Tag: standard

  • Dublul standard, proiectul-moştenire lăsat de Liviu Dragnea, adoptat în Senat

    Propunerea legislativă privind sancţionarea dublului standard de calitate a produselor şi serviciilor pentru consumatori a fost adoptată de senatori cu 57 de voturi „pentru” şi 18 abţineri.

    Prevederile iniţiativei legislative vor fi aplicate „tuturor persoanelor fizice autorizate şi juridice care desfăşoară relaţii comerciale cu produse de larg consum, produse agroalimentare, produse nealimentare, carburanţi, servicii de telefonie şi internet, servicii financiare, servicii turistice, indiferent de forma de comerţ”, conform unui amendament din raportul de admitere adoptat de Comisia economice a Senatului la proiectul de lege.

    Iniţiativa arată că o amendă de maximum 4% din cifra de afaceri va fi aplicată pentru „comercializarea produselor şi serviciilor pentru consumatori la care s-a constatat existenţa dublului standard”, iar „în caz de abatere repetată se poate suspenda autorizaţia de funcţionare a comerciantului/prestatorului de servicii pentru o perioadă de 6 luni”, potrivit sursei citate.

    „În sensul prezentei legi prin dublu standard de calitate a produselor sau serviciilor pentru consumatori se înţelege o practică comercială care implică introducerea pe piaţă a unui produs ca fiind identic cu acelaşi produs comercializat în mai multe state membre, în cazul în care aceste produse au în mod semnificativ o compoziţie diferită sau caracteristici care cauzează sau pot determina consumatorului mediu să ia o decizie comercială pe care nu ar fi luat-o în caz contrar”, mai arată un amendament al raportului adoptat de senatorii din Comisia economică.

    Totodată, în cazul produselor şi serviciilor pentru care s-a constatat existenţa dublului standard sunt aplicate „prevederile Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor”, conform sursei menţionate.

    Potrivit iniţiativei legislative, comercializarea produselor si serviciilor pentru consumatori cu standarde duble de calitate „constituie o practică înşelătoare şi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală după caz”.

    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor ar urma să fie făcute de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi, după caz, de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

    Potrivit proiectului de lege, ANPC va recolta probe în vederea efectuării analizelor de laborator pentru produsele susceptibile de dublu standard.

    „Prezenta lege are ca obiect stabilirea cadrului juridic de constatare a dublului standard la produsele si serviciile catre consumatori în vederea protejării intereselor consumatorilor în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE)nr.1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 şi (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei, a Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale,Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor”, arată articolul 1 al propunerii legislative.

    Fostul lider PSD Liviu Dragnea şi actualul purtător de cuvânt al PSD Valeriu Steriu sunt cei doi iniţiatori ai proiectului de lege.

    Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind decizională.

  • Emil Boc: Autostrada Transilvania nu se poate face la orice pret. Nici Bechtel nu e mai presus de lege

    “Bechtel trebuie sa cada de acord cu Compania Nationala de
    Autostrazi si cu Ministerul Transporturilor pe ceea ce inseamna
    preturi, astfel incat, sunt convins, lucrarile la autostrada sa
    continue, pentru ca este un obiectiv al Guvernului si al coalitiei
    sustinerea autostrazii Transilvania, dar cu respectarea legii, ca
    nimeni nu poate fi mai presus de lege in aceasta tara, inclusiv
    Bechtel”, a afirmat Emil Boc.

    Compania Nationala de Autostrazi le-a cerut celor de la Bechtel
    sa-si reduca pretentiile de cost cu aproximativ 35% si sa
    revizuiasca graficul de executie, avand in vedere ca nu se mai pot
    incadra in termenul contractual de finalizare a autostrazii
    Brasov-Bors, prevazut pentru 2013.

    Guvernul a stabilit la sfarsitul anului trecut standarde de cost
    pentru constructia de autostrazi. Un kilometru de autostrada ar
    urma sa coste pana la 3,802 milioane euro in zona de ses, 4,98
    milioane euro in zona de deal si 5,922 milioane euro in zona de
    munte. Standardele de cost nu includ lucrarile de arta (poduri,
    viaducte, tuneluri) si cele conexe.

    “Acum avem standarde. Guvernele anterioare nu au avut bunvointa sa
    impuna standarde de cost pe kilometrul de autostrada sau pe
    kilometrul de drum, pentru ca furau mai usor. Acum, acest guvern,
    pentru prima data in istoria de dupa 1990, spune cat trebuie sa
    coste un kilometru de autostrada, un kilometru de drum judetean, un
    kilometru de drum comunal, ca atunci cand se face o licitatie sa ai
    la ce te raporta. Daca erau aceste standarde cand s-a incheiat
    contractul Bechtel din pix de catre Nastase si Mitrea, sunt convins
    ca aveam un alt pret si o alta valoare. Acum trebuie sa se revina
    la normalitate. Asta e realitatea”, a spus Boc.

    Premierul a fost solicitat sa comenteze propunerea Consiliului
    Judetean Cluj de a prelua tronsonul Gilau-Nadasel de autostrada, pe
    care sa-l realizeze cu banii judetului. “Orice colaborare este
    binevenita in orice domeniu, iar dupa cum vedeti, la Cluj,
    colaborarea dintre Guvern, Consiliu Judetean, Primarie este
    impecabila. Obiectivul Guvernului este ca acest tronson sa fie
    facut de Guvern, pentru ca face parte din prioritatea noastra
    aceasta componenta a autostrazii, deci in conditiile in care se
    reiau lucrarile la Autostrada Transilvania, primul tronson pe care
    se lucreaza este acesta, dar orice idee de parteneriat
    public-privat este binevenita”, a comentat Boc.

    Premierul a inaugurat sambata soseaua de ocolire a municipiului
    Cluj-Napoca pe relatia nord-est, Bulevardul Muncii-Apahida. El a
    mutat o baliza amplasata la intrarea pe varianta de ocolire,
    marcand astfel deschiderea traficului rutier.

    Varianta de ocolire are o lungime totala de 4,5 kilometri, iar
    costurile lucrarilor au depasit sase milioane de euro. in urma
    deschiderii circulatiei pe aceasta ruta vor fi scoase din
    Cluj-Napoca peste 3.000 de vehicule grele pe zi.

  • Sistemul monetar al viitorului. Ne intoarcem la etalonul aur?

    Indicator al sanatatii unei monede, raportul dintre datoria
    totala a unei tari si PIB este in Statele Unite evident
    dezechilibrat, dupa ce a ajuns la peste 370%. Scepticii spun ca
    asta e dovada ca economia se afla intr-o plina bula a datoriei,
    fiindu-i necesari din ce in ce mai multi dolari imprumutati pentru
    a obtine un dolar de produs intern brut, raport care ajunsese
    recent la 10 dolari imprumutati pentru un dolar de crestere a
    PIB.

    Fata de anul 2000, PIB a crescut cu 56% (de la 9,4 trilioane de
    dolari la 14,7 trilioane), insa datoria totala s-a umflat cu 112%
    (de la 26,1 trilioane de dolari la 55,3 trilioane), potrivit
    USDebtclock.org. In timpul crizei din 1929-1933, acelasi raport
    ajunsese la un maximum de aproape 300% inainte de a face implozie
    si de a trimite intreaga lumea intr-un vertij la capatul caruia
    s-au aflat ororile razboiului mondial. Iar acum, tot razboiul
    dintre republicani si democrati se duce exact pe tema datoriei:
    poate fi marit plafonul de indatorare, ca statul sa nu ramana fara
    bani, sau trebuie taiate drastic cheltuielile, tocmai intr-o
    perioada cand relansarea economiei SUA e incerta?

    Cantitatea de moneda americana de pe piata a crescut deja odata
    cu programele de stimulare Q1 si Q2 de care aminteam mai sus si
    odata cu ea au crescut (aproape s-au dublat) si preturile
    principalelor marfuri. Corelatia dintre cresterea ofertei de dolari
    si inflatia mondiala nu denota insa o cauzalitate mecanica, afirma
    unii analisti: marfurile s-au scumpit pentru ca exista o cantitate
    mai mare de bani in piata, insa acea cantitate n-ar fi de dolari,
    ci de yuani.

    China, mai mult decat Statele Unite si Europa la un loc,
    tipareste yuani ca sa plateasca cu ei cantitatea in crestere de
    materii prime pe care o cere economia sa. Intre 1996 si 2008 China
    si-a crescut masa monetara M2 cu 17,4%, iar in 2009 ritmul de
    crestere fata de anul precedent a fost de 24,6%. La randul lor, SUA
    au majorat cu 6,3% masa monetara intre 1996 si 2008, iar in 2009 cu
    3,5% fata de anul precedent.

    La randul sau, Europa sta si ea destul de inconfortabil, mai
    ales ca nevoia de reformare a fundamentelor zonei euro se suprapune
    peste calendarele electorale din Germania si Franta. Conducerea
    Bancii Centrale Europene (BCE) ia in discutie saptamana aceasta
    problema datoriilor Greciei, unde criza datoriilor s-a acutizat.
    Problema in cazul Greciei este evident de solvabilitate, iar
    randamentele pe care le cer investitorii pentru a cumpara datorie
    greceasca arata clar ca isi fac foarte putine sperante ca Atena va
    fi vreodata in stare sa isi onoreze platile in structura lor de
    acum.

    Europa este insa divizata intre viziunea Germaniei, care nu-si
    doreste acordarea unor noi imprumuturi Greciei, ci restructurarea
    celor existente, si cea a Bancii Centrale Europene, pentru care o
    restructurare, fie ea si una “soft”, ar insemna decredibilizarea
    anticipata a oricaror alte viitoare emisiuni de datorie ale zonei
    euro.

    Tratamentul care a fost aplicat in Grecia din mai anul trecut si
    pana acum nu a dat roadele asteptate: economia nu si-a revenit,
    majoritatea imprumuturilor au fost folosite sa le rostogoleasca pe
    cele vechi, insa la dobanzi mai mari, iar tintele fiscale au fost
    ratate. Aceasta a deschis discutia despre posibilitatea ca
    aplicarea masurilor fiscale si tot programul de privatizare in
    valoare de 50 de miliarde de euro, la care Grecia s-a angajat
    pentru urmatorii trei-cinci ani, sa fie scoase de sub autoritatea
    Atenei si trecute in raspunderea directa a Bruxellesului. Ar
    insemna un pas inainte spre unificarea fiscala a zonei euro, asa
    cum e ea dorita de Germania, dar tot nu ar exclude un deznodamant
    prost al crizei datoriilor grecesti, lucru sanctionat prompt prin
    retrogradarile succesive de rating suferite de Grecia din partea
    Moody’s sau a Fitch.

    Coruptia, birocratia, fuga profiturilor in strainatate, faptul
    ca economia elena se afunda in recesiune in loc sa-si revina si
    faptul ca protestele de strada zilnice au devenit sport national
    compun un amestec cu potential exploziv, care ii determina pe unii
    comentatori greci si straini sa propuna o solutie radicala, de
    iesire din zona euro si din UE si de reintoarcere la drahma, pentru
    a-si putea apoi reaseza datoriile prin devalorizarea puternica
    (50-60%) a propriei monede. Ar fi pentru prima data cand un stat
    renunta la moneda unica (mecanismul de iesire din zona euro nici
    macar n-a fost prevazut in tratate), iar consecintele pentru zona
    euro ar fi catastrofale: dupa Grecia, pe usa ramasa deschisa ar
    putea urma oricand Irlanda si Portugalia, lipsite si ele de
    capacitatea de rambursare conform planului a imprumuturilor uriase
    pe care le-au angajat.

    Nimeni nu vrea sa deschida insa o astfel de cutie a Pandorei,
    pentru ca proiectul monedei unice europene e sfant pentru liderii
    ei, iar cei ce au interesul economic ca zona euro sa reziste si sa
    poata oferi o contrapondere solida la dominatia mondiala a
    dolarului sunt multi. Pe investitorii chinezi ii vedem deja in
    Grecia, cumparand active si oferindu-si sprijinul. Si daca ne luam
    dupa conservatorii americani speriati de o invazie rosie, au
    inceput deja sa faca acelasi lucru si in SUA.