BusinessMagazin

Tag: Romanii

  • Românii trec la ora de vară. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră

    În noaptea de sâmbătă spre duminică, se trece de la ora de iarnă la cea de vară, adică ceasurile se vor da înainte cu o oră, ora 3.00 devenind 4.00. 

    În fiecare an, în ultima duminică a lunii martie, românii îşi dau ceasul cu o oră înainte, deoarece România trece la ora de vară.

    Mai exact, în noaptea ce desparte 28 martie de 29 martie 2020, toate ceasurile din România vor fi date cu o oră înainte. Ora 3.00 va deveni ora 4.00.

    Acest sistem are ca scop folosirea din plin, cât mai mult timp, a luminii Soarelui. În lunile de vară, ora este dată înainte pentru ca principalele activităţi umane să se desfăşoare cât mai mult posibil pe lumină naturală. În acest fel se economiseşte energia electrică necesară iluminatului.

    Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii.

    În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.

    Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.

    Anul trecut, Parlamentul European a votat în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al Uniunii Europene va avea dreptul să decidă până în 2021 dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.

  • Românii au cumpărat flori de 0,5 mil. euro de pe FlorideLux.ro în 2012

    “În ciuda faptului că, la începutul anului trecut, mizam pe afaceri de 450.000 de euro şi chiar dacă mediul economic nu a fost tocmai favorabil business-ului nostru, am reuşit să ajungem la o cifră de afaceri de 0,5 milioane de euro în 2012. Practic, am avut un avans de 11%, pe o piaţă în scădere cu 20%”, a declarat Marius Dosinescu, CEO FlorideLux.ro.

    Investiţiile realizate anul trecut în deschiderea unui nou punct de lucru, dar şi în sistemul de management, care permite administrarea şi conducerea într-un mod mai uşor a întregii afaceri, prin unificarea tuturor brandurilor din grup, a avut o semnificaţie deosebită în obţinerea acestor rezultate financiare. Astfel, după prima lună de la implementarea acestui sistem, grupul FlorideLux.ro a redus costurile de administrare şi management cu până la 5%.

    Totodată, relansările magazinelor online FlorideLux.ro, CosurideLux.ro, precum şi a întregii reţele de site-uri dedicate Crăciunului, a contribuit la înregistrarea unei cifre de afaceri în creştere în 2012.

    “Anul trecut am relansat FlorideLux.ro, oferind utilizatorilor de smartphone o variantă responsive (adaptată echipamentului mobil după care este accesat site-ul) mult îmbunătăţită. De asemenea, am reorientat puternic magazinul online CosurideLux.ro către zona de B2B, ceea ce ne-a permis să ne atingem targetul de 80.000 de euro, propus la lansarea acestuia, şi am relansat site-urile www.brazidecraciun.ro, www.brazi.ro, www.braziinghiveci.ro, www.braziartificiali.ro, www.decoratiunidecraciun.ro, în vederea poziţionării ca lider pe fiecare segment al decoraţiunilor şi produselor dedicate Crăciunului”, a arătat Marius Dosinescu.

  • Românii au făcut cumpărături online cu cardul de 220 mil. euro în 2012

    Sistemul PayU, cel mai mare furnizor de soluţii ecommerce din România, a înregistrat tranzacţii în valoare de 176,4 de milioane de euro din totalul de 220 de milioane de euro. “2012 a fost anul în care comerţul electronic şi-a mărit ritmul de creştere. Dacă în 2009 volumul plăţilor online a crescut cu 75% faţă de anul anterior, în 2011 creşterea a fost de 24%, aceeaşi tendinţă manifestându-se şi la nivelul numărului de tranzacţii. În 2012 însă, comerţul electronic a cunoscut o evoluţie mai bună, de 38% raportat la valoarea totală şi 51% raportat la numărul tranzacţiilor”, a spus Andreia Stavarache, sales & marketing manager PayU România.

    Valoarea medie a tranzacţiilor a scăzut cu 8% de la 58 la 53 de euro, conform Romcard

    “Scăderea valorii coşului mediu se datorează în primul rând creşterii cu 60% a numărului de tranzacţii în lei, care au, în mod normal, o valoare mai mică”, explică Marin Mitroi, directorul general al Romcard. Pentru 2013, comerţul electronic cu plata prin card este estimat să ajungă la 286 de milioane de euro şi un număr de 5 milioane de tranzacţii.

  • Românii vor cumpăra de Crăciun 7 milioane de cozonaci, pe care vor plăti 22 milioane de euro

    “Pentru sărbătorile de iarnă, industria de panificaţie din România va produce peste şapte milioane de cozonaci, cu 5% mai mult decât anul trecut. În mod obişnuit, într-o lună se produc în România cam 7-800.000 de cozonaci”, a mai spus Popescu.

    El a adăugat că preţul mediu al unui cozonac este 15 lei (3,2 euro), ceea ce înseamnă că brutarii se aşteaptă la încasări de Craciun de peste 22 de milioane de euro.

    Potrivit lui Popescu, şi de Paşte s-au vândut aproximativ şapte milioane de cozonaci. Astfel, vânzările pentru întregul an vor depăşi 21 de milioane de bucăţi, respectiv aproximativ un cozonac de persoană pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pro TV la 16 ani

    “Atitudine, fără discuţie, tupeu aş adăuga, chiar cu riscul de a-i face pe unii să ne acuze de agresivitate şi, cel mai important, oamenii săi.” Acestea sunt, în viziunea lui Costi Mocanu, directorul general al Pro TV S.A, cele mai importante atuuri care au făcut din Pro TV, o televiziune creată în urmă cu 16 ani, liderul pieţei de profil din România. De atunci, regulile producţiei de televiziune s-au schimbat, iar Pro TV a devenit mai mult decât numele unui post tv. Pentru mulţi români, a fost un sinonim pentru o gândire liberă şi detaşarea de stereotipurile cunoscute până atunci. “Pro TV i-a îndemnat pe români să gândească liber încă din 1995, chiar dacă sloganul atunci era altul. Chiar şi acela, celebrul <Te uiţi şi câştigi!> este <verde> şi proaspăt şi astăzi”, adaugă Mocanu.

    Pe o piaţă care s-a aglomerat de la an la an, Pro TV a câştigat şi şi-a menţinut poziţia de lider, însă lupta nu a fost niciodată la fel de grea precum în ultimii trei ani, când criza a creat reverberaţii puternice în industria media din România. Bugetele din ce în ce mai austere şi strategiile tot mai prudente de comunicare i-au obligat pe furnizorii de media să găsească soluţii care să atenueze efectele crizei şi, dacă se poate, să aducă noi creşteri în business.

    Talent show-urile “Românii au talent” şi “Vocea României” sunt două exemple în acest sens. Chiar şi aşa, o reţetă pentru creştere sigură, indiferent de climatul economic, încă nu există. “<Românii au talent> a fost show-ul de televiziune hit al ultimilor ani. <Vocea României> se conturează ca un fenomen. Este timpul talent show-rilor, va veni timpul ficţiunii româneşti, poate în 2012. Secretul constă în cine le produce şi cum le vinde către public. Un punct de share se câştigă foarte greu, dar se poate pierde imediat”, spune directorul general al Pro TV S.A. Mai departe de atât, viitorul, aşa cum îl vede Costi Mocanu, stă în internet sau, mai bine spus, totul va fi pe ecran şi orice ecran va fi conectat la internet. “Probabil vom renunţa la folosirea cuvântului televizor, asociat cu fire, cabluri şi depanatori. Publicul va dori să vadă pe ecranul său fix ce vrea şi exact atunci când vrea, să-şi facă propria grilă. Viitorul este al celor care stăpânesc conţinutul, care au arta producerii lui, restul sunt detalii tehnice”, precizează Mocanu.

    Ca în fiecare an, ziua de 1 decembrie va avea un program de sărbătoare, cu ediţii speciale ale celor mai de succes producţii marca Pro TV. Programul special va începe în seara de 30 noiembrie, iar în ziua următoare telespectatorii vor putea urmări ediţii speciale ale Ştirilor Pro TV sau Happy Hour, precum şi filme cu mare succes la public, precum Kung Fu Panda şi Nea Mărin miliardar. Seara se va încheia cu două meciuri din Europa League: Schalke – Steaua şi Vaslui – Lazio. Programul aniversar va continua până duminică, 4 decembrie, acesta fiind primul an în care telespectatorii vor asista la un adevărat tur de forţă organizat cu ocazia zilei de 1 decembrie. Compania Pro TV a raportat pentru trimestrul al treilea din acest an o cifră de afaceri de 31 milioane de dolari, în creştere faţă valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2010, respectiv 29 milioane de dolari. Asta în ciuda faptului că piaţa de publicitate a scăzut cel mai sever în trimestrul al treilea dintre toate ţările în care operează CME, grupul care deţine Pro TV S.A. Profitul OIBDA a fost de 4,6 milioane de dolari, cu 7% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Compania Pro TV deţine posturile de televiziune Pro TV, Acasă, Pro Cinema, Pro TV Internaţional, Sport.ro şi MTV şi face parte din grupul american CME (Central European Media Enterprises). Grupul american, care este cotat pe bursa americană Nasdaq şi pe bursa din Praga, deţine canale de televiziune în Cehia, România, Slovenia, Slovacia, Croaţia şi Bulgaria. Adrian Sârbu, cel care a creat Pro TV acum 16 ani, conduce CME de aproape trei ani. El deţine în România, printre alte active media, şi Ziarul Financiar şi BUSINESS Magazin.

  • Românii sunt destul de precauţi în ceea ce priveşte cumpărăturile de pe internet

    Potrivit raportului, deşi sunt foarte conştienţi de multitudinea de opţiuni pe care mediul online îl oferă cumpărăturilor, experienţa lor personală cu un asemenea mod de a cumpăra este destul de limitată.

    Analizarea datelor publicate în acest raport arată că aproape toţi utilizatorii de internet români au aflat despre posibilitatea de a face cumpărături online. Totuşi, doar 54% din ei declară că au făcut cumpărături online măcar o singură dată.

    Procentul de cumpărători online este cel mai scăzut printre femei. O comparaţie cu studiul similar efectuat în 2009 arată că, în cei doi ani, s-a înregistrat o creştere de doar 4%. Asta înseamnă că practic popularitatea comerţului online în România a rămas aceeaşi. În acelaşi timp, comerţul online are un mare potenţial de creştere, în special odată cu scăderea numărului utilizatorilor ce au dubii în legătură cu siguranţa tranzacţiilor online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii n-au făcut economie la bere: Consumul s-a menţinut în primele şase luni la acelaşi nivel din perioada similară din 2010

    “Menţinerea consumului de bere în primele şase luni ale lui 2011 la volumul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut este rezultatul unui cumul de factori care a reuşit să ţină sub control declinul resimţit la nivel de piaţă. În urma unei analize atente a factorilor care au contribuit la obţinerea acestor rezultate, doresc să menţionez strategiile producatorilor de bere adaptate deopotrivă noului comportament al consumatorului şi ocaziilor de consum diferite, comunicarea constantă şi, nu în ultimul rând, odată cu diminuarea efectelor crizei financiare, o revenire a obiceiurilor de achiziţie şi consum ale românilor”, a declarat într-un comunicat Hezy Ovadia, preşedintele Asociaţiei “Berarii României”.

    În prezent, 99% din cantitatea de bere consumată în România este asigurată din producţia internă, industria berii generând în total un număr de 96.400 locuri de muncă, atât în unităţile de producţie, cât şi în sectoare adiacente precum retail, industrie ospitalieră, furnizori şi distribuitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romanii vor masini straine

    Vanzarile de autoturisme noi din Romania cresc intr-un ritm alert, insa ponderea autovehiculelor de import nu favorizeaza deloc vanzarile Dacia.
    In primele sapte luni ale anului, romanii au cumparat 177.685 de autoturisme, in crestere cu 22,4% fata de perioada similara a anului 2006, insa vanzarile Dacia s-au redus cu 4,1%, de la 60.537 de unitati, anul trecut, la 58.037 de unitati, in acest an. Astfel, cota de piata al celui mai mare producator autohton a scazut de la 41,7%, in primele sapte luni ale anului trecut la 32,7% in intervalul ianuarie – iulie 2007.
    Cererea de pe segmentul de import, principalul “vinovat” pentru scaderea de la Dacia, a avansat cu 53%, pana la 108.807 unitati, crestere sustinuta indeosebi de constructorul francez Renault, in crestere cu 45,2%, la 17.181 de masini vandute.
    Skoda, desi a vandut mai multe autoturisme decat Volkswagen (13.578 fata de 12.740) si ocupa locul secund in topul vanzarilor, a inregistrat o crestere de 25,9%, in comparatie cu cea de 54,8 procente a germanilor.
    Opel si Ford au bifat cele mai mari accelerari, 70,8%, respectiv 64%, insa se claseaza pe locurile patru si cinci in topul vanzarilor.
    Piata cumulata (autoturisme si vehicule comerciale, atat de productie autohtona cat si de import) a crescut in aceeasi perioada cu 23,3%, pana la 206.089 de unitati.
    Cererea inca mare pentru motoarele diesel, 41,6% din totalul masinilor cumparate in 2007 sunt diesel, cu un procent si mai ridicat in cazul celor de import, 47,9%, nu situeaza Romania pe trendul urmat de pietele auto mature, unde preferintele clientilor se indreapta inspre benzina si, din ce in ce mai des, catre motoare hibrid.