Tag: reportaj

  • REPORTAJ “Şi eu sunt Alexandra”. Cum a schimbat un oraş un copil de 15 ani “E eroul nostru”

    În zona centrală a oraşului Caracal, oamenii nu se feresc să vorbească despre impactul pe care crimele comise de Gheorghe Dincă, poate cel mai feroce criminal în serie de la Rîmaru încoace, l-a avut asupra lor.

    Femei care locuiesc singure se vor gândi de două la siguranţa lor înainte să intre în scara blocului, bunicile unor adolescente se vor teme mai mult atunci când se va face ora la care nepoatele lor trebuie să se întoarcă acasă, iar bărbaţii, deşi vor să pară puternici, se vor pregăti cu mai multă îndârjire pentru a-şi apăra femeile din familie.

    Crimele din Caracal au pus o umbră pe oraş, astfel încât atmosfera e una apăsătoare şi, poate, de neputinţă. Într-un fel sau altul, după Gheorghe Dincă, nimeni în România nu va mai fi superficial cu propria siguranţă. Iar în Caracal, acest sentiment este mai prezent ca oricând.

    În apropierea farmaciei, de unde Gheorge Dincă şi-a cumpărat medicamente, o femeie în vârstă este speriată de cele întâmplate şi revoltată în acelaşi timp de momentele dramatice prin care a fost nevoită să treacă o copilă de 15 ani. Ea spune că nu mai poate dormi noaptea şi că se teme pentru viaţa ei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea puştiului de 13 ani care la fiecare prăjitură pe care o vinde, donează una oamenilor săraci

    Un reportaj realizat de CNN îl prezintă pe Michael Platt, un băiat în vârstă de 13 ani caree oferă brioşe oamenilor străzii de câteva ori pe lună în cadrul unor adăposturi aflate în zona Washington. Potrivit CNN, el nu oferă doar prăjituri: este un amestec al pasiunilor sale – cofetăria şi lupta împotriva inegalităţii.

    „M-am gândit că era o modalitate uşoară de a construi o afacere din pasiunea ta. Ştiam că sunt mai norocos decât alţii, astfel că am vrut să ofer ceva înapoi”, a spus Michael.La doar 11 ani, a început afacerea Michaels Desserts. De fiecare dată când vinde o brioşă, oferă o alta săracilor şi o livrează el însuşi. Modelul de business înregistrează un profit modest – dar nu este vorba doar despre bani.”
    „Ştiu că o brioşă nu ţine de foame, dar toată lumea merită ceva dulce.”

    Preia comenzi prin Facebook şi prin intermediul Michaels Desserts. În fiecare lună, vinde aproximativ 100 de prăjituri, astfel că alte 100 de brioşe sunt oferite nevoiaşilor.Michael este asociat cu organizaţii guvernamentale precum No Kid Hungry în care studenţii sunt încurajaţi doneze 30 de dolari.
     

  • Preşedintele Warner Bros., Kevin Tsujihara, acuzat de abuzuri sexuale

    Articolul din The Hollywood Reporter prezintă inclusiv nişte mesaje pe care şi le-ar fi trimis actriţa britanică Charlotte Kirk şi Tsujihara în 2013, după ce au făcut cunoştinţă prin intermediul miliardarului australian James Packer, la Hotel Bel Air din Los Angeles. Packer şi partenerul său de afaceri, producătorul Brett Ratner, erau pe punctul de a încheia un contract privind realizarea unor filme împreună cu Warner Bros.

    Mesajele sugerează solicitarea unor favoruri sexuale în schimbul promisiunilor făcute de Tsujihara de a-i facilita obţinerea unor roluri. Actriţa îi considera responsabili atât pe Tsujihara, cât şi pe Packer şi Ratner, potrivit aceloraşi mesaje.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reportaj: Minunea de piatră a lumii moderne – VIDEO

    Văzute de sus, capitala Amman şi împrejurimile se arată ca un tărâm roşiatic infinit, cu aşezări risipite într-o întindere deşertică. Luată la pas însă, Iordania îţi oferă şi deşert, şi mare, şi piatră. Multă piatră. Poate cel mai reprezentantiv în acest sens este oraşul Petra – un nume mai sugestiv de atât nu se poate. Săpat efectiv în stâncă, Petra este o evocare a civilizaţiei antice a nabateenilor. Dar să o luăm cu începutul.

    Din Bucureşti în Amman, zborul cu avionul durează puţin peste două ore. Printre companiile aeriene care operează zboruri directe între Bucureşti şi Amman se numără operatorul aerian low cost Ryanair, care a lansat zboruri pe această rută în aprilie 2018, dar şi Tarom.

    Cetatea din Amman, care datează din secolul IX î.Hr., ilustrează cel mai bine suma civilizaţiilor care au păşit pe pământ iordanian de-a lungul istoriei.
    „Citadela cuprinde, prin ruinele diferitelor tipuri de construcţii, cinci civilizaţii: amonită, greacă, romană, bizantină şi musulmană”, spune Nasser Abu-Rezeq, ghid turistic iordanian. Amoniţii au fost primul popor prezent pe aceste tărâmuri, în urmă cu mii de ani, în Epoca de Fier, Amman fiind principala lor aşezare, după cum arată datele afişate chiar la intrarea în cetate.

    Ulterior, au venit grecii, iar mai târziu romanii şi bizantinii, care au rămas acolo până ce au fost eliminaţi de arabi. În timpul amoniţilor, oraşul purta numele Rabbath Ammon, urmând ca, în timpul grecilor şi al romanilor, să se numească Philadelphia, după regele Egiptului din perioada 283 î.Hr. – 246 î.Hr., Ptolemeu al II-lea Philadelphus. Abia în secolul al VII-lea d.Hr., oraşul a fost denumit Amman de către musulmani. Toate aceste civilizaţii, încapsulate în câţiva metri pătraţi, fac din Amman un muzeu în aer liber, menit să ilustreze toată moştenirea istorică pe care o poartă în spate. Azi, în capitala Iordaniei locuiesc atât musulmani, cât şi creştini, iar locuitorii spun că nu există conflicte între cele două religii, motiv pentru care şi ţara este paşnică. Totuşi, populaţia de aproximativ 10 milioane de locuitori este predominant musulmană, în proporţie de 95%. Doar 4% sunt creştini şi 1% alte religii.

    „Amman este aşezat pe şapte coli­ne, motiv pentru care în oraş nu prea există biciclete. E uşor să cobori dealurile cu ele, dar e mai dificil la urcat”, spune ghidul turistic. Şi, într-adevăr, puţine sunt bicicletele care se arată pe străzi, însă de maşini oraşul nu duce lipsă. De altfel, la ceas de seară, chiar şi în timpul săptămânii, Ammanul forfoteşte de aglomeraţie. Fie că sunt turişti sau localnici, oamenii fac din Amman o capitală a agitaţiei, peste care plutesc, din loc în loc, arome de condimente – toate soiurile pe care vi le puteţi imagina, dar şi miresme de beţişoare parfumate, falafel şi migdale prăjite.

    Din loc în loc, în spaţii mici cu deschidere la stradă, sunt comercianţi care vând suc de zahăr. Practic, cineva îndeasă o trestie de zahăr într-un aparat care o stoarce pentru a scoate şi ultima picătură de licoare dulce. Dacă însă această băutură nu a fost suficient de dulce, mai există un desert despre care iordanienii spun că nu doar merită, ci trebuie încercat: kanafeh. Servit obligatoriu cald, preparatul este făcut din cataif şi un tip special de brânză, fie de vaci, fie de capră. Siropul de zahăr este şi el parte din reţetă, iar servirea se face dintr-o tavă rotundă imensă, din care vânzătorul taie „din ochi” porţii pentru cumpărători, care, mai apoi, mănâncă desertul în picioare afară, alături de alţi pofticioşi, creând astfel o adevărată comunitate de papile gustative îndulcite la maximum.

    Minunea de piatră a lumii moderne

    La aproximativ trei ore de mers cu maşina din Amman spre sud, drumurile duc, trecând prin peisaje fie deşertice, fie împietrite la propriu, către Petra, perla coroanei Iordaniei şi una dintre cele şapte minuni ale lumii moderne. Petra este, de fapt, o întoarcere în timp, pe care e mai fascinant s-o vezi mai degrabă goală de turişti, locul fiind mai tot timpul înţesat de numărul mare de paşi care calcă pe pietrele lucioase şi pe alocuri alunecoase. Turişti din toată lumea vin în Petra, mulţi şi din România. De altfel, turismul este, pentru Iordania toată, o sursă importantă de venit, reprezentând 17% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, potrivit lui Nasser Abu-Rezeq. Spre comparaţie, în România, contribuţia turismului la PIB a fost sub 3% în 2017. În acelaşi an, cei circa 4 milioane de turişti străini au adus venituri de circa 4,6 miliarde de dolari în Iordania, potrivit datelor Băncii Centrale a Iordaniei, citate de presa locală.

    Făcut în întregime din rocă de culoare roşiatică, Petra este un oraş antic, săpat de civilizaţia nabateană, în urmă cu mai bine de 2.000 de ani. Locul era folosit şi ca spaţiu de realizare a tranzacţiilor cu mătase sau condimente între China, India şi Arabia Saudită pe de o parte, şi Egipt, Siria, Grecia şi Roma, de cealaltă parte, devenind astfel cel mai important centru comercial al peninsulei arabe.

    Petra a fost capitala nabateenilor până în anul 106 d.Hr., când a intrat în componenţa Imperiului Roman, în timpul împăratului Traian, în aceeaşi perioadă în care avea loc şi al doilea război daco-roman. Nabateenii au continuat să se extindă şi să locuiască în Petra, care a fost abandonată în secolul al XIV-lea şi redescoperită abia în 1812, de un explorator elveţian, Johan Ludwig Burckhardt.

    Cea mai spectaculoasă sculptură din Petra este Trezoreria, o clădire săpată integral în piatră, la fel ca toate celelalte clădiri atipice din oraşul antic. Locul apare în scena finală a filmului „Indiana Jones şi ultima cruciadă”. Mai există însă şi alte construcţii cel puţin la fel de spectaculoase, precum mănăstirea, teatrul, mormintele sau locuinţele săpate în piatră ale nabateenilor.

    Prin Petra te-ai putea plimba parcă la nesfârşit, fără să te plictiseşti, ca într-un labirint, deşi totul în jur e doar piatră şi, pe alocuri, peisajul e pigmentat de beduini însoţiţi de catâri, cai ori cămile. Din loc în loc, stau copii arşi de soare, veniţi la „vânătoare” de turişti, singura lor marfă de vânzare fiind – aţi ghicit! – pietrele culese de pe drumurile Petrei. Toţi ghizii le recomandă însă turiştilor să nu-i încurajeze pe cei mici prin cumpărături, ci să-i trimită la şcoală, acolo unde părinţii, de multe ori, nu-i lasă să meargă.

    „Dacă îi întrebaţi, vor spune că nu au şcoli. De fapt, au trei şcoli în Petra la care pot merge”, spune Nasser Abu-Rezeq.

    Nu doar copiii sunt însă comercianţi de ocazie în Petra, ci şi adulţii, dintre care unii au şi învăţat câteva cuvinte româneşti, cu care se laudă când au ocazia.
    „Avem o mulţime de turişti români aici”, spune Salah Alamarat, un comerciant din Petra, care vinde smirnă, tămâie şi alte suveniruri pe alese.

    Dincolo de universul de piatră însă, Petra poate fi şi o experienţă culinară delicioasă. Atelierele de gătit Petra Kitchen din localitatea Wadi Musa – dezvoltată în jurul sitului Petra – îi iniţiază pe doritori în lumea gastronomică iordaniană, astfel că, la finalul a două-trei ore de gătit, puteţi să constataţi că din mâinile voastre – şi ale celorlalţi bucătari amatori – au ieşit supe de linte, salate tradiţionale precum fatoosh ori tabbouleh, zucchini umpluţi în sos de roşii sau în iaurt… Şi lista poate fi cât de lungă vreţi voi. Iar aromele, cât de intense vor bucătarii să fie.

    Agricultură din piatră seacă

    O călătorie în Iordania nu e completă fără Marea Moartă, aşa că, mergând spre nord de această dată, dacă pornim din Petra, se ajunge uşor la una dintre cele mai sărate ape din lume şi corpul de apă cel mai jos de pe Pământ, având oglinda apei la aproximativ 420 de metri sub nivelul mării. Gradul ridicat de salinitate face ca apa să semene mai mult cu un ulei decât cu orice altă apă de mare. Iar limpezimea ei face Marea Moartă chiar şi mai spectaculoasă, pe lângă faptul că, indiferent că ştii sau nu să înoţi, poţi pluti în voie pe luciul apei. Pericolul este însă ca, la un moment, marea să sece, ţinând cont că nivelul apei scade în fiecare an cu aproximativ un metru, iar procesul accelerează.

    În drumul spre mare, de o parte şi de alta a drumului, stau comercianţi ambulanţi de fructe şi legume, care amintesc de obiceiul autohton de a vinde diverse produse rezultate din recolta proprie şoferilor care trec prin faţa curţii. Deşi terenul este arid, iar relieful e făcut preponderent din piatră, iordanienii au găsit metode prin care să întreprindă activităţi agricole, chiar dacă la o scară mai redusă decât în alte părţi ale lumii. În locurile unde nici aceşti comercianţi ambulanţi nu animă călătoria cu maşina, totul este pustiu. Deşertul se întinde cât vezi cu ochii şi doar din loc în loc se întrezăresc în depărtare corturi ale nomazilor, oameni rupţi de lume pentru care roşeaţa nisipului şi a pietrelor este singura certitudine.

    Până la Marea Moartă însă, se poate face un popas la râul Iordan, care, pe o distanţă de 180 de kilometri, este graniţa naturală dintre Iordania şi Israel. În locul considerat cel în care a avut loc botezul lui Hristos de către Ioan Botezătorul, există o limită care ilustrează exact separaţia dintre cele două state. Locul poartă numele Betania (Bethany). Iordania este şi ţara cu un deşert asemănător reliefului de pe planeta Marte, Wadi Rum, unde s-au filmat numeroase filme de-a lungul timpului, printre care şi „Marţianul” (2015). Deşertul este cunoscut şi pentru că acolo se pot face zboruri cu balonul cu aer cald sau sand ski, o activitate similară schiului, însă pe nisip. Roşu, la fel ca restul ţării.

  • Teroare pe o insulă din Europa. Bande islamiste au început să impună legea şaria

    În reportajul, parţial filmat în secret, sunt arătate sloganuri pro-ISIS pe zidurile taberei supraaglomerate Moria, cea mai mare din Grecia şi unde condiţiile sunt considerate cele mai rele din Europa.

    Singurul lucru ce pare să funcţioneze acolo este criminalitatea, notează realizatorii reportajului.

    Grupări islamiste controlează traficul de droguri şi prostituţia pe Insula Lesbos

    Sub nasul autorităţilor elene, bande din Siria controlează traficul de droguri şi prostituţia. Membrii bandelor nu ezită să folosească violenţa, utilizând cuţite invocând legea şaria, potrivit reportajului.

    Deşi nu se poate confirma că bandele sunt direct legate de Statul Islamic, simbolurile sale sunt vizibile pe uşi şi pe pereţi.

    Membri ai Statului Islamic trăiesc în Moria împreună cu 8.000 de solicitanţi de azil

    Ofiţeri de securitate germani au confirmat că membri ai Statului Islamic trăiesc în Moria împreună cu 8.000 de solicitanţi de azil, potrivit informaţiilor difuzate de Deutsche Welle.

    Ei şi-au exprimat de asemenea îngrijorarea că unii dintre aceştia s-ar fi mutat la Atena în drum spre Europa de Vest.

    Reportajul Deutsche Welle descrie un climat de violenţă şi infracţionalitate în tabără, despre care autorităţile elene fie că nu ştiu, fie aleg să îl ignore, scrie stirileprotv.ro

  • BALENA ALBASTRĂ face victime în Arabia Saudită: Zeci de jocuri video populare, interzise după ce doi copii au murit

    Organismul care reglementează media în Arabia Saudită a anunţat că interzice 47 de jocuri video, pentru încălcarea legislaţiei în domeniu, fără a oferi detalii.

    Măsura ar fi fost luată după ce doi copii s-ar fi sinucis, ei fiind încurajaţi să facă acest lucru în cadrul unui joc de pe reţelele de socializare online, “balena albastră”, scrie The Hollywood Reporter.

    Totuşi, agenţia de reglementare a media nu a oferit detalii despre presupusa legătură între aceste sinucideri şi jocurile video.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul din România care a impresionat mai multi jurnalişti străini de la cele mai mari trusturi de presă europene

    Un sfert dintre turiştii care au ajuns anul trecut în Delta Dunării au fost străini. Interesul pentru această zonă creşte, dovadă că multe pensiuni sunt deja rezervate până la toamnă. 

    Au mers să vadă Delta noastră şi jurnaliştii unora dintre cele mai mari trusturi de presă din Europa. Ce impresie le-a făcut ‘tărâmul dintre ape’, aflaţi, în exclusivitate, într-un reportaj de Cătălin Deacu şi Sorin Eşeanu.

    Murghiol, “poarta” de intrare în Deltă. Un grup de jurnalişti de la prestigioase publicaţii şi televiziuni din Europa a venit în România să scrie reportaje despre “Tărâmul dintre ape”.

    Nick Thorpe este corepondentul BBC pentru Europa de Est. Relatează despre România încă de la Revoluţie. Pentru el, Delta are o semnificaţie aparte, aşa că i-a dedicat o carte.

    Încet dar sigur, Delta Dunării se transformă. Tot mai mulţi pescari deschid pensiuni agro-turistice. Se aşteaptă să crească numărul turiştilor după ce Tulcea va avea un aeroport funcţional, anul acesta.

    Pentru a stimula construcţia de pensiuni agro-turistice cu bani europeni, Ministerul Turismului a redus suprafaţa minimă de teren eligibilă de la 1.000 de metri la 200 de metri.

    Vizita jurnaliştilor străini a fost organizată de Ministerul Turismului şi Ministerul Afacerilor Externe pentru a promova România ca destinaţie turistică, în contextul în care ţara noastră va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, scrie stiriletvr.ro

  • San Francisco, cel mai mare oraş american care interzice comerţul cu produse din blană

    Decizia va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2019 şi priveşte hainele şi toate celelalte produse din blană naturală, inclusiv accesorii.

    O a doua decizie adoptată, marţi, de municipalitatea din San Francisco le permite comercianţilor să vândă ce au pe stoc în prezent până cel mai târziu la 1 ianuarie 2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul astronomic pe care îl cere o femeie pentru închirierea unei garsoniere de 3,7 mp

    Spiritul antreprenorial a împins-o pe Milky Wong, o locuitoare din Hong Kong, unul dintre oraşele cu cel mai scump nivel de trai din lume, să dea spre închiriere, la „doar 260 de lire sterline” pe lună, ceea ce ea numeşte o „casă super-confortabilă”. Aceasta a postat anunţul pe site-ul 591.com.hk, oferta sa fiind o proprietate „minunată”, mai precis, o încăpere de 3.7 de metri pătraţi.

    Potrivit MailOnline, camera situată în apropierea staţiei de metrou Yau Ma Tei din Kowloon este dotată cu o canapea extensibilă, o chiuvetă şi o toaletă, pe care proprietara le consideră suficiente pentru o persoană cu venituri mici.

    Un alt chiriaş din clădirea respectivă plăteşte pentru un apartament de 10 de metri pătraţi la 360 de lire sterline lunar. Acesta a declarat pentru Apple Daily că este „ridicol” să plăteşti 260 de lire sterline lunar ca să locuieşti într-o încăpere de dimensiunea unei băi.

    Şi alţi utilizatori au site-ului au criticat-o pe Wong, spunând ironic: „Locaţie prietenoasă? Nici măcar nu te poţi mişca în apartament”.

  • După 35 de ani, cinematografele din Arabia Saudită au fost redeschise

    Autorităţile din regat, care trece prin schimbări profunde de când a preluat puterea Mohammed bin Salman, au făcut acest anunţ luni.

    “Comisia Generală pentru Audiovizual a început procesul de acordare a licenţelor cinematografelor din regat”, a anunţat ministrul Culturii, Awwad bin Saleh Alawwad, într-un comunicat. “Ne aşteptăm ca primele cinematografe să se deschidă în martie 2018”, a adăugat acesta.

    Specialişti din industrie care lucrează în Arabia Saudită au declarat pentru The Hollywood Reporter că această mişcare era aşteptată de mult timp, iar unii investitori au construit deja cinematografe, anticipând anunţul oficial.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro