Tag: RMO

  • BNR eliberează în piaţă lichidităţi de trei miliarde lei prin reducerea RMO la lei de la 10% la 8%

    “Rezervele minime obligatorii pentru valută (situate la 14% – n.r.) înseamnă circa patru miliarde euro, la două puncte procentuale reduse vin 500 milioane euro. Pentru lei, la cât am redus înseamnă vreo trei miliarde lei”, a afirmat miercuri Isărescu, în cadrul unui briefing de presă, după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.

    CA al BNR a decis să reducă rezervele minime obligatorii constituite de bănci pentru pasivele în lei, de la 10% la 8%, şi să menţină rata rezervelor în valută la 14%, cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2015. Totodată, a tăiat dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 2% la 1,75%, măsură aplicată de la 7 mai.

    Ultima intervenţie a băncii centrale pe partea de rezerve minime a fost în noiembrie anul trecut, când a redus ratele RMO pentru pasivele în valută de la 16% la 14%, cele în lei fiind menţinute, după ce fuseseră ajustate în septembrie, de la 12%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Dobânda-cheie nu mai scade

    Pe parcursul crizei, inflaţia mare a împiedicat banca centrală să taie mai mult dobânda, astfel încât în perioada februarie 2009 – martie 2010, aceasta a fost redusă cu numai 0,5%, până la 5,25%, ceea ce s-a reflectat implicit într-o scădere a mai lentă a dobânzilor la credite, notează BNR.

    Începând însă din iulie 2013 şi până în februarie 2014, când dobânda a ajuns la 3,5%, BNR a redus dobânda în total cu 1,75%, în condiţii de dezinflaţie rapidă. Banca centrală a revizuit prognoza de inflaţie pentru sfârşitul lui 2014 de la 3,5% la 3,3% şi a crescut cu 0,1% estimarea pentru 2015, de la 3,2% la 3,3%.

     

  • Care e noul nivel de echilibru pentru cursul valutar

    Prognoza ING Bank vorbeşte de un curs de 4,40 lei/euro la finele T1, 4,45 la finele T2 şi 4,35 la sfârşitul anului, ca efect al percepţiei bune a investitorilor faţă de România şi al semnelor de stabilitate politică după conflictele din USL de la finele anului trecut.

    După ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menţionat că o variaţie de 5% faţă de nivelurile curente este normală pentru leu, viceguvernatorul Cristian Popa a spus că deciziile recente de politică monetară (tăierea dobânzii de politică monetară la 3,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii la 12% pentru lei şi 18% pentru valută) au fost favorizate de faptul că leul se află la niveluri ce pot fi etichetate drept de echilibru, ceea ce îi face pe analiştii ING să conchidă că intervalul preferat de BNR la ora actuală ar fi de 4,40-4,60 lei/euro.

    În ceea ce îi priveşte pe analiştii BCR, aceştia nu exclud încă o reducere a dobânzii de politică monetară la 3,5% în februarie şi o nouă reducere a ratei rezervelor minime obligatorii la lei până la 8% în cursul anului, pe fondul scăderii inflaţiei şi al perspectivei încă slabe a creditării şi a creşterii economice.

    În privinţa leului, ei amintesc că disputele politice din decembrie 2013 au afectat leul, care a ajuns atunci la minimul ultimelor două luni: “Atmosfera s-a liniştit de atunci, însă leul a rămas vulnerabil la începutul lui ianuarie, când banca centrală a continuat relaxarea monetară. Nu sunt excluse şi alte puseuri de voltilitate pe parcursul anului, în condiţiile unui curs valutar care va oscila în jur de 4,5 lei/euro”.

  • Se caută un model ideal de creştere economică

    Mugur Isărescu a răspuns astfel criticilor care cred că băncile nu reuşesc să dea credite în economie fiindcă BNR nu vrea să dea drumul la bani reducând rata RMO. Guvernatorul a spus, după Marin Preda, că “dacă încredere nu e, nimic nu e”, apreciind că la baza redresării economiei trebuie să stea redarea încrederii între “cele două sectoare esenţiale ale economiei, sectorul financiar şi economia reală”.

    În opinia lui, România are nevoie de o creştere economică de 4%, dublu faţă de ceilalţi parametri macroeconomici luaţi în considerare de obicei când se defineşte sănătatea unei economii – 2% pentru deficitul bugetar, 2% pentru deficitul de cont curent şi 2% pentru rata inflaţiei. Regula 4 – 2 – 2 enunţată de Isărescu este cel mai nou model de variaţie optimă a parametrilor macroeconomici propus până acum.

    În 2011, de pildă, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a prezentat o “regulă de aur” a unui guvern prudent din punct de vedere macroeconomic, care s-ar ghida după un şir simplu de cifre: să nu depăşească 2% rată a inflaţiei, 3% deficit bugetar consolidat, 4% creştere anuală a PIB, 5% deficit de cont curent, 6% creştere a salariilor în sectorul bugetar şi 7% rată a şomajului. La rândul său, Lucian Isar, fost ministru delegat pentru mediul de afaceri în primul guvern Ponta, propusese un model cu doi parametri – deficit bugetar de 4% şi inflaţie de 4% – evident inaplicabil însă în condiţiile pactului european de disciplină fiscală.

  • Când şi de ce s-ar ieftini creditele

    Pentru BNR, explica săptămâna trecută guvernatorul Mugur Isărescu, ciclul de reduceri ale dobânzii de politică monetară, de la 6,25% în noiembrie anul trecut la 5,25% în prezent, s-a transmis cu întârziere în politica de dobânzi ale băncilor pentru că “s-a suprapus cu o perioadă extrem de tensionată economic şi financiar în Europa, iar la nivelul băncilor comerciale s-a suprapus cu scăderea intermedierii financiare, anunţată de multe bănci mari din Vest cu filiale în România”. Mai exact, băncile-mamă au cerut băncilor-fiică, în special celor cu capital austriac şi grecesc, să-şi îmbunătăţească raportul dintre depozite, adică între resursele atrase local, şi nivelul creditării, raport care în unele cazuri a ajuns chiar la 1 la 3 sau 1 la 4, reflectând o dependenţă foarte mare de finanţările din resurse externe. Rezultatul a fost că băncile s-au angajat într-o cursă temporară a majorărilor de dobânzi la depozite, în timp ce creditele, în special cele în lei, nu s-au putut ieftini.

    “Îmbunătăţirea raportului între credite şi depozite se va face în timp şi chiar trebuie lăsată să se facă treptat şi nu contracarată, pentru că astfel se reduce datoria externă a ţării, din care o bună parte este creată de băncile private de aici”, spune guvernatorul BNR, însă preţul plătit deocamdată e proces mai lent de redresare a creditării sectorului privat. “Nu spunem că se întâmplă peste noapte: e o problemă structurală şi, ca orice problemă structurală, se rezolvă în timp.” La dezechilibrul dintre credite şi depozite se adaugă, conform ultimului raport FMI, şi dificultatea băncilor de a scăpa de împrumuturile neperformante din portofoliu, care au continuat să se crească şi în 2011: “Dacă riscurile pentru sectorul bancar au fost atenuate graţie cerinţelor mari de provizionare, acestea din urmă au comprimat profitul băncilor, împiedicând astfel o coborâre a dobânzilor la credite pe măsura relaxării politicii monetare de către BNR”.

    Până acum, piaţa a receptat semnalele date de BNR în ultimele luni la primele două niveluri – dobânzile interbancare şi cele la titluri de stat, care au scăzut sub dobânda-cheie a BNR, astfel încât va urma şi al treilea nivel, cel al împrumuturilor pentru companii şi persoane fizice, afirmă Isărescu. “La creditele in lei este posibil sa asistam la o scadere a dobanzilor, in situatia in care BNR va continua sa opereze miscari legate de dobanda de politica monetara si de nivelul rezervelor minime obligatorii, iar acestea vor fi corelate cu scaderea dobanzilor la depozite”, declara în februarie pentru BUSINESS Magazin Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi al CEC Bank. “In ceea ce priveste evolutia dobanzilor la creditele in valuta, este dificil de facut o predictie, cu atat mai mult cu cat o serie de evenimente care pot interveni pe pietele financiare europene sunt imposibil de anticipat.”

    Într-o formă sau alta, aceste verdicte au fost reluate de atunci încoace şi de alţi bancheri, cu accent pe ideea că dacă BNR îşi doreşte ca băncile să ieftinească împrumuturile, o metodă eficientă ar fi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii. Guvernatorul Isărescu a explicat că pentru moment nu e posibil, pentru că pe de o parte în sistemul bancar există un deficit de lichiditate pe ansamblu (căruia i se adresează ofertele săptămânale de finanţări pe termen scurt de la BNR, unde băncile iau constant între 4 şi 6 miliarde de lei, bani necesari însă pentru refinanţări, nu pentru creditare), pe de altă parte există un surplus de lichiditate la nivelul câtorva bănci. Iar atenuarea acestor dezechilibre cere timp; conform sondajului Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari de săptămâna trecută, RMO pentru lei ar putea fi redusă la 12% în decembrie 2012 şi la 10% în decembrie 2013, în timp ce RMO pentru valută va rămâne neschimbată anul acesta, la 20%, urmând să ajungă la 15% abia la sfârşitul lui 2013.

    Pe ansamblu, creditul către sectorul neguvernamental a crescut mai rapid în februarie faţă de aceeaşi lună din 2011, la 7,6%, faţă de 7,1% în ianuarie, însă doar ca efect al evoluţiei cursului de schimb, având în vedere că ritmul de creştere a creditelor în lei s-a redus (la 4,3%, de la 4,9%), iar pentru cele în valută a scăzut uşor la 6,1%, de la 6,2%, constată Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România. Dacă una dintre explicaţiile stagnării a stat în condiţiile meteo care au afectat economia peste iarnă, perspectivele creditării pe termen scurt se prezintă acum ceva mai favorabile, adaugă Muscalu.

    În acest context s-ar plasa noua reducere de către BNR a dobânzii, care nu va fi nici ea ultima: analiştii Citigroup cred că “atâta vreme cât stabilitatea leului nu va fi ameninţată”, banca centrală îşi va menţine înclinaţia către o relaxare a condiţiilor monetare pe tot parcursul anului, pentru că perspectiva de inflaţie s-a ameliorat, astfel încât este probabilă o nouă reducere a dobânzii cu “cel puţin 0,25%” în lunile următoare. Guillaume Trosca, analist al Credit Agricole, consideră chiar că România, dintre toate ţările ECE, rămâne singura care îşi va mai permite în următoarele luni să scadă dobânda pentru a ajuta economia, întrucât celelalte ţări din zonă se confruntă cu creşterea ameninţării inflaţiei, pe fondul majorărilor de taxe şi impozite în condiţii de depreciere a monedelor naţionale.

    Rămâne în continuare de văzut ce vor înţelege băncile prin “a ajuta economia”. Dumitru Dulgheru, analist al BCR, spune că mişcarea BNR “ar putea face mai uşor pentru stat să împrumute bani cu costuri şi mai mici”, remarcând că deja dobânzile medii pe piaţa primară a titlurilor de stat au scăzut pentru toate palierele de scadenţă, astfel încât statul a reuşit să-şi acopere circa 50% din nevoile de finanţare pentru 2012 în numai trei luni. Iar explicaţia preferinţei faţă de stat stă în riscul perceput de bănci la nivelul economiei. Din sondajul în rândul băncilor publicat de BNR în februarie a reieşit intenţia acestora de înăsprire a standardelor de creditare pentru primul trimestru din 2012, preluând astfel cu o mică întârziere tendinţa similară din zona euro. Această înăsprire vizează în special IMM şi finanţările corporaţiilor pe termen lung, după ce riscul asociat cu companiile din mai multe sectoare (imobiliar, construcţii, comerţ, turism), precum şi cu microîntreprinderile a crescut în ultimele luni din 2011.

    “Aversiunea la risc a băncilor se menţine ridicată, acestea înăsprind termenii creditării”, notează BNR, prin introducerea de clauze contractuale mai stricte, solicitarea unor prime de risc mai ridicate şi creşterea spreadului ratei medii de dobândă a creditului faţă de ROBOR la o lună. În acelaşi timp, cererea de credit s-a redus, singurele zone cu creştere rămânând finanţarea pe termen scurt a corporaţiilor şi împrumuturile ipotecare.

  • BNR a decis sa nu modifice dobanda si rata rezervelor minime obligatorii

    BNR a decis sa mentina neschimbate si nivelurile actuale ale
    ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei
    si in valuta ale institutiilor de credit.

    Banca centrala se angajeaza, de asemenea, sa gestioneze adecvat
    lichiditatea din sistemul bancar si sa monitorizeze in continuare
    cu vigilenta evolutiile interne si ale mediului international,
    “astfel incat, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, sa
    asigure realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen
    mediu si consolidarea stabilitatii financiare”.

    Analistii financiari s-au asteptat ca BNR sa mentina dobanda de
    politica monetara neschimbata la 6,25% la sedinta de miercuri si
    cred ca pana la sfarsitul anului va ramane la acelasi nivel, iar
    pana la finele lui 2012 va scadea la 5,75%.

    In sondajul intern al membrilor Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), estimarile privind dobanda
    la sfarsitul anului curent au variat intre 6% si 6,5%, in timp ce
    estimarile pentru finele lui 2012 au variat intre 4,5% si 7%.

    Majoritatea respondentilor cred ca nivelul rezervelor minime
    obligatorii pentru pasivele in valuta va ramane la 20% pana la
    finele anului 2011 si va scadea la 15% pe parcursul anului 2012. In
    cazul pasivelor in lei nu se asteapta nicio modificare pana la
    sfarsitul anului 2011, insa este previzionata o scadere la 10% pe
    parcursul anului 2012.

  • BNR a decis sa nu modifice dobanda si rata rezervelor minime obligatorii

    BNR a decis sa mentina neschimbate si nivelurile actuale ale
    ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei
    si in valuta ale institutiilor de credit.

    Banca centrala se angajeaza, de asemenea, sa gestioneze adecvat
    lichiditatea din sistemul bancar si sa monitorizeze in continuare
    cu vigilenta evolutiile interne si ale mediului international,
    “astfel incat, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, sa
    asigure realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen
    mediu si consolidarea stabilitatii financiare”.

    Analistii financiari s-au asteptat ca BNR sa mentina dobanda de
    politica monetara neschimbata la 6,25% la sedinta de miercuri si
    cred ca pana la sfarsitul anului va ramane la acelasi nivel, iar
    pana la finele lui 2012 va scadea la 5,75%.

    In sondajul intern al membrilor Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), estimarile privind dobanda
    la sfarsitul anului curent au variat intre 6% si 6,5%, in timp ce
    estimarile pentru finele lui 2012 au variat intre 4,5% si 7%.

    Majoritatea respondentilor cred ca nivelul rezervelor minime
    obligatorii pentru pasivele in valuta va ramane la 20% pana la
    finele anului 2011 si va scadea la 15% pe parcursul anului 2012. In
    cazul pasivelor in lei nu se asteapta nicio modificare pana la
    sfarsitul anului 2011, insa este previzionata o scadere la 10% pe
    parcursul anului 2012.

  • Analistii: BNR va tine pe loc dobanda de politica monetara pana la sfarsitul anului

    In sondajul intern al membrilor Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), estimarile privind dobanda
    la sfarsitul anului curent au variat intre 6% si 6,5%, in timp ce
    estimarile pentru finele lui 2012 au variat intre 4,5% si 7%.

    Consiliul de Administratie al BNR discuta la 29 iunie nivelul
    dobanzii de politica monetara si al ratei rezervelor minime
    obligatorii ale bancilor.

    Majoritatea respondentilor cred ca nivelul rezervelor minime
    obligatorii pentru pasivele in valuta va ramane la 20% pana la
    finele anului 2011 si va scadea la 15% pe parcursul anului 2012. In
    cazul pasivelor in lei nu se asteapta nicio modificare pana la
    sfarsitul anului 2011, insa este previzionata o scadere la 10% pe
    parcursul anului 2012.

    AAFBR reuneste peste 70 de analisti din sectorul bancar, fonduri de
    pensii, societati de administrare a investitiilor, societati de
    asigurari si din piata de capital.

    Mentinerea neschimbata a dobanzii de politica monetara indica
    preocuparea BNR pentru nivelul inflatiei, estimata sa atinga 8,7%
    in iunie si 5,1% in decembrie, mai ales in contextul recentei
    deprecieri a leului din cauza crizei grecesti.

    “Daca deprecierea leului este persistenta si continua, atunci
    inflatia ar putea sa nu coboare atat de repede pe cat prevede BNR.
    Estimam ca inflatia la sfarsitul anului va atinge circa 6% – este o
    estimare care ia in calcul si desfiintarea subventiilor la
    incalzire”, afirma Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef
    al ING Bank Romania.

  • BNR va mentine marti dobanda de politica monetara la 6,25% si nivelul actual al RMO

    Asteptarile privind mentinerea dobanzii de politica monetara si
    rezervelor minime obligatorii apartin in premiera tuturor membrilor
    Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR) care
    au participat la un sondaj intern. Totodata, majoritatea
    respondentilor la sondaj anticipeaza ca dobanda de politica
    monetara va ramane nemodificata pana la finele acestui an, la
    6,25%, dar estimarile variaza intre 5,5% si 6,75%. Si sondajul
    aferent lunii martie anticipa mentinerea ratei de politica monetara
    la 6,25%, insa sondajele anterioare prognozau scaderea acesteia la
    5,75%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariul de un miliard facut de BNR: unde vor merge banii eliberati din rezervele bancilor?

    La o dezbatere din februarie despre IMM, guvernatorul BNR
    spunea, cu o virulenta neasteptata (si neremarcata in presa), ca ar
    fi “foarte bucuros” sa nu ajunga in situatia guvernatorului Bancii
    Angliei, Mervyn King, “care, intr-un discurs in fata membrilor
    Parlamentului in iulie 2010, a catalogat atitudinea bancilor fata
    de companiile mici si mijlocii ca fiind <sfasietoare>,
    precizand, in acelasi timp, ca este mai greu sa cladesti o afacere
    adevarata decat sa faci tranzactii dintr-un birou din Londra”.
    Contextul afirmatiei lui Mugur Isarescu era un indemn adresat
    bancilor de a lucra cu IMM-urile, pornind de la constatarea ca spre
    deosebire de creditarea populatiei, care nu mai poate avansa in
    ritmuri foarte rapide, finantarea IMM este un domeniu care are
    potential mare de crestere, iar “bancile trebuie sa constientizeze
    acest potential de crestere si sa inteleaga ca, sustinând sectorul
    IMM, asigura tocmai dezvoltarea viitoare a propriilor afaceri”.

    |n toate buletinele de conjunctura si sondajele in randul
    bancilor si al companiilor, publicate de BNR in ultimele luni,
    intr-o forma sau alta reiese acelasi lucru – cererea solvabila de
    credit si increderea bancilor de a acorda finantari a crescut
    aproape exclusiv in randul companiilor mari si mai mult pe termen
    scurt, in timp ce riscul asociat IMM a crescut, iar de incredere se
    bucura doar companiile din energie si industrie, la polul opus
    fiind constructiile. Multiple voci din mediul de afaceri au
    reclamat din iunie incoace (adica de cand BNR a oprit sirul
    scaderilor de dobanda, odata cu inasprirea politicii fiscale si
    cresterea TVA) ca banca centrala refuza sa ajute economia, stand cu
    dobanda la 6,25%, in loc s-o scada spre a stimula bancile sa dea
    credite.

    La momentul actual, toti analistii sunt de acord ca o noua
    reducere a dobanzii de politica monetara ar fi fost imposibila,
    dupa ce inflatia a urcat in februarie peste asteptari, la 7,6%, iar
    unele banci (Raiffeisen) ii prevad o crestere in continuare pana la
    8,5%, in conditiile in care materiile prime se scumpesc pe plan
    extern, iar in aprilie intra in vigoare noi scumpiri la energia
    electrica si gaze. Acesta e contextul in care BNR a decis sa scada
    rata rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancilor pentru
    pasivele in valuta de la 25% la 20%, ceea ce inseamna ca dupa 24
    aprilie se vor pune la dispozitia sistemului bancar circa 1,3 mld.
    euro, conform Raiffeisen Bank.

    Ce se va intampla cu acesti bani? BCR, in general cea mai
    optimista banca, interpreteaza masura direct drept “o incercare de
    sprijinire a cresterii economice”. Eugen Sinca, analist al BCR,
    considera ca “sectorul bancar ar putea folosi lichiditatea
    suplimentara in valuta pentru cofinantarea unor proiecte publice de
    infrastructura pe termen lung sau pentru achizitionarea de titluri
    de stat in valuta emise pe piata locala”. Un alt efect benefic ar
    fi reducerea datoriei externe private, dupa {inca, avand in vedere
    ca astfel bancile pot rambursa credite luate in anii anteriori,
    ceea ce este tot o premisa pentru reluarea creditarii. Nicolae
    Covrig, analist al Raiffeisen Bank, adauga pe lista efectelor si
    faptul ca majorarea lichiditatii in valuta din sistem ar putea
    ajuta leul sa-si consolideze castigurile din cursul ultimei luni
    (iar daca ne uitam la evolutia de saptamana trecuta, acest efect se
    vede mai curand ca o stabilizare, nu ca o apreciere in continuare a
    leului).

    Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank
    Romania, pune in schimb accent pe partea goala a paharului: nevoia
    de finantare a bugetului, tinand cont ca Ministerul Finantelor se
    confrunta in iulie cu scadenta unor titluri de 2,5 miliarde de
    euro. Daca la aceasta se adauga alti doi factori – lansarea noului
    program Prima Casa (unde reducerea RMO ar putea atrage pur si
    simplu o noua crestere a creditelor in valuta pentru populatie) si
    relaxarea termenilor acordului de la Viena din 2009 care cerea
    bancilor un anumit plafon de expunere pe Romania – Chidesciuc
    considera ca reducerea RMO ar fi de fapt doar o ilustrare la nivel
    monetar a unor dezechilibre din economie. Evident, fiecare analist
    are partea lui de indreptatire; BNR a facut insa ce putea si ce
    trebuia sa faca, iar mingea e de-acum doar in curtea bancilor.