BusinessMagazin

Tag: Suceava

  • Decoraţiunile moldoveneşti care au cucerit turiştii străini

    Mirela Nechita, absolventă de Marketing, a lucrat timp de 12 ani la stat în domeniul comerţului, iar în 2004 a hotărât să facă o schimbare în viaţa sa, alegând să parieze pe un business prin care oferea servicii de transport. De-a lungul anilor, ea a mai dezvoltat afaceri precum un centru de sport şi întreţinere corporală, un magazin de flori şi decoraţiuni sau o firmă de mobilier şi materiale de construcţii, însă cel mai longeviv business, care i-a adus şi cele mai bune rezultate, este Natallia Decor.

    „Mi-am dorit să creez un business care să îmbine dinamica unui plan de afaceri cu bucuria de a redescoperi tezaurul moldovenesc de aici, din Valea Şomuzului, ţinutul sucevean în care m-am născut. Articolele Natallia Decor – perdele, cu­ver­­turi, prosoape de baie, huse pentru canapele, feţe de pernă, lenjerie sau alte accesorii textile – nasc acea emoţie a nostalgiei şi a dorului de casă”, povesteşte Mirela Nechita. În 2018, compania Natallia Decor a avut o cifră de afaceri de 100.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. În atelier, compania confecţionează produ­­se finite după tehnologia veche, adică prin tehnica cusutului manual, a ţesutului, cu materie primă adusă din străinătate. „Realizarea unui set de lenjerie de pat cu aplicaţii tradiţionale durează în jur de o zi”, explică antreprenoarea.

    Ea spune că românii plecaţi la muncă în străinătate vin vara acasă şi îşi doresc să îşi decoreze casele în cel mai pur stil moldovenesc.
    „A crescut interesul românilor pentru lucrurile autentice în detrimentul celor pur comerciale şi acum cred că încep să se vadă efectele maturizării noastre ca popor, din punctul de vedere al simţului estetic, al apetitului pentru calitate şi pentru lucru original. Cred cu tărie că preferinţa românilor pentru stilul tradiţional se va menţine şi va lua amploare în următorii ani.”

    Compania are şapte angajaţi, care pot produce săptămânal câteva sute de perdele. Pentru producţia de decoraţiuni, antreprenoarea colaborează cu o echipă de designeri orientată spre stilul rustic. Astfel, firma realizează şi produse unicat sau în serie mică.

    Obiectele de decor şi produsele textile sunt comercializate în propriul magazin al companiei, din Fălticeni. Pe lângă vânzarea din showroom, Natallia Decor colaborează şi cu parteneri precum Nugat, Cassa Rossa Textil, Dedeman, Ax Perpetuum, Brentina, Decoratex sau Marcon. În prezent, compania nu vinde în străinătate, însă în viitor reprezentanta firmei ia calcul înfiinţarea unor puncte de lucru în ţările limitrofe, Republica Moldova, Polonia şi Ucraina. Anul trecut, Mirela Nechita a pornit şi un proiect în domeniul turismului, „Turist în Dolheşti”, proiect-pilot axat pe turism rural în comuna Dolheşti. Ea spune că acesta a dovedit că are un potenţial şi că oamenii tânjesc să revină la rădăcini, la simplitate, în zone mai puţin circulate şi care şi-au păstrat autenticitatea.

    „În 2019 am primit mai multe grupuri de turişti străini, câteva sute în total, din ţări precum Franţa, Italia, Olanda, Germania, SUA, Venezuela, Spania, Danemarca, Australia şi Japonia. Au fost încântaţi de experienţa oferită, sunt foarte atraşi de ecoturism şi turismul cultural, gastronomic şi istoric pe care li-l propunem. Toţi străinii au rezonat într-un mod personal cu stilul arhitectonic tradiţional al caselor, cu savoarea bucatelor noastre cu ingrediente din gospodăriile oamenilor şi cu meşteşugurile ancestrale care încă se păstrează la noi”, susţine antreprenoarea.

    Ea aminteşte că turiştii au putut vizita şi mănăstirea Probota, una din cele mai vechi sihăstrii din Moldova, participând şi la evenimente cu datinile din zonă. O atracţie au fost şi textilele expuse în curţile şi gospodăriile dolheştenilor, de la cergi, ii, ştergare, macate, la năframe şi mici obiecte vestimentare croşetate. Iar unii dintre turişti au şi cumpărat astfel de produse.

    Compania a făcut un parteneriat cu Romanian Business Leaders, prin care au organizat o şcoală de vară pentru viitorii antreprenori şi un eveniment dedicat diasporei. „În decembrie 2018 am fost singura comună din Moldova distinsă cu un trofeu, la categoria Managementul Destinaţiei.”

    În viitor, Mirela Nechita îşi propune să atragă turişti în cât mai multe locaţii din regiune, să deschidă cel puţin o filială regională sau o microîntreprindere cu decora­ţiuni tradiţionale din Valea Şomuzului. „Intenţionez să organizez şi ateliere de creaţie ca o comple­tare a activităţii creative în şcoli. Îndrăznesc să sper că Natallia Decor va deveni un brand relevant la nivel regional, căci moldovenii au această abordare mai degrabă emoţională a conceptului de locuire. Cu proiectul Turist în Dolheşti, suntem în curs de acreditare de la Ministerul Turismului pentru mai multe unităţi de cazare din comună”, conchide Mirela Nechita.

  • Vă era dor de antreprenorul #şîeu? Ce mesaj a transmis din vacanţa în Bali: „Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez”

    Antreprenorul Ştefan Mandachi, fondatorul lanţului de restaurante Spartan, cunoscut însă mai ales pentru protestul său inedit prin construcţia unui metru de autostradă din Suceava, continuă să transmită mesaje referitoare la domeniile din România unde vede loc de îmbunătăţiri.

    De data aceasta a făcut câteva observaţii referitoare la potenţialul turismului românesc în timp ce se afla în vacanţă în Bali.

    Redăm mai jos o parte din mesajul lui Ştefan Mandachi, publicat pe pagina sa de Facebook recent:

    „Bali-i o insulă la capătul pământului. Undeva pe lângă Australia. Abia, abia o găseşti pe Google Maps. Ca să ajungi din Europa acolo faci cam 20 ore (plus-minus) cu tot cu escale. Am ajuns #şîeu aici.

    Am trândăvit ca un vierme câteva zile, apoi (defect profesional) am trecut la comparaţii, în stilul meu necruţător.
    Cu fiecare ţară nouă (sau veche) pe care o vizitez devin tot mai lucid. Constat cu tot mai multă acurateţe ce tâlhari nenorociţi au condus România. Cum şi-au bătut joc o mână de maniaci de o ţară cu un potenţial turistic uriaş!

    Azi am fost la Ubud, un fel de sat-oraş din Bali. Am vizitat o orezărie. Pe mine nu m-a lăsat cu gura căscată. Noroc de-un câine râios cu care m-am împretenit’. Prin preajmă mai era şi un parc (pe care ei îl alintau pădure, ca să atragă turişti) în care patrulau multe maimuţe. Şî câteva temple. Dar ce văd eu mai la vale? Colea’n sat au venit să investească cele mai luxoase lanţuri hoteliere din lume, Four Seasons şi Ritz.

    Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez. Adică, noi avem nestemate ca Bucovina, Transilvania, Delta Dunării şi ne mulţumim cu un pumn de turişti… Iar Bali, o insulă cu patru milioane de locuitori de la capătul globului, atrage anual vro’ 14 milioane de vizitatori. În Bali, templele (care nu te dau pe spate) construite relativ recent, magnetizează milioane de oameni iar noi ne scremem pentru câteva zeci de mii de turişti cu perle culturale din patrimoniul UNESCO, cu cetăţi medievale, mănăstiri vechi, urşi, lupi, munţi, etc.

    Deci o orezărie a putut crea o macro industrie cu sute de prăvălii prin care se generează miliarde de dolari… Dar ia’ să ne gândim că exact aceeaşi orezărie era la… Piatra Neamţ, de exemplu. Şi în loc de templele lor, avem mănăstirile din zona Neamţului. Îţi zic eu ce era: nimic. Pentru că nicio instituţie nu ar fi ajutat sau împins de la spate orezăria din Neamţ.

    În turismul din România e un talmeş balmeş, o degringoladă, o harababură contagioasă, un dezinteres monstruos. Nicio strategie de marketizare a ţării, nicio politică de promovare, nimic, nimic, nimic! Niciun străin nu află ceva relevant despre România în urma vreunei informări oficiale de la noi. Orice patron mediocru, care are un modest departament de marketing, ar putea face o campanie de promovare a ţării, înzecit mai bine decât o face guvernul. Ce mai la deal la vale, suntem luaţi de proşti de către nişte impostori!”

     

  • Vă era dor de antreprenorul #şîeu? Ce mesaj a transmis din vacanţa în Bali: „Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez”

    Antreprenorul Ştefan Mandachi, fondatorul lanţului de restaurante Spartan, cunoscut însă mai ales pentru protestul său inedit prin construcţia unui metru de autostradă din Suceava, continuă să transmită mesaje referitoare la domeniile din România unde vede loc de îmbunătăţiri.

    De data aceasta a făcut câteva observaţii referitoare la potenţialul turismului românesc în timp ce se afla în vacanţă în Bali.

    Redăm mai jos o parte din mesajul lui Ştefan Mandachi, publicat pe pagina sa de Facebook recent:

    „Bali-i o insulă la capătul pământului. Undeva pe lângă Australia. Abia, abia o găseşti pe Google Maps. Ca să ajungi din Europa acolo faci cam 20 ore (plus-minus) cu tot cu escale. Am ajuns #şîeu aici.

    Am trândăvit ca un vierme câteva zile, apoi (defect profesional) am trecut la comparaţii, în stilul meu necruţător.
    Cu fiecare ţară nouă (sau veche) pe care o vizitez devin tot mai lucid. Constat cu tot mai multă acurateţe ce tâlhari nenorociţi au condus România. Cum şi-au bătut joc o mână de maniaci de o ţară cu un potenţial turistic uriaş!

    Azi am fost la Ubud, un fel de sat-oraş din Bali. Am vizitat o orezărie. Pe mine nu m-a lăsat cu gura căscată. Noroc de-un câine râios cu care m-am împretenit’. Prin preajmă mai era şi un parc (pe care ei îl alintau pădure, ca să atragă turişti) în care patrulau multe maimuţe. Şî câteva temple. Dar ce văd eu mai la vale? Colea’n sat au venit să investească cele mai luxoase lanţuri hoteliere din lume, Four Seasons şi Ritz.

    Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez. Adică, noi avem nestemate ca Bucovina, Transilvania, Delta Dunării şi ne mulţumim cu un pumn de turişti… Iar Bali, o insulă cu patru milioane de locuitori de la capătul globului, atrage anual vro’ 14 milioane de vizitatori. În Bali, templele (care nu te dau pe spate) construite relativ recent, magnetizează milioane de oameni iar noi ne scremem pentru câteva zeci de mii de turişti cu perle culturale din patrimoniul UNESCO, cu cetăţi medievale, mănăstiri vechi, urşi, lupi, munţi, etc.

    Deci o orezărie a putut crea o macro industrie cu sute de prăvălii prin care se generează miliarde de dolari… Dar ia’ să ne gândim că exact aceeaşi orezărie era la… Piatra Neamţ, de exemplu. Şi în loc de templele lor, avem mănăstirile din zona Neamţului. Îţi zic eu ce era: nimic. Pentru că nicio instituţie nu ar fi ajutat sau împins de la spate orezăria din Neamţ.

    În turismul din România e un talmeş balmeş, o degringoladă, o harababură contagioasă, un dezinteres monstruos. Nicio strategie de marketizare a ţării, nicio politică de promovare, nimic, nimic, nimic! Niciun străin nu află ceva relevant despre România în urma vreunei informări oficiale de la noi. Orice patron mediocru, care are un modest departament de marketing, ar putea face o campanie de promovare a ţării, înzecit mai bine decât o face guvernul. Ce mai la deal la vale, suntem luaţi de proşti de către nişte impostori!”

     

  • SCANDALUL provocat de senatorul cu dureri de burtă, la spitalul din Suceava, ca să fie transportat cu elicopterul SMURD la Bucureşti

    Managerul Spitalului de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, Vasile Râmbu, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că senatorul Virginel Iordache, internat săptămâna trecută în spital cu enteroviroză, i-a ameninţat şi presat pe medici să solicite elicopter SMURD pentru a fi transfertat la Bucureşti şi că acesta nu a avut un comportament adecvat poziţiei sociale pe care o are.

    Senatorului i s-a propus transferul cu o ambulanţă cu medic, însă a refuzat şi medicii au solicitat elicopter, cererea fiind aprobată de Centrul de Coordonare pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi.

    „A venit senatorul cu anumite simptome, cu ameţeli… A fost internat la noi, într-o primă fază la reumatologie, avea simptome care indicau aşa ceva, apoi a fost preluat la secţia de boli infecţioase. A fost diagnosticat, i s-au făcut nişte analize mai cu voie, mai fără voie, chiar şi un computer tomograf. I s-a spus <domnule, ai enteroviroză şi un mic bloc care este atipic>, s-a aplicat tratamentul, dar el a tot insistat să meargă mai departe, pentru că aceasta este cultura românului, ei cred că mai departe e mai grozav… A tot insistat să fie transferat la Balş (n.n. Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş din Bucureşti), s-a discutat cu Balşul, i-a acceptat transferul. Dânsul a refuzat transferul cu ambulanţa şi a solicitat elicopter. Cum este?! Pacientul nostru, stăpânul nostru! Noi am solicitat mai departe, transmiţând diagnosticul pe care îl are. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lapte stricat într-o şcoală din Suceava/ 9 elevi au ajuns la spital cu dureri abdominale

    Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Suceava a declanşat, luni, o anchetă la Şcoala Generală din Bădeuţi, după ce nouă elevi au ajuns la spital cu suspiciune de toxiinfecţie alimentară. Copiii le-au spus medicilor că au consumat lapte la şcoală şi că acesta ar fi avut un gust ciudat.

    „Există o suspiciune de toxiinfecţie alimentară la o şcoală generală din Bădeuţi. Nouă copii de clasa a treia, după ce au consumat laptele, au prezentat simptome digestive şi s-au prezentat la Spitalul Municipal din Rădăuţi. Colegii mei desfăşoară o anchetă epidemiologică în acest caz şi s-au deplasat şi la faţa locului, la şcoală, pentru a recolta probe. Copiii care au ajuns la spital prezintă forme uşoare de toxiinfecţie”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, dr. Liliana Grădinariu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Imagini SCANDALOASE filmate într-un sat din Suceava: O femeie folosită pe post de frână la căruţă | VIDEO

    Bărbatul care a filmat incidentul şi l-a postat pe Facebook spune că femeia a fost surprinsă în trafic, miercuri, pe un drum din comuna Şcheia, judeţul Suceava.
     
    Aceasta stătea în spatele căruţei încărcate cu fier vechi, pe un cauciuc, pentru a asigura frânarea atelajului.
     
    „Frână la Suceava, specialitatea casei în Şcheia. Mama mia… încă aşa ceva…”, comentează râzând bărbatul care a postat ineditele imagini pe Facebook.
     
    Filmarea în care se vede că femeia era folosită pe post de frână la căruţă a fost realizată pe un drum aglomerat din comuna Şcheia a judeţului Suceava.
     

  • Ce a păţit tânărul din Suceava care i-a strigat lui Dragnea că PSD nu a făcut “Nimic” – VIDEO

    La un moment-dat liderul PSD a fost confruntat chiar de unul dintre participanţii la miting.
     
    „Ce am făcut noi?”, a întrebat retoric în timpul discursului Liviu Dragnea pregătindu-se să enumere presupusele realizări ale guvernării PSD.
     
    „Nimic!”, i-a răspuns un tânăr aflat în sală.
     
    Vizibil nevors şi deranjat de răspuns, Liviu Dragnea l-a jignit pe tânăr: „Nimic eşti tu, ţi-o spun direct! Ai răbdare să-ţi spun ce am făcut noi, mincinosule!”.
     
    Preşedintele PSD Suceava, Ioan Stan, aflat în dreapta lui Liviu Dragnea, le face apoi un semn colegilor spre tânărul care l-a înfruntat pe şeful partidului.
     
    Imediat, mai mulţi pesedişti, printre care şi primarul comunei Moara, Eduard Dziminschi, l-au agresat pe tânăr şi l-au scos afară cu forţa din sala de sport în care avea loc mitingul, scrie stirisuceava.net
     

  • Antreprenorul care a făcut METRUL de autostradă de la Suceava are un nou proiect. „Cu siguranţă, ştiu ei mai bine cine sunt vinovaţi”

    Mandachi vrea să facă un documentar despre morţii de pe şoselele din România.

     
    “Impreuna cu echipa mea (prieteni, colaboratori, experti) lucram la un proiect nou.
     
    Vom incepe pregatirile pentru un film documentar de lungmetraj care are ca teme:
     
    – tragediile care se repeta in Romania de 30 ani din cauza accidentelor rutiere si a nesimtirii celor care au condus Romania
    – zona de confort si nepasare a romanilor
    – importanta unui pas mic de furnica pentru o tara intreaga
    – reactivarea constiintei romanilor
    – coruptia si politicul care contamineaza curajul oamenilor”, anunţă pe Facebook Ştefan Mandachi.
     
    El vrea să le ia interviuri oamenilor politicienilor, dar şi altor voci din societate, care fie l-au susţinut, fie l-au criticat.
     
    “Va urma o perioada de interviuri inclusiv cu politicieni pentru a incerca sa depistam cine sunt vinovatii pentru moartea a 2.000 oameni anual (multi nevinovati) . Cu siguranta, stiu ei mai bine cine sunt vinovatii.
     
    Asta nu inseamna ca imi voi incalca promisiunea ca nu voi face politica vreodata in aceasta viata.
     
    Un film documentar inseamna DOCUMENTARE, de aceea este ilogic sa excludem din cercetare oameni politici”, isi explica demersul Stefan Mandachi.
     
    Acesta are de gand sa calatoreasca mult in Romania, incepand din iubita lui Bucovina si va duce mesajul sau la cat mai multi romani.
     
    “Astept cat mai multe sugestii din partea voastra. Ma intereseaza marturia oamenilor care au pierdut oameni dragi in accidente rutiere sau si-au distrus vietile din cauza drumurilor dezastruoase.
     
    Astept cu mare interes alte idei de la voi cu privire la oameni, victime, locatii, evenimente, intamplari, decese, nervi, situatii absurde, cu care sunt sigur ca va confruntati multi dintre voi.
     

  • Cât câştigă românii: angajatul din Suceava, cu 70% mai puţin decât cel din Bucureşti

      „Decalajele salariale dintre regiuni nu reflectă decât decalajul dintre dezvoltarea economică a acestora. Motivul pentru care în Bucureşti sunt salarii mai mari decât în alte zone este reprezentat de faptul că, în Capitală, economia oferă locuri de muncă bine remunerate, aici sunt sediile companiilor mari, multinaţionale, care angajează personal cu studii superioare, şi aici sunt şi mulţi angajaţi din domeniul IT, cu calificări înalte şi salarii mari. În schimb, în Suceava sunt industrii cu salarii mici, în zona fabricării de încălţăminte sau confecţii, în construcţii sau în zona de restaurante şi hoteluri“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

    Statisticile INS arată că în topul zonelor cu cele mai mari salarii din economie se află, după Capitală (unde salariul mediu a fost de 3.483 de lei net în 2018), judeţele Cluj (3.048 de lei net pe lună în 2018), Timiş (2.890 lei net), Ilfov (2.868 lei net) şi Sibiu (2.771 lei net). Astfel, doar în Bucureşti şi în Cluj salariul mediu a depăşit valoarea de 3.000 de lei net pe lună.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro. 

  • ”Românii nu se simt bine dacă nu pleacă cu măcar doi litri de motorină acasă”, recunoaşte un şef neamţ la o firmă din România

    Matthias Hochrein, de 36 de ani, din Ulm, şi-a mutat centrul vieţii în România, la o fermă situată la 20 de km de oraşul Suceava, regiunea Bucovina. El a dorit să devină fermier, pasiune pe care a descoperit-o pe timpul unei ucenicii când a frecventat Şcoala Waldorf din Ulm.

    Primul contact cu ţara l-a avut la momentul construirii unei şcoli Waldorf în România, unde a învăţat limba locală, s-a căsătorit cu o româncă şi are doi copii, potrivit ziarulromanesc.de.

    Ferma se află în apropiere de una dintre ultimele fabrici româneşti de zahăr. Se ocupă de fermă împreună cu alţi doi asociaţi germani. A început cu un teren de 450 de hectare. Între timp cei trei parteneri au mai cumpărat pământ. Au 14 angajaţi şi cultivă 2.200 de hectare cu sfeclă, grâu, soia, rapiţă şi porumb.

    ”Suntem un exemplu antreprenorial pozitiv privind ceea ce se poate face în România”, declară Matthias. Cu toate acestea, nu îşi vede viaţa pentru totdeauna în România. În ciuda dificultăţilor, el vede partea bună a oamenilor, însă spune că ”lucrătorii români nu se simt bine dacă nu se duc seara acasă cu măcar doi litri de motorină furată”. Din acest motiv, Matthias a pus la dispoziţie o listă pe care fiecare angajat poate trece ce a luat cu el.

    Însă acest sistem nu prea funcţionează, scrie swp.de.