BusinessMagazin

Tag: rural

  • Aproape jumătate din persoanele din mediul rural declară că nu au un loc de muncă, doar 4% spun că sunt şomere

    În “Raportul asupra antreprenoriatului şi ocupării în mediul rural” lansat de Fundaţia World Vision România se precizează că în mediul rural din România 46,2 la sută din totalul persoanelor cu vârste între 18- 60 de ani declară că nu au un loc de muncă. Dintre acestea 29 la sută spun că sunt casnice şi că nu realizează niciun venit stabil şi doar 4 la sută declară că sunt înregistrate ca şomere.

    “În acest timp, 5% din populaţia rurală declară că ei sau o persoană din gospodăria în care locuiesc au o afacere proprie şi 22 % îşi doresc ca în următorii doi ani să pornească o firmă proprie, majoritatea în domeniul agricol (57 %), având ca principale surse de finanţare fondurile europene nerambursabile (40 %) şi economiile proprii sau împrumuturile de la familie ori prieteni (40 %)”, se arată în raport.

    Cercetarea, realizată în perioada octombrie-decembrie 2015 în colaborare cu Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, a avut ca scop identificarea principalelor probleme şi oportunităţi în ceea ce priveşte ocuparea, angajabilitatea şi antreprenoriatul în mediul rural, fiind aplicată pe două subeşantioane reprezentative la nivelul populaţiei cu vârsta între 18-60 de ani.

    Raportul a fost realizat pe baza rezultatelor obţinute în cadrul proiectul ui “Made in rural”, care a oferit sprijin pentru persoanele din categorii defavorizate în peste 40 de comunităţi rurale din judeţele Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Constanţa, Cluj, Dolj, Iaşi, Ialomiţa, Ilfov, Vâlcea şi Vaslui.

    În cadrul proiectului peste 2.100 de oameni din mediul rural au beneficiat de servicii integrate de ocupare, iar peste 1.700 dintre aceştia au participat la cursuri de formare pentru a învăţa noi meserii şi peste 350 şi-au găsit un loc de muncă. De asemenea, 2.250.000 de lei au fost acordaţi ca premii pentru 188 de persoane în vederea iniţierii de mici afaceri ca măsură directă de sprijinire a dezvoltării economice a comunităţilor în care aceştia trăiesc împreună cu familiile lor.

  • S-au înmulţit abonaţii TV şi internet

    Rata de penetrare la nivel de gospodării a serviciilor de retransmisie TV a crescut cu 4 puncte procentuale, la 85,1%, iar rata de penetrare a serviciilor de retransmisie prin reţele de cablu este de 55,1%. La sfârşitul anului trecut, 62% din totalul abonaţilor erau din mediul urban, cei mai mulţi dintre ei, 81%, fiind abonaţi la cablu. În mediul rural, proporţia majoritară revine reţelelor satelit de tip DTH, 61% dintre utilizatori fiind abonaţi la acest tip de suport de retransmisie.

    “Serviciile de retransmisie a programelor în format digital îşi continuă creşterea şi în anul 2013, ponderea abonaţilor la aceste servicii în totalul numărului de abonaţi fiind, de asemenea, în creştere. Astfel, din totalul de 6,4 milioane de abonaţi la servicii de retransmisie, peste 3,7 milioane erau abonaţi la servicii în format digital, în creştere cu 7,4% faţă de anul 2012”, arată ANCOM.

    Numărul de conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe a crescut cu 7% în 2013, la 3,8 milioane, 60% dintre acestea asigurând o viteză de transfer al datelor de peste 30 Mbps. Numărul total de conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe a atins, la sfârşitul anului 2013, valoarea de 3,8 milioane, în creştere anuală cu 7%. Dintre acestea, aproximativ 3,5 milioane erau instalate utilizatorilor persoane fizice, în timp ce numărul de conexiuni instalate persoanelor juridice s-a menţinut constant, la 0,34 milioane.

    Tendinţa de creştere mai accentuată a numărului de conexiuni fixe instalate în mediul rural faţă de mediul urban s-a menţinut şi pe parcursul anului 2013. Astfel, din totalul de 3,8 milioane de conexiuni, aproximativ un milion erau instalate în mediul rural, înregistrând un avans de 13% faţă de anul 2012, restul de 2,8 milioane fiind instalate în mediul urban, în creştere anuală cu 5%.

  • Idei de afaceri: consultanţă pentru construirea coteţului de găini (FOTO)

    Ca atare, au apărut o serie de firme sau consultanţi care-i ajută pe cei dornici de revenirea la natură cu sfaturi sau servicii. În SUA există, astfel, asistenţi care se ocupă de diverse treburi din gospodărie, cum ar fi supravegherea instalării de stupi de albine şi construcţia de coteţe de găini, angajarea de personal care să spele ferestre sau să renoveze bucătăria ori administrarea casei de vacanţă.

    Pentru cei care ţin să mănânce la micul dejun ouă de la găini din propria lor ogradă, există companii care oferă consultanţă în domeniu, de la alegerea celui mai bun loc de pe proprietate pentru construirea coteţului – care poate costa şi câteva mii de dolari, dacă se doreşte ca orătăniile să trăiască în lux – la selectarea găinilor care să-l populeze, alese din diverse rase astfel încât ouăle lor să aibă nuanţe diferite pentru ca proprietarii să ştie care dintre ele trage chiulul la ouat.

    Bineînţeles, se poate opta pentru refolosirea unui lemn şi balamale vechi pentru coteţ ori utilizarea unei găleţi vechi de 100 de ani la adunatul ouălor.

    Alte firme se ocupă de grădină şi se pricep să transforme un copac uscat într-o piesă frumoasă de mobilier pentru aceasta, ori aleg legumele şi pomii fructiferi de plantat şi sunt gata să ofere chiar şi reţete de conserve pentru iarnă.

  • Urbanizarea României a îngheţat de 20 de ani

    Din 1990 şi până în 2011 gradul de urbanizare al României a îngheţat. Dacă în 1990 în mediul urban trăiau 54,3% din populaţia României, 21 de ani mai târziu procentul a avansat cu doar 0,6% – la 54,9%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Cum urbanizarea este asociată cu un nivel de trat mai ridicat al populaţiei, rezultă că, de la revoluţie încoace, România a bătut pasul pe loc. Dezvoltarea ansamblurilor rezidenţiale în jurul oraşelor având caracteristici urbane nu compensează dezastrul din industrie care i-a forţat pe mulţi oameni rămaşi fără slujbe să se întoarcă la ţară sau să plece aiurea. Mai grav decât nivelul modest al urbanizării este faptul că ruralul românesc are ca principal atribut sărăcia, spun sociologii şi specialiştii în geografie economică. Nu a locui într-o zonă rurală este marea problemă, spune profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti. “Problema este că locuitorii din ruralul românesc stau extrem de prost la alimentarea cu apă curentă, nu au încălzire centrală, nu au toalete. Totul se reflectă în nivelul de trai, în nivelul de sănătate”.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Trei sferturi din populaţia mediului RURAL trăieşte în condiţii PRECARE

    Totodată, peste 36% din populaţia din rural are statut profesional de lucrător pe cont propriu, potrivit aceleiaşi cercetări, prezentate de Institutul de Economie Socială (IES) şi de Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române.

    Persoanele care trăiesc în mediul rural, spun realizatorii studiului, depind în mare măsură de agricultură, activitate care însă nu le poate asigura un trai decent, date fiind productivitatea redusă şi accesul limitat la pieţe al agricultorilor români.

    În acelaşi context, reprezentanţii IES subliniază gradul mic de asociere înregistrat în agricultura românească, în comparaţie cu cel din Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Unul din 10 copii din mediul rural se culcă flămând, un sfert sunt obosiţi pentru că muncesc

    Studiul “Bunăstarea copilului din mediul rural” arată că problemele care ţin de structura demografică şi de gradul de pregătire sunt serioase şi riscă să limiteze potenţialul de dezvoltare şi pe viitor.

    Astfel, în mediul rural, numărul copiilor este de doar 2,1 pe familie, astfel că, şi fără a ţine cont de efectul migraţiei, multe dintre satele româneşti sunt într-un proces de îmbătrânire şi depopulare.

    Studiul arată că aproximativ 12 la sută dintre gospodăriile din mediul rural nu au nicio sursă de venit în afara alocaţiilor pentru copii, ceea ce face ca pentru un număr ridicat de copii, familiile să facă eforturi majore în acoperirea unor nevoi de bază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taranul roman: econom si dornic sa-si renoveze casa, nu sa-si cumpere alta noua

    Studiul, realizat pe un esantion de 214 gospodarii,
    reprezentativ pentru populatia intre 20-65 ani din mediul rural,
    arata ca foarte putini, in conditiile economice actuale, se
    orienteaza spre cumpararea unei locuinte noi sau a unui teren.
    Studiul a fost facut pentru BCR Banca pentru Locuinte, care a dorit
    astfel sa vada in ce masura ar exista interes in mediul rural
    pentru produsele de economisire-creditare pe care le vinde.

    “Am fost placut impresionati de interesul crescut al populatiei din
    mediul rural pentru economisire-creditare. Chiar si in conditiile
    economice actuale, majoritatea romanilor din mediul rural
    intentioneaza sa economiseasca la fel in cursul urmatoarelor 12
    luni (71%), demonstrand ca sunt oamenii gospodari si continuand sa
    stranga bani albi pentru zile negre”, afirma Alexandru Ciobanu,
    presedintele BCR Banca pentru Locuinte.

    In mediul rural, circa 70% dintre romanii cu varste intre 20-65
    ani, adica aproximativ un milion de persoane, sunt interesati de un
    produs de economisire-creditare pentru copii, in principal cu
    scopul strangerii unui fond de economii (67%), conform lui
    Alexandru Ciobanu.

    Produsele de economisire-creditare vandute de BCR BpL sub marca
    Bauspar, prezentate persoanelor cuprinse in studiu, au fost
    remarcate pentru pret (dobanda fixa de 5% sau 6% pe an pe toata
    perioada creditului), mecanismul de economisire regulata ce ofera
    posibilitatea accesului la creditul locativ si prima de la stat, de
    25% pe an din sumele economisite (dar nu mai mult de 250 de euro pe
    an / depunator), care pe perioada de economisire genereaza pentru
    clienti sume pe care nu le pot obtine din alt produs financiar de
    pe piata.

    BCR BpL finanteaza investitii in domeniul locativ – modernizarea,
    extinderea, cumpararea unei locuinte, a unei case sau a unui teren,
    refinantarea unor credite pentru domeniul locativ sau crearea unui
    avans pentru alte credite pentru domeniul locativ. Pentru cei care
    doresc sa investeasca intr-un timp scurt in domeniul locativ, BCR
    BpL ofera posibilitatea de a contracta un credit intermediar sau
    anticipat, micsorand astfel perioada de asteptare.

    BCR Banca pentru Locuinte, subsidiara a grupului BCR specializata
    in economisirea si creditarea domeniului locativ in sistem
    colectiv, a fost lansata in iulie 2008. Principalii actionari sunt
    Banca Comerciala Romana (cu 80% din actiuni) si S Bausparkasse der
    Oesterreichischen Sparkassen, banca specializata in
    economisire-creditare a grupului austriac Erste (20%%).

  • BCR joaca tare la tara. Cum sa promovezi un serviciu bancar cand potentialul client vede Satana pe card

    Serviciul good.bee Tranzactii Mobile, lansat in martie 2009 si
    promovat de BCR in parteneriat cu Visa, Vodafone si Orange, este
    destinat cu precadere clientilor care nu au mai avut pana acum
    conturi la nicio banca si care au nevoie sa faca tranzactii de
    valoare mica (limita este de pana la 1.500 de lei pe zi), pentru
    transferuri de bani, plati curente de facturi, verificarea soldului
    sau reincarcarea cartelei de mobil pentru Vodafone si Orange.

    Clientul primeste un cont curent la BCR, un card de debit Visa
    Electron cu cip si poate folosi serviciul de pe orice telefon
    mobil, indiferent de vechimea aparatului, fara instalarea unor
    aplicatii suplimentare si fara a necesita acces la internet. Circa
    jumatate din operatiunile facute prin good.bee se fac prin
    telefonul mobil, iar dintre acestea, cam jumatate sunt transferuri
    intre conturi good.bee, restul fiind operatiuni de retragere de
    numerar prin card de la bancomate sau plati la POS-uri, a declarat
    Catalin Moise, director general al good.bee, la conferinta de presa
    de marti.

    “Comisionul este zero pentru mentenanta, si pentru card, si pentru
    tranzactiile prin telefonul mobil, iar comisionul pentru operatiuni
    este de valoare fixa, indiferent de valoarea tranzactiei – 1,15 lei
    pentru tranzactiile intre conturi good.bee si 1,8 lei pentru cele
    catre alte banci”, a spus Moise, adaugand ca in prima parte a
    anului viitor, va fi stabilit un singur comision de o singura
    valoare, indiferent de tipul si de valoarea tranzactiei, care va fi
    fixat la un nivel mai scazut decat in prezent.

    SATANA IN CHIP DE CARD CU CIP

    Ana-Maria Deszo (foto), unul dintre agentii mobili good.bee, a
    detaliat felul cum a promovat serviciul in localitatile rurale din
    judetul Brasov – Tarlungeni, Maierus, Apata, “inclusiv in
    comunitatile de romi, unde oamenii asculta de bulibasa, iar daca
    acesta a inteles cum functioneaza serviciul, atunci e mai usor sa
    le explici si celorlalti”. Nu e usor sa le explici unor oameni din
    mediul rural care au cunostinte financiare reduse ce este un card,
    un cod PIN, un ATM, un cip, a adaugat insa Ana-Maria Deszo,
    povestind ca in unele locuri, echipa ei a fost la inceput
    intampinata inclusiv cu ideea ca “vine Satana, Necuratul” in chip
    de card cu cip.

    Pentru moment, serviciul este disponibil numai pentru persoane
    fizice – fermieri, mici antreprenori, studenti, profesori, angajati
    ai autoritatilor locale, persoane care beneficiaza de asistenta
    sociala si inclusiv persoane cu dizabilitati, ori care locuiesc in
    zone departe de orice sucursala bancara si care ar intampina
    dificultati sa se deplaseze uneori si 20-30 km ca sa faca o plata.
    La anul insa, conform lui Catalin Moise, va fi posibila si
    dezvoltarea unui serviciu pentru persoanele juridice, in special
    mici comercianti, astfel incat clientii care au good.bee sa poata
    face platile si la magazinele care nu au POS-uri.

    Tot de la anul, BCR va putea incheia un parteneriat si cu Cosmote,
    astfel incat sa aiba acces la serviciu si clientii acestui
    operator. Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR, a
    explicat ca operatorii telecom doar preiau si transmit datele de
    tranzactionare, insa procesarea lor se face de catre banca, astfel
    incat situatia contului nu depinde de natura telefonului, a
    cartelei sau a abonamentului, singurul relevant fiind numarul de
    telefon al clientului.

    La ora actuala, circa 15-20% din conturi sunt active, pondere
    considerata normala de Catalin Moise (“sa ne gandim cum erau
    cardurile de acum 10 ani – nu toata lumea le folosea imediat dupa
    activare si in mod constant”), iar valoarea medie a tranzactiei
    este de 100 de lei. Circa 6 din 10 utilizatori sunt studenti, cel
    mai tanar client are 14 ani, iar cel mai in varsta are 86. Moise
    estimeaza pentru 2011 o noua dublare a numarului de clienti si o
    trecere pe profit a serviciului, in conditiile in care nicio alta
    banca nu mai ofera pe piata romaneasca un serviciu similar.

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de miercuri

    Tot miercuri, echipa de fotbal FC Steaua îşi prezintă
    echipamentul de joc pentru sezonul 2010/2011.


  • Cum e sa fii bancher la tara

    CEC Bank, care are cea mai mare retea la nivel national – 1.351
    de unitati – a facut eforturi pentru a moderniza multe dintre
    unitatile sale din mediul rural, pentru ca “tine la blazon”, dupa
    cum a declarat joi presedintele CEC Bank, Radu Ghetea. “Am schimbat
    imaginea unitatilor din mediul rural. La fiecare a trebuit sa le
    cumpar cos de gunoi, rechizite noi, obiecte de inventar./…/
    Reducand cheltuielile prea mult, iti strici imaginea, blazonul. Nu
    ne putem primi clientii in frig”, a mai spus presedintele bancii cu
    cea mai mare prezenta in mediul satesc. In 2009, la nivelul retelei
    CEC au fost reamenajati circa 82.000 mp de spatiu bancar, cu o
    cheltuiala medie de 500 euro/ mp.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info