentru bucureşteni şi pentru vizitatori” şi că ministrul Transporturilor, Lucian Şova i-ar fi dat deja nu doar acordul de principiu, dar şi răspunsul pozitiv că doreşte să îi fie alături în iniţiativa de a stârpi mafia taximetrelor de la aeroport, de la Gara de Nord şi din Centrul Vechi.”Nu se mai poate aşa, avem multe sesizări şi plângeri, atât de la bucureşteni, cât şi de la turişti. Sunt în continuare taximetrişti şi nu toţi, nu vreau să blamez toţi taximetriştii, dar e de ajuns ca la o sută de taximetrişti să fie 20 care nu respectă regulamentul pe care noi l-am aprobat, aşa cum ştiţi şi să strice toată imaginea Capitalei României. Sunt în continuare taximetrişti care refuză curse, negociază, care spun că sunt prea scurte şi aşteaptă una mai lungă, care se uită la om dacă e mai bine îmbrăcat să ceară mai mult, dacă consideră că nu e atât de bine îmbrăcat, de asemenea îl respinge. Cu alte cuvinte, o încălcare flagrantă a regulamentului şi evaluări subiective, ca să nu mai spun de evaziunea fiscală”, a mai spus Gabriela Firea.
Potrivit edilului, în perioada următoare vor urma măsuri drastice pentru taximetriştii care nu respectă regulile.
-
Preşedintele Consiliului Concurenţei: Eliminarea aplicaţiei de taxi nu este benefică pentru client
„Bucureştiul are, probabil, cel mai ieftin sistem de taximetrie din toată Uniunea Europeană. Acesta este un lucru bun pentru consumator şi trebuie să ne străduim să nu-l stricăm. Progresul tehnologic a creat nişte instrumente noi – cum sunt fie platformele de internet care permit unui client să acceseze serviciile mai multor firme de taximetrie, fie platforme gen Uber, care au o serie de avantaje. Reprezintă (aplicaţiile- n.r.) oricum o dezvoltare tehnologică pe care oricum nu o putem opri şi atunci trebuie să creăm acel cadru de reglementare care le permite să funcţioneze în condiţii optime”, a explicat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Surpriză: UBER a plătit impozit pe profit de 3 ori mai mult decât primele 9 companii de taxi din Bucureşti la un loc
În aceeaşi perioadă, Uber, serviciul privat de car sharing, activ pe pieţele din Bucureşti, Timişoara şi Cluj, a plătit, pentru profiturile obţinute, taxe care s-au ridicat la 187.000 de lei, de 3 ori mai mult decât cei care domină piaţa taximetriei la un loc, potrivit lui Cristian Lăzărescu, vicepreşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport.
Cifrele publicate de Ministerul de Finanţe atrag atenţia nu doar asupra impozitelor scăzute plătite de fiecare firmă de taxi în parte, ci şi asupra faptului că unii dintre cei mai mari jucători de pe piaţă par să nu înregistreze, aproape niciodată, profit. Astfel, firme precum Speed Taxi, Pelicanul Grup Taxi sau Bageti Star nu au plătit impozit pe profit în niciun an din perioada 2012-2016. Lista numelor care nu au avut de plată impozit pe profit în anul 2016 este, însă mult mai mare, şi include şi alte nume, precum Meridian Taxi sau Auto Cobălcescu.
Potrivit datelor oficiale, cei mai profitabili dintre taximetrişti sunt cei de la Taxi Glucoza, care, doar în 2016, au plătit 36.341 de lei, adică jumătate din impozitele plătite de toate cele 9 companii mari din piaţă, asta deşi se află doar pe locul al 7-lea în top. Următorii contribuabili sunt Cristaxi Sevice, cu un impozit pe profit de 12.016 lei, în 2016 şi Prof Taxi, care a datorat statului puţin peste 7.500 de lei, în acelaşi an.
La polul opus se află Uber România, aplicaţia care facilitează servicii de car sharing, şi care, doar în 2016 a plătit la bugetul de stat 187.000 de lei, adică de 3 ori mai mult decât 9 firme de taxi, împreună. La această valoare se adaugă şi taxele suplimentare pe care le plătesc şoferii parteneri Uber, constând în TVA intracomunitar, impozit pe venit, impozit şi contribuţii salariale. În 2016, spre exemplu, 100 de şoferi Uber au plătit 320.000 de lei, aferenţi acestor dări.
Dacă impozitul pe profit plătit de Uber în România este explicabil prin numărul tot mai mare de utilizatori ai aplicaţiei de car sharing, nu la fel de uşor se explică şi profiturile mici sau chiar inexistente ale unor firme de taximetrie cu experienţă, precum Speed Taxi, Pelicanul sau Meridian Taxi. În unele dintre aceste cazuri, vorbim de o vechime în piaţă de peste două decenii, dar şi de flote auto care pot ajunge şi până la 1.500 de maşini.
-
Poziţia Clever Taxi cu privire la modificările aduse de Primăria Bucureşti legislaţiei taximetriei
“Suntem profund dezamăgiţi de propunerea şi modalitatea în care a fost luată această decizie cu privire la transportul în regim taxi. Nu putem fi de acord cu acest regres tehnologic impus. Se propune involuţia acestei pieţe cu cel puţin 20 de ani. Pare că se doreşte întoarcerea la chemarea unui taxi prin frecvenţă radio.
Nu este clar cui serveşte această decizie. Am realizat recent o cercetare cu privire la gradul de satisfacţie al pasagerilor şi şoferilor care folosesc aplicaţia Clever Taxi. 99.2% din şoferi găsesc această aplicaţie foarte utilă. Consideră că a îmbunătăţit masiv industria şi, până la urmă, ziua de lucru.
De asemenea, majoritatea pasagerilor consideră că am adus o îmbunătăţire industriei, oferind un serviciu sigur şi eficient. Clever Taxi este considerată de utilizatorii săi cea mai sigură modalitate de călătorie comparativ cu sunatul la dispecerat, cu luarea unui taxi direct din stradă sau cu alte aplicaţii de taxi. Tot în cadrul acestei cercetări, Clever Taxi s-a dovedit a fi cea mai eficientă metodă de găsire rapidă a unei maşini.
Haosul şi lipsa unei modalităţi moderne de a găsi o maşină au condus la dezvoltarea Clever Taxi, aplicaţie ce a adus o îmbunătăţire reală în trafic. Ne propunem şi reuşim să fluidizăm traficul. Am ajuns la 600m distanţă medie de sosire a unui şofer şi la un interval de 3:17 minute, timpul mediu pentru sosirea unei maşini. Toate acestea sunt posibile exclusiv printr-o platformă-agregator. Interzicerea lor va anula aceste beneficii.
Pe lângă regresul propus de primărie, măsurile par anti-concurenţiale prin interzicerea de-facto oricărei platforme de tip agregator. Acestea sunt responsabile, în principiu, pentru optimizări majore de trafic pentru că pun în legătură pasagerii cu cei mai apropiaţi şoferi, un serviciu complet diferit şi complementar dispeceratului.
Clever Taxi este disponibilă în Bucureşti şi în alte 20 de oraşe din ţară din anul 2012. Am procesat peste 80 de milioane de curse şi deservim peste 500.000 de pasageri din Bucureşti. Toţi aceşti oameni vor fi afectaţi direct de propunerea primăriei, pe lângă cele câteva mii de şoferi care utilizează aplicaţia în Bucureşti şi Ilfov.
Clever Taxi este singura şi prima aplicaţie de e-hailing ce a introdus plata curselor cu cardul, fără să oblige şoferul să aibă un POS în maşină sau să-l forţeze să încheie un contract cu o instituţie financiară. Avem această opţiune de 4 ani.
Clever Taxi este unul dintre modelele de business de succes din România şi a fost achiziţionată prin cea mai mare tranzacţie pentru o aplicaţie mobilă de către grupul Mercedes, în această vară. Se bucură de popularitate în toate oraşele în care este prezentă în România şi procesăm zilnic milioane de curse.
Vom lua toate măsurile pentru a ne asigura de buna funcţionare în continuare a aplicaţiei, în interesul pasagerilor şi al şoferilor deopotrivă. Apreciem suportul utilizatorilor şi al şoferilor şi îi încurajăm să îşi exprime opinia şi către PMB, deoarece aşa funcţionează democraţia.”
-
Firea le interzice taximetriştilor să poarte discuţii despre politică, religie şi sex. Ce alte obligaţii vor mai avea şoferii de TAXI
“Taximetriştii nu mai au voie să refuze curse sau să ceară bonusuri. Să nu fumeze şi să aibă o ţinută decentă. Să nu vorbească la telefon sau să nu asculte muzică tare. Să nu se angajeze, cu clienţii, în discuţii privind subiecte sensibile care ar putea să contravină principiilor, convingerilor clientului în religie, politică şi domeniul sexual (..) Se instituie obligativitate ca activitatea de taximetrie să se facă printr-un dispecerat”, a declarat primarul general al Capitalei la începutul şedinţei de consiliu.
De asemenea, Gabriela Firea a precizat că toţi taximetriştii trebuie să ofere clienţilor posibilitatea de a plăti şi cu cardul.
-
De ce să plăteşti mai puţin când poţi să plăteşti mai mult?
Toţi cei care practică taximetria trebuie să fie înăuntrul legii, a tunat primarul.
Drept compensaţie către pasageri, Gabriela Firea a spus că firmele de taximetrie trebuie să adopte un cod de conduită, adică să fie curat în maşină, şoferii să se poarte cuviincios cu pasagerii etc.
Venită din birourile din Silicon Valley, Uber, o companie de tehnologie, a rupt piaţa de taxiuri din întreaga lume, o piaţă controlată local de baronii oraşelor.
Nu ai nevoie de licenţă, nu trebuie să stai cu mâna întinsă la autorităţile locale, nu stai după taximetrişti, ci stai după o aplicaţie, pe care o poate descărca şi instala oricine.
De partea cealaltă, oricine cu o maşină poate fi taximetrist, pentru o oră, două sau cât vrea el. Deschide aplicaţia, ia comenzi, nu ia niciun ban cash, totul este mai mult decât civilizat.
În loc să vadă cum Uber câştigă teren şi este un real ajutor pentru cei care apelează la el, inclusiv pentru locuitorii din Bucureşti, ce face primarul sub presiunea tradiţionalelor firme? „Să scoatem Uber din piaţă” – este răspunsul.
Dacă este o problemă de fiscalitate, ea trebuie rezolvată prin lege, ordonanţă, norme etc.
În timp ce Uber este scos din piaţă, celelalte companii de taximetrie au majorat preţurile la 1,69 lei/km, 1,79 lei/km, 1,99 lei/km. În loc să se uite la aceste creşteri de preţuri, primarul taie un serviciu adresat locuitorilor oraşului şi care are un preţ mai mic.
Discuţia acestui articol nu este despre Uber, ci despre aceste companii disruptive care intră în sectoare economice venind din alte industrii şi care reuşesc pentru o bună perioadă
de timp să ofere servicii mai bune şi mai ieftine.În loc ca autorităţile să încurajeze apariţia acestor companii disruptive, pentru a rupe monopolurile companiilor tradiţionale, care au acaparat pieţele, din toate domeniile de activitate, discuţiile se poartă pe probleme de fiscalitate, legislaţie învechită şi depăşită de timpuri, cu scopul de a proteja aceste afaceri.
Dacă ne uităm puţin în alte sectoare, vedem cum pe acelaşi model disruptiv au apărut Zara sau H&M, branduri care au oferit îmbrăcăminte cu o croială de lux la un preţ pe care să ţi-l poţi permite, în primul caz, sau haine colorate în trend, la preţuri extrem de mici. Grupul Inditex, din care face parte Zara, este mai mult o companie de logistică şi tehnologie.
Airbnb a apărut pentru a oferi cazare turiştilor, în afara hotelurilor, care au preţuri extrem de ridicate. Iar cazarea este în apartamentul oamenilor, un business din care câştigă şi cel care închiriază apartamentul, şi turistul, şi compania de tehnologie care deţine aplicaţia.
Low-cost-urile aeriene au apărut având în spate ideea că orice om trebuie să îşi permită să meargă cu avionul, nu numai o mână de oameni. De la 3.000 de dolari/zbor în anii `70, s-a ajuns la 30 de dolari/zbor acum şi toată lumea a avut de câştigat, chiar şi marile companii tradiţionale. Numărul de pasageri a explodat în întreaga lume.
Google şi Facebook au apărut dintr-o necesitate de a da acces la informaţii – în primul caz – şi acces la o comunicare instantanee între oameni – în al doilea caz. Ce poate fi mai masochist decât să îţi afişezi propriile poze pe Facebook, să arăţi ce faci, unde eşti, să îţi dai cu părerea despre oricine şi despre orice şi să primeşti share-uri şi like-uri? Înainte, grupul de prieteni era limitat la scara de bloc şi la serviciu. Acum, ce gândeşti este liber.
Apple a rupt piaţa cu toate produsele lui, trimiţând în istorie branduri care credeau că fără ele nu se poate.
În fiecare zi, cineva din această lume încearcă să facă lucruri disruptive. Mai puţin baronii care îşi apără teritoriile.
Mai devreme sau mai târziu, ceea ce este îmbrăţişat de lume, de consumatori, de cei care plătesc, ceea ce este mai ieftin, ceea ce este la îndemână – la scara blocului sau pe noptieră – va învinge, iar legislaţiile se vor adapta trendurilor.
Pe un client prea puţin îl interesează ce e în spatele Uber, care sunt taxele care trebuie plătite, dacă şoferul are licenţă sau nu. Tot ce ştie este că, în Bucureşti cel puţin, un Uber vine mult mai repede decât un taxi tradiţional (exact cât îţi cântă în telefon melodia Cristaxi), maşina este mai curată, şoferul este mai civilizat pentru că ştie că ai unde să-l reclami şi, mai mult decât atât, cursele per total sunt mai ieftine cu o treime. Pentru că nu mai laşi 15 lei pentru o cursă de 12 lei deoarece taximetristul îţi spune că nu are rest şi te trimite în ploaie să îi dai mărunt.
Dacă tot îi vrea pe cei de la Uber plecaţi, măcar primarul Capitalei, în codul de conduită pentru firmele actuale de taximetrie, ar trebui să introducă plata cursei cu cardul, iar în cazul în care nu merge cardul, şi plata trebuie să fie făcută cash, discountul să fie de 30% faţă de preţul cursei.
-
La 50 de ani şi fără niciun ban, doi soţi din Piteşti au început o nouă viaţă la Londra. Au fost angajaţi de un român milionar: „Şi eu am pornit de jos”
În Londra circulă 78.000 de taxiuri black cab, dar şi 153.000 de taxiuri arondate la companii şi dispecerate. Mihaela Ciuculete are 52 de ani şi de patru ani face taximetrie la Londra. „Nu a fost uşor deloc. În primul rând, schimbarea volanului a fost unul dintre impedimente, atât că am avut priceperea asta de a fi şoferiţă, pentru că în 2011, când am venit noi, în afară de construcţii, curăţenie şi şoferie nu aveai unde să te angajezi”, a povestit Mihaela pentru ştirileprotv.ro.
„Nu am făcut niciunul taximetrie. .. Eu sunt economist, soţul meu este inginer. Eu lucram contabilitate si când am ramas fara serviciu, am încercat CV-uri trimise, o gramadă, dar fără folos. Şi atunci, de disperare, am zis: ‘dar ce fac eu, la 49 de ani, de acum înainte?’ N-a fost usor, am lăsat apartamentul… Nu vă spun… cu două trolere, la 49 de ani, să vii să stai aici, la share-ing, pentru ca aici nu poţi să stai de unul singur…”, spune Mihaela.
-
IGPR: Taxiurile din zona aeroporturilor internaţionale, verificate. 43 de sancţiuni, aplicate
Poliţiştii au verificat 139 de autoturisme, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 43 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 7.400 de lei. De asemenea, a fost constatată o infracţiune la regimul rutier, potrivit sursei citate.
Dintre sancţiunile aplicate, 31 au fost pentru abateri prevăzute de OUG nr. 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice, cinci pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 38/2003, privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere şi şapte pentru încălcarea altor acte normative.
Totodată, pe parcursul activităţilor desfăşurate, poliţiştii au reţinut un permis de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
Potrivit comunicatului de presă, într-unul dintre cazuri, poliţiştii au depistat un bărbat din Tulcea, care transporta opt pasageri, pe relaţia Tulcea –Aeroportul Henri Coandă Bucureşti, fără respectarea prevederilor legale.
Bărbatul este cercetat pentru exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi, faptă incriminată de Codul Penal.
Acţiunile desfăşurate de Poliţia Română pentru siguranţa transportului public de persoane continuă şi în perioada următoare.
