Primele cinci destinaţii de studii în străinătate sunt Franţa, Germania, Italia, SUA şi Ungaria, cu numere în scădere pentru Franţa şi Germania şi numere în creştere pentru Italia, care va deveni, conform previziunilor statistice, destinaţia preferată de români în 2011. De asemenea, se aşteaptă ca Marea Britanie şi Spania să depăşească anul acesta SUA şi Ungaria în topul primelor cinci universităţi preferate de studenţii romani. Creşterea acestora în ultimii ani în detrimentul SUA şi al vecinilor din vest poate fi datorată intrării României în Uniunea Europeană, când au scăzut şi taxele pentru studenţii români, potrivit Romanian International University Fair.
În 2011, programele cele mai căutate de studenţii români au fost în tehnologie şi automatică, business, management şi finante, design, studii sociale şi marketing şi publicitate.
Sesiunea de toamnă a bacalaureatului a început în 22 august, pentru examinări fiind înscrişi 109.595 de candidaţi, cu aproape 40.000 mai mulţi decât în 2010. În 29 august, 62.348 de candidaţi au fost în sălile de examen pentru testul la limba şi literatura română, iar în 30 august au susţinut proba la limba maternă 945 de candidaţi.
La 4 septembrie vor fi afişate primele rezultate şi tot atunci pot depune contestaţii cei nemulţumiţi de notele obţinute.
“Am marit spatiul de expunere si am crescut numarul de articole
disponibile; am adus in prim-plan produsele de lux, iar vanzarile
ne-au crescut cu 50%”, declara Virgil Lixandru, director marketing
si vanzari Senso Ambiente.
Tot in directia cresterii vanzarilor, Senso Ambiente a atras game
noi de produse in portofoliul companiei prin semnarea de noi
contracte de distributie si prin aducerea ultimei generatii de
produse sanitare prezentate la ISH Frankfurt. Produse precum
cabinele de dus de la Huppe si cele de la Hansgrohe se regasesc de
acum printre cele 125 de produse comercializate in showroom-urile
din toata tara, masura ce contribuie la mentinerea cresterii
vanzarilor.
De asemenea, diversificarea portofoliului de produse Senso
Ambiente a fost gandita pentru a acoperi cerintele pentru bai de
marca – de la un cost minim la cele de zeci de mii de euro. In
momentul de fata, produsele disponibile pot acoperi atat mobilarea
completa a unei bai cu produse de marca in limita a 450 de euro
(lavoar, vas de toaleta, cada, dus, inclusiv bateriile), dar si o
baie cu design special, cu produse ce pot ajunge pana la valoarea
de 18.000 – 20.000 de euro.
In ceea ce priveste piata de profil – piata de produse sanitare
premium – Virgil Lixandru concluzioneaza ca aceasta a cunoscut un
trend asemanator cu acela al anului trecut, mai exact o crestere de
aproximativ 5% in prima parte a lui 2011, ceea ce situeaza volumul
de vanzari la un nivel comparabil cu acela din anul 2004, si anume
la o cifra de aproximativ 30 – 35 de milioane euro. Directorul
Senso Ambiente concluzioneaza: “In pofida faptului ca suntem
departe de nivelul volumelor din 2007 sau 2008, se poate prevedea,
in urmatoarele luni, o mentinere a actualului trend, adica o
crestere usoara a nivelului global al pietei.”
Importator si distribuitor cu peste sase ani de activitate pe
piata obiectelor sanitare de marca, cu 11% cota de piata pe acest
segment, compania Senso Ambiente este prezenta in peste 20 de orase
printr-o retea de 60 de distribuitori. Senso Ambiente este
importator direct al companiilor Ideal Standard, Novellini,
Hansgrohe, Duravit, Glass Idromassaggio, Cleopatra, APAVISA si
Huppe. Compania Senso Ambiente face parte din ITS Group include
IT&S (companie specializata pe piata de IT&C), ITS Events
Management (organizare targuri si expozitii), precum si Centrul de
afaceri Aqvila Rucar.
Intrebare de 100 de puncte: ce ati face daca ati primi
un loc de munca platit cu 4.000 de euro pe luna? Aveti 23 de ani si
abia ati terminat studiile. Locul vacant este intr-o companie
multinationala, la Oslo, iar sansele de promovare sunt
promitatoare. Ati accepta? Irina Scarlat a spus pas. “Am simtit ca
in Romania pot sa-mi construiesc o cariera mult mai solida”,
explica scurt tanara. S-a intors recent in tara dupa aproape doi
ani petrecuti la studii in strainatate. A terminat Facultatea de
Relatii Economice Internationale din cadrul Academiei de Studii
Economice de la Bucuresti, dupa care a plecat la Oslo, unde a urmat
un program masteral, cu specializare in economie politica, iar apoi
a ajuns la Paris pentru un alt master – marketing si comunicare.
Doua repere importante in CV-ul ei si un inceput ideal de
cariera.
Daca nu ar fi obtinut burse de studiu pentru ambele, stagiile
din Norvegia si din Franta ar fi costat-o 29.000 de euro. “Din
fericire, bursele pe care le-am primit din Romania, plus bursele pe
care le-am primit apoi si de la facultatile din strainatate, dar si
faptul ca la Oslo am lucrat in cadrul facultatii pe un post similar
celui de asistent universitar m-au ajutat sa adun suficienti bani
cat sa acopar 140% din costurile pe care le-am avut”, spune
Irina.
Faptul ca a plecat cu ajutorul unei fundatii care sprijina
studiile in strainatate a obligat-o sa se intoarca in tara, aceasta
fiind una dintre conditiile sponsorizarii, dar, chiar daca nu ar fi
avut aceasta “inradacinare contractuala”, tot nu ar fi vrut sa
ramana in alta tara. Asa ca atunci cand a primit o oferta din
partea unei companii multinationale din Oslo de a lucra acolo, pe
un salariu de 4.000 de euro pe luna, i-a fost simplu sa spuna nu.
“In strainatate intri pe o pozitie de entry level usor si esti bine
platit, dar apoi, ca expat, este greu sa avansezi. In plus, nu am
putut niciodata sa concep ca viata mea ar putea continua altundeva
decat acasa. Faptul ca stiam ca ma voi intoarce in Romania era
foarte important pentru psihicul meu”, explica aceasta.
Irina face parte dintre cei doar 24% din studentii romani care
studiaza in strainatate si care vor sa se intoarca dupa terminarea
studiilor, potrivit unei cercetari recente realizate de Liga
Studentilor Romani din Strainatate. Atunci cand a venit acasa,
primul impuls a fost sa se angajeze intr-o companie. A trimis CV-ul
sau si scrisoarea de intentie mai multor grupuri de comunicare si a
primit raspuns destul de repede, insa, dupa ce s-a gandit mai bine,
si-a dat seama ca isi doreste, de fapt, altceva – sa aiba propria
afacere. Si-a deschis, astfel, alaturi de trei prieteni, o mica
agentie de organizare de evenimente si relatii publice. Au deja
cativa clienti si, pe langa asta, Irina Scarlat este
vicepresedintele pe comunicare al Ligii Studentilor Romani din
Strainatate. Tine, deci, in permanenta legatura cu romanii care au
plecat afara sa studieze si stie mai bine decat oricine cum isi vad
acestia viitorul profesional, ce inseamna Romania pentru ei si, mai
ales, de ce au ales sa plece.
Datele pe care organizatia din care face parte le-a adunat arata
astfel – sunt 50.000 de romani care studiaza in strainatate, fie ca
este vorba de programe de licenta, studii masterale, programe
doctorale, post-doctorale ori programe de tip MBA (Master of
Business Administration) sau EMBA (Executive Master of Business
Administration). Toti spun ca, odata admisi la universitatile de
peste hotare, asteptarile lor se schimba radical si incep sa ceara
mult mai mult de la ei insisi, de la societate si de la eventualii
angajatori. Cei mai multi (36%) declara categoric ca nu vor sa se
mai intoarca in Romania, 38% sunt nehotarati si asteapta aparitia
unui element declansator care sa le contureze decizia, in timp ce
24% stiu sigur ca vor veni inapoi acasa. Interesant este si cum isi
motiveaza raspunsurile – 46% dintre tineri spun ca se intorc acasa
pentru ca aici sunt prietenii lor, iar 31% vor sa fie alaturi de
familie. In ceea ce-i priveste pe cei care nu mai vor sa auda de
Romania, motivele sunt evidente – 64% vor sa se desprinda de
societatea romaneasca in ansamblu si de toate practicile ei, in
timp ce 55% sunt descurajati de ofertele de angajare existente in
tara.
Daca optati pentru o facultate tehnica, pentru Contabilitate sau
pentru Medicina, ati dat lovitura:: domeniile in care se cauta cei
mai multi specialisti sunt IT&C, financiar-contabilitate,
medical si inginerie, potrivit specialistilor de la Manpower.
Din pacate, cei mai multi absolventi sau studenti se indreapta
spre posturi din marketing, PR si comunicare, resurse umane –
domenii in care ofertele reale de locuri de munca sunt destul de
putine. “Se pare ca astfel de domenii exercita o atractie pentru
multi tineri, chiar daca piata reala a muncii nu le confirma
asteptarile in aceasta privinta”, a declarat Diana Murgan,
Permanent Placement Consultant Manpower.
Odata ce mediul de afaceri se dezvolta, companiile cauta evident oameni foarte bine pregatiti care sa le conduca. Aceasta poate insemna trei lucruri: un CV intesat cu diplome, o experienta profesionala care vorbeste de la sine sau, in cele mai fericite cazuri, ambele. “Atunci cand cautam un top manager pentru o companie, avem de-a face cu doua tipuri de angajatori: unii care sunt foarte sensibili la studiile si specializarile candidatului si unii pentru care experienta profesionala e decisiva. In ultimul timp, numarul celor din a doua categorie a crescut destul de mult”, spune Razvan Soare, partener in cadrul companiei de executive search Stanton Chase si unul dintre managerii pentru care obtinerea unui certificat MBA a reprezentat in urma cu sase ani un obiectiv foarte important de indeplinit.
Pentru ca avea in spate o experienta de 10 ani in mediul de business, Soare si-a ales cu circumspectie furnizorul de MBA si a exclus aproape din start programele care existau la acel moment pe piata din Romania. Asa ca a facut un “full MBA” la Rotterdam School of Management, renuntand la locul sau de munca pentru o perioada de doi ani. Astazi, sase ani mai tarziu si dintr-o pozitie-cheie in cadrul unei firme care se ocupa cu recrutarea de top manageri, Razvan Soare recunoaste ca perspectivele asupra cursurilor MBA s-au schimbat si ca acestea nu mai sunt vazute ca un “pasaport” catre posturi de top.
Mult mai importante sunt realizarile profesionale anterioare, abilitatile de manager confirmate intr-o companie mare, cursurile de Master of Business Administration venind doar ca o completare. Principalii jucatori de pe piata romaneasca de programe MBA sunt de acord ca atat candidatii, cat si angajatorii si-au mai schimbat prioritatile in ultimul timp, dar spun totodata ca, desi situatia nu este stralucita, nu este nici dramatica. Una dintre nemultumiri ar fi ca apogeul popularitatii acestor programe pare sa fi trecut (daca a fost vreodata atins), iar potentialii cursanti sunt din ce in ce mai atrasi de programele din strainatate, care beneficiaza de acreditari din partea unor organizatii de referinta, precum The Association of MBAs (AMBA), The European Foundation for Management Development sau The Association to Advance Collegiate Schools of Business (AACSB), din SUA.
Interesant este ca numai 1% din programele de MBA din lume beneficiaza de recunoasterea internationala a celor trei organizatii, iar in Romania exista doar un astfel de program triplu acreditat international – MBA al Open University Business School, realizat prin intermediul CODECS.
Pe langa acest deficit de credibilitate pe care il au multe programe de MBA interne, in ultimul timp au aparut si asa-numitele module “express” sau “hibrid”, care ofera o certificare MBA in doar zece zile. Preturile indica, in prima faza, o oferta greu de refuzat – aproximativ 1.000 de euro in schimbul unei experiente educationale record: in zece zile, cursantii ar trebui sa fie familiarizati cu domenii ca marketingul, etica afacerilor, contabilitatea, comportamentul organizational, analiza cantitativa, finante, strategie – in conditiile in care cursurile traditionale de MBA dureaza aproximativ doi ani, iar tarifele pot depasi 35.000 de euro in Romania si chiar 70.000 de euro la scolile de afaceri din exterior.
Pentru firmele mari, asemenea oferte nu reprezinta o amenintare si nici macar un concurent demn de luat in seama, dar pot fi un semnal ca piata sufera anumite dereglari. “Bineinteles ca nimeni nu crede intr-un astfel de mesaj si, mai ales, nimeni nu ar zbura cu un astfel de pilot. Asa stau lucrurile si in management. Ce organizatie si-ar dori un manager care spune ‘Mi-am luat MBA-ul in zece zile’?”, comenteaza Rodica Radulescu, director al Business School, CODECS Romania.
In plus, faptul ca vorbim despre o piata al carei ritm de crestere este destul de redus este influentat si de contextul extern, unde cele mai multe dintre scolile de afaceri trec printr-un proces de schimbare generat de globalizarea mediului de afaceri, care impune noi competente si aptitudini. “Indiferent daca se afla pe continentul european, american sau in zone emergente din Asia, managerului care iese pe poarta unei scoli de afaceri i se cere la locul de munca un alt comportament, care uneori nu poate fi deprins in scoala”, spune Rodica Radulescu.
Cifrele indica faptul ca ritmul de crestere a pietei este relativ mic, in conditiile in care pentru anul acesta este estimata atingerea unei valori de 2,5-3 milioane de euro, dupa ce anul trecut piata s-a cifrat la aproximativ 2,7 milioane de euro. Mentinerea unor valori atat de apropiate nu era de asteptat, avand in vedere faptul ca in ultimii doi ani au intrat pe piata din Romania noi organizatori de programe MBA sau Executive MBA, in sistem franciza. Printre programele care sunt astazi active pe piata se numara WU Executive Academy, organizat de Universitatea de Stiinte Economice si Administrative din Viena, EMBA ASEBUSS, MBA Open University Business School sau MBA Romano-German.
In fine, avalansa de cursanti care au urmat programe de MBA sau EMBA in primii ani in care acestea au fost organizate aici a facut ca astazi multi sa nu mai vada o astfel de diploma ca pe un avantaj competitional imbatabil, ci doar ca pe o recunoastere care tine mai degraba de implinirea pe plan personal. “Eu mi-am vazut MBA-ul ca o continuare logica in business si recunosc ca m-a pozitionat valoric, in propriii-mi ochi, pe o alta scala”, explica Razvan Soare.
In fiecare an, aproximativ 300 de romani termina cursuri MBA, iar cei mai multi provin din domenii precum FMCG, IT&C, farmaceutice, sistemul bancar si asigurari. Pe plan international, media de varsta a participantilor inscrisi intr-un program Executive MBA este de 39 de ani, dintre care aproximativ 7-8 ani de experienta manageriala. “Piata din Romania este insa diferita in acest sens, deoarece tinerii ajung mai rapid in posturi de conducere, in special daca aleg sa si lucreze in timpul facultatii”, afirma Bianca Ioan, director de marketing la ASEBUSS Romania. Potrivit lui Ioan, media de varsta a participanttilor EMBA ai ASEBUSS era de 36 de ani in perioada 1993-2000, ajungand in ultimele serii la 34-35 de ani.
