Tag: profitabilitate

  • Băncile din România sunt mai profitabile şi mai solvabile decât cele europene, dar dau mai puţine credite. De ce?

    Sistemul bancar românesc are in­di­ca­tori prudenţiali de solvabi­litate, pro­fitabilitate şi structură a bilan­ţu­lui mai buni decât media euro­pea­nă, însă calitatea activelor face în continuare notă discordantă, din cauza ratei creditelor neperformante (NPL-non-perfor­ming loans) şi a celei a creditelor cu măsuri de re­structurare, care, deşi au scăzut puternic se menţin peste nivelurile medii din UE, după cum reiese din datele BNR.

    Datele din tabloul de risc pentru sistemul bancar românesc arată că majoritatea indicatorilor se încadrează în cel mai bun interval de prudenţă în primele nouă luni din 2019, iar performanţa este superioară mediei europene, care are cei mai mulţi indicatori la categoria „intermediar“.

    În cazul României, în intervalul de prudenţă „intermediar“ se regăsesc rata credi­telor neperformante, rata măsurilor de restructurare şi raportul cost/venit.

    Rata creditelor neperformante a scăzut puternic în România, coborând sub 5% în 2019 (4,6% în septembrie 2019), dar rămâne în banda intermediară de risc depăşind în continuare media UE, de 3%. Rata creditelor restructurate a fost anul trecut pentru băncile din România de 2,91%, tot peste media UE, de 1,9%. 

    Raportul cost/venit pentru sistemul bancar ro­mânesc este sub media UE, de 64%, ajun­gând la 53,1% în primele nouă luni din 2019, dar rămâne peste pragul recomandat de 50%. „Eficienţa operaţională plasează sectorul bancar românesc într-un interval cu risc mediu, nevoia de îmbunătăţire fiind mai pregnantă la nivelul unor bănci de talie mică şi medie“, susţine BNR.

    Structura bilanţieră a rămas echilibrată şi anul trecut, respectând standardele în privinţa ra­por­tului dintre credite şi depozite (73,4%), procentul mic indicând faptul că există potenţial de creditare, în timp ce media UE a fost de 116,4%.

    În ceea ce priveşte profitabilitatea siste­mu­lui bancar românesc este aproape dublă faţă de media UE. Indicatorul de profitabilitate ROE (rata rentabilităţii capitalului) era la finele primelor nouă luni din 2019 de circa 12%, în timp ce media la nivelul UE era de 7%. 

  • Cel mai profitabil fond mutual a adus de două ori mai mulţi bani decât dobânda la bancă

    Cele peste 60 de fonduri mutuale active pe piaţa locală au ajuns în prezent la active de 6,748 de miliarde de lei, înregistrând astfel o creştere de 23% faţă de începutul anului. Ritmul de creştere al activelor din acest an este de aproape trei ori mai mic decât avansul record de 63% din 2010.

    Numărul de investitori a crescut cu 11.956, până la un total de 233.818 clienţi la 20 decembrie, potrivit datelor colectate de ZF de la administratorii de fonduri. În 2010, fondurile mutuale au atras peste 57.400 de noi investitori, însă anul trecut pieţele financiare erau departe de starea de încordare în care au fost pe parcursul acestui an, cauzată de situaţia incertă a Greciei, dar şi de îngrijo­rările cu privire la viitorul zonei euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lectia de eficientizare. Studiu de caz: Zentiva

    e la pierderi de 680.000 de euro in 2009 la un profit net de
    12,6 milioane de euro in 2010. Vanzari mai mari cu aproape
    jumatate, adica 60,5 milioane de euro. Zentiva SA, fabrica de
    medicamente de la Bucuresti detinuta de grupul sanofi-aventis, a
    ajuns asadar sa schimbe semnul minus cu plus in mai putin de un an.
    “Productia a crescut cu 20%, iar costurile s-au redus cu 40%.” Asa
    explica de curand Dan Ivan, seful sanofi-aventis Romania, situatia
    pozitiva din departamentul de productie, care reprezinta circa un
    sfert din afacerile grupului in Romania. Potrivit rezultatelor
    afisate la Bursa de Valori din Bucuresti, spune Ivan, de la o
    profitabilitate de -2% la finele lui 2009, raportata la cifra de
    afaceri, s-a ajuns la una de 30%: “Eforturile s-au impartit intre
    segmentele industrial, care au putut mari productia, si cel
    comercial, unde angajatii au stiut sa creeze cererea in piata”.

    Margareta Tanase, directorul de operatiuni industiale al
    Zentiva, numeste taierea de costuri “eficientizare”. Mai exact,
    reducerea costurilor de 40% a fost facuta prin analiza fiecarui
    sector de fabricatie, apoi prin renegocierea tuturor contractelor
    cu furnizorii de materiale si diverse servicii si prin
    eficientizarea spatiului de productie, unde s-a demarat si un
    program de reducere a consumului energetic. “Intr-o hala in care ai
    aer conditionat si sistemul de purificare necesar in fabrica, daca
    nu folosesti tot spatiul, e bine sa nu folosesti aerul si acolo
    unde nu e nevoie”, adauga Dan Ivan.

    Reducerea de costuri a insemnat si concedieri. In 2010 84 de
    angajati au fost disponibilizati dintr-un total de aproape 500 in
    industrial. In total, grupul sanofi-aventis Zentiva are acum 800 de
    angajati in Romania, 400 de lucratori in segmentul industrial si
    alti 400 in cel comercial.

    Oficialii planuiesc ca operatiunea de eficientizare sa continue
    si in 2011, productivitatea urmand sa creasca, reducerile de
    costuri vor persista si ele, dar prin investitii. In fapt, Zentiva
    va investi doua milioane de euro, adica un sfert din bugetul alocat
    acestor cheltuieli, numai pentru echipamente mai performante si
    pentru imbunatatirea celor existente. Achizitiile se vor a fi si un
    sprijin pentru reluarea operatiunilor de export de medicamente dupa
    o pauza de cinci ani. Pentru inceput, Zentiva va exporta cinci
    produse catre piete din Europa de Vest, circa doua milioane de
    unitati comerciale, urmand ca pana in 2015 sa ajunga la 65 de
    milioane de unitati, fata de cele 50 pe care le fabrica acum.

    Taierile de costuri sunt justificate daca privim la cele mai
    recente rezultate legate de evolutia pietei farmaceutice. Rata de
    crestere de 2,8% comparativ cu trimestrul intai din 2011 arata ca
    aprecierea de mai bine de 18% de la nivelul anului 2010 pare acum
    greu de atins. De fapt, cresterea din primele trei luni e cea mai
    mica din ultimii cinci ani, iar explicatiile sunt multiple. Un prim
    motiv ar fi termenele de plata foarte lungi catre farmacii. Desi
    oficial termenul de plata ajunge la 210 zile, in practica unele
    datorii nu sunt achitate de catre stat nici macar dupa un an,
    ajungandu-se astfel la credite comerciale sau financiare de
    aproximativ 4,5 miliarde de lei, sustin oficialii Asociatiei
    Producatorilor Internationali de Medicamente. Iar problema a fost
    accentuata de practica neprimirii facturilor de la farmacisti.

  • Reteta toamnei: Morcovi, cartofi si profit

    Florin Stoian a dat Dreptul pe agricultura si a ales in locul
    unei cariere de avocat sa continue traditia de familie, ocupandu-se
    de agricultura, asemenea tatalui si bunicului sau. Dar la un alt
    nivel. A infiintat firma Big Land, in 2002, si a ajuns anul trecut
    la o cifra de afaceri de 4 milioane de euro si un profit de 140.000
    de euro. Prin comparatie cu cifrele de vanzari ale unui producator
    de bere, de exemplu, cifrele nu par spectaculoase. Dar pentru a
    ajunge la vanzari de cateva milioane de euro pe an, firma a pompat
    ani in sir tot profitul in investitii, si-a construit depozite si
    incarca zilnic camioane intregi de morcovi, cartofi, telina si alte
    legume.

    “In fiecare zi vin dupa marfa camioanele care incarca in jur de
    20 de tone numai pentru piata Obor din Capitala”, spune Florin
    Stoian. Are 34 de ani si a urmat cursurile Facultatii de Drept
    pentru ca tatal sau i-a spus ca despre agricultura il poate invata
    el orice. Fiind insa implicat in agricultura, alaturi de tatal sau,
    a decis ca are nevoie de studii cu specializare in domeniu, asa ca
    s-a inscris la cursurile Facultatii de Agronomie, Managementul
    Dezvoltarii Rurale.

    Toata afacerea familiei Stoian, care se leaga de legumele care
    ajung in cosurile cumparatorilor sub numele de Ferma Stoian –
    Legume Romanesti, se leaga de cele cinci hectare de teren pe care
    le-au primit cand s-au impartit terenurile, dupa Revolutie. Tatal,
    bunicul si acum Florin Stoian s-au implicat cu pasiune in
    agricultura, dovada si preferinta celui mai tanar de a lucra in
    domeniu in locul unui cabinet avocatial. Familia cultiva inca
    dinainte de 1989 rosii, ardei si vinete pe 3.000 mp pe care ii
    aveau in proprietate, iar odata cu improprietarirea le-a fost usor
    sa aleaga ce au de facut cu terenul. Mai cu seama ca zona din
    Constanta este recunoscuta pentru culturile de acest tip. Asa ca au
    cultivat si mai multe legume, iar “in 1994 am avut vanzari grozave,
    pentru ca am cultivat varza, mai buna calitativ decat ce era in
    piete la acea vreme”, isi aminteste cu placere Florin Stoian, care
    atunci era licean.

    Cu banii castigati din recolta acelui an, tatal sau a luat
    primul tractor, “un Universal 650 nou pe care l-am cumparat cu un
    geamantan de bani, tot profitul dupa un an intreg de munca”. Cel
    mai tanar dintre Stoiani isi aminteste usor amuzat acum ca in urma
    cu 16 ani, cu tractorul cel nou si o remorca imprumutata, tatal sau
    s-a dus sa cumpere cartofii de samanta din Buzau.

    An dupa an, familia Stoian si-a crescut suprafata de teren,
    cumparand de la vecini. “Probabil si anul acesta vom cumpara in jur
    de 100 de hectare, pentru ca un vecin agricultor a dat faliment”; e
    o investitie pentru care ar fi nevoie de un buget intre 250.000 si
    500.000 de euro, dat fiind ca preturile la teren se plaseaza intre
    25 si 50 de euro centi. Familia a ajuns acum sa aiba in proprietate
    300 de hectare si sa lucreze in arenda alte 500. Cu 800 de hectare
    de teren cultivat, Stoian tatal si fiul au una dintre cele mai mari
    afaceri din domeniul productiei de legume din tara. “Anul trecut au
    fost cultivate doar 2.500 de ha cu legume, in timp ce in ultimul an
    de comunism suprafata totala era de 100.000 de ha”, declara Adrian
    Radulescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si
    Dezvoltarii Rurale.

    Din toate cele 800 de hectare de teren lucrate de familia
    Stoian, jumatate sunt cultivate cu legume, avand “o oferta foarte
    variata, pentru ca vrem ca la noi sa gaseasca clientii tot ce
    doresc, sa nu mai mearga si in alta parte”. Ferma Stoian produce
    toate legumele cu traditie de consum in Romania – morcov, ceapa,
    telina, cartofi, pastarnac. A infiintat firma Big Land in 2002 ca
    sa poata lucra cu facturi – “inainte prestam servicii in regim de
    persoana fizica”, isi aminteste antreprenorul. Primul depozit a
    fost construit in 2005, prin finantare proprie si credit bancar,
    investitia totala fiind de un milion de euro. |n acelasi an a
    cumparat utilaje la mana a doua din Olanda.

    In urma cu doi ani, firma a ridicat al doilea depozit, cu
    fonduri SAPARD, valoarea proiectului fiind de 1,2 milioane de euro;
    printr-un alt proiect, de 600.000 de euro, au fost luate alte
    utilaje. Stoian vorbeste cu mare mandrie de depozite si in ochii
    unui neavizat ar putea parea putin straniu. Totusi, aceste depozite
    sunt exact piatra de incercare pentru un agricultor. Oricat de mare
    ar fi recolta, oricat de bune legumele, atat timp cat ele nu pot fi
    trimise catre magazine regulat, pe toata perioada anului,
    agricultorul nu poate sustine un contract.

  • Profitabilitatea Albalact a crescut de patru ori in 2009

    “Sunt foarte multumit de performantele financiare ale companiei.
    Chiar daca bugetul planificat pentru 2009 a fost mai mare,
    rezultatele obtinute sunt foarte bune in <peisajul> economic
    in care am evoluat”, declara Raul Ciurtin, presedintele si
    directorul general al Albalact Alba Iulia. El a compleaza ca aceste
    rezultate au fost obtinute intr-un an in care piata lactatelor a
    fost dominata de preturile mici, un consum de baza scazut ca
    valoare, lupta pentru promotii si pentru spatiul de pe raft. “A
    fost un an greu, marcat de competitie acerba si ofensive de
    preturi, in care multi au incercat sa castige cote de piata, dar
    foarte putini au castigat. Cei mai multi au pierdut si cota, si
    profitabilitate. La asta s-a adaugat presiunea marilor retaileri
    care au incercat sa-si impuna agresiv brandurile proprii. In aceste
    conditii, noi suntem multumiti ca am avut si in 2009 o crestere
    importanta de business obtinuta intr-un mod profitabil”, declara
    Raul Ciurtin, presedintele si directorul general al Albalact Alba
    Iulia.

    Albalact a incheiat perioada dificila determinata de procesul de
    consolidare inceput in anul 2007, cand a deschis fabrica noua de la
    Oiejdea, in judetul Alba, si continuat in 2008, cand a cumparat
    pachetul majoritar de actiuni al societatii Raraul Campulung
    Moldovenesc. Anul trecut, detinerea societatii Albalact in cadrul
    capitalului social al SC Raraul SA a crescut pana la nivelul de
    93,6%. In 2009, compania si-a concentrat obiectivele in primul rand
    pe adaptarea cat mai eficienta si vizionara a strategiei la
    realitatile economice, lucru care i-a asigurat un ritm de
    dezvoltare peste cel al pietei lactatelor – care a crescut cu
    aproximativ 5%, potrivit estimarilor APRIL.
    In a doua jumatate a anului trecut, fabrica Raraul Campulung
    Moldovenesc a inceput sa functioneze la o capacitate extinsa, cu
    investitii noi de aproximativ 2 milioane de euro, concentrand
    productia pe branzeturi. Albalact a lansat produse noi pe segmentul
    branzeturilor traditionale si a repozitionat brand-ul Raraul, cu un
    nou logo si un nou design de ambalaj. La sfarsitul anului, Albalact
    a relansat si iaurturile Fulga, bogate in proteine, cu ambalaj nou,
    un portofoliu mai mare si o noua campanie de comunicare.

    In primul trimestru al anului 2010, Albalact a inregistrat o cifra
    de afaceri cu 4,44% mai mare comparativ cu aceeasi perioada a
    anului 2009, ajungand la 64.441.706 lei, fata de 61.699.559 lei cat
    era anul trecut. Profitul a crescut si el de 2,2 ori (cu 121%) in
    primul trimestru din 2010, ajungand la 4.615.222 lei, in timp ce in
    primul trimestru al anului 2009, profitul inregistrat de Albalact a
    fost de 2.085.121 lei. Aceasta in conditiile in care in primele
    luni din anul 2010, piata lactatelor a stagnat.

    “Pentru anul acesta, compania Albalact bugeteaza o crestere de 10%
    a afacerii, dar o profitabilitate mult mai buna. Si 2010 va fi un
    an greu pentru intreaga economie, inclusiv pentru industria
    lactatelor, care va stagna la nivelul de anul trecut. Nu vom asista
    la schimbari esentiale in comportamentul consumatorilor, acestia
    indreptandu-se in general tot catre produsele de baza. In aceste
    conditii preferam sa avem o crestere mai mica a cifrei de afaceri,
    dar sa mizam pe un profit mai bun. Compania va continua sa-si
    extinda distributia, portofoliul de produse si reteaua de clienti
    in retail, vom avea lansari noi, dar si promotii. Lucrurile bine
    gandite in acest moment vor da roade si pot accelera cresterea
    companiei pe termen lung”, spune Raul Ciurtin, presedintele si
    directorul general al Albalact Alba Iulia.
    Cu o traditie de 38 de ani pe piata romaneasca a lactatelor,
    Albalact a ajuns in top 4 producatori de lactate din Romania in
    2009.

    Pe piata lactatelor Albalact este singurul producator romanesc din
    esalonul marilor producatori, in care mai sunt prezente companiile
    Friesland Foods Romania, Danone, Hochland si Lactalis (fosta La
    Dorna).

  • Cum iti reduce negociatorul costurile de telecomunicatii

    Serviciul de Cost Control pe cine controleaza, de fapt? Pe mine
    sau pe voi?” Intrebarea adresata de un client operatorului telecom
    care ii furniza servicii a fost doar una dintre glumele ce circulau
    pe internet prin 2002, cand telefonia mobila de-abia prindea aripi
    in Romania. Opt ani mai tarziu, in nedumerirea amuzanta a
    clientului pare sa-si fi facut loc si un sambure de adevar. Apele
    tulburi in care s-a scaldat anul trecut din punct de vedere
    economic i-au impins pe multi sa se uite mai atent la cheltuielile
    cu telefonia sau internetul si sa controleze in detaliu serviciile
    operatorilor, in incercarea de a-si diminua factura si adapta mai
    bine ofertele in functie de necesitatile de consum. Miscarea e cu
    atat mai evidenta in cazul companiilor pentru care o factura lunara
    de telefonie si internet de cateva mii sau chiar zeci de mii de
    euro a devenit o adevarata bataie de cap de-a lungul ultimului an,
    cand locul notiunilor de extindere sau de investitie a fost luat in
    discutiile de afaceri de cuvinte precum optimizare si reduceri de
    costuri.

    “Pana anul trecut, putine companii erau atente la cheltuielile
    cu serviciile de telecomunicatii; rectificarea unor erori
    nesesizate, precum aplicarea cu intarziere a unui plan tarifar,
    este acum una dintre principalele surse de economisire”, sustine
    Adrian Ciobanu, un fost angajat in cadrul Vodafone, care facea in
    urma cu trei ani primii pasi intr-un business complet necunoscut
    pietei romanesti de telecomunicatii. Mai exact, cu o investitie
    initiala de 2.000 de euro, a pornit Reimens Group, o afacere bazata
    pe auditul facturilor telecom ale companiilor, analiza pe baza
    careia negociaza apoi, in numele clientilor, contractele cu
    operatorii, castigand un procent din economia anuala pe care o
    obtine.

    Pentru un client din domeniul constructiilor, tocmai
    neintroducerea timp de mai bine de un an a pachetului de servicii
    negociat a adus un minus la cheltuieli, pe de-o parte prin
    recuperarea erorii, iar pe de alta parte prin negocierea unei noi
    oferte mai potrivite noului context si comportament de consum. Un
    alt client, o companie din domeniul financiar, si-a diminuat la
    jumatate costurile cu serviciile de date mobile si cu cateva zeci
    de procente si pe cele de telefonie fixa, optand pentru anumite
    beneficii ce nu au fost incluse in negocierea initiala cu
    operatorul. O firma de servicii medicale a recuperat in urma
    auditului contravaloarea erorilor survenite prin aplicarea gresita
    a unui plan tarifar pe care Ciobanu l-a si renegociat, obtinand o
    reducere de 30% pe componenta principala a cheltuielilor de
    telecomunicatii, telefonia. “Strategia a fost alocarea minutelor
    incluse in abonament fiecarui utilizator in parte, urmand ca
    minutele nefolosite de unii dintre ei sa fie redistribuite
    angajatilor cu necesitati mai mari”, explica antreprenorul.

  • Profitul sistemului bancar bate criza

    Potrivit unei prezentari a lui Dragulin, ROE (rentabilitatea
    capitalului) a fost in luna ianuarie de 1,3% si a urcat in
    februarie la 5,3%. Concomitent, ROA (rentabilitatea activelor) a
    crescut de la 0,1% in prima luna a acestui an la 0,5% in
    februarie.

    Dragulin a aratat ca inceputul anului a fost mai dificil in ceea
    ce priveste profitabilitatea, dar ca in prezent exista in mod
    evident o tendinta clara “de consolidare a miscarii pozitive”.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Noua ordine a economiei

     

    In noaptea de Inviere, Augustine Kochurampil, directorul general al ArcelorMittal Galati, a mers la Catedrala Episcopala din oras, unde a slujit Prea Sfintia Sa Casian, Episcopul Dunarii de Jos. S-a intalnit acolo cu muncitorii care tocmai terminasera greva si au ascultat impreuna, pe langa slujba, o rugaciune pentru salvarea combinatului. La Galati, peste 12.000 de angajati asteapta de la Augustine Kochurampil variante pentru a nu ramane someri in acest an, iar managerul a decis dupa Paste sa abordeze planul B de criza si a luat cateva masuri pentru ca lucrurile sa se pastreze pe linia de plutire. “Nu ne asteptam ca lucrurile sa revina la cum au fost anul trecut mai devreme de doi-trei ani, dar speram intr-o imbunatatire a cererii in a doua jumatate a anului. Deocamdata, desi nu avem nevoie de 11.700 de oameni pentru a lucra la 40% din capacitate, am cautat variante pentru a rezista”, spune Augustine Kochurampil.
     
    Planul managerului, de a lucra exclusiv pe cerere (si nu pe stoc), de a inchide uzina cocso-chimica, de a cere angajatilor sa isi ia prin rotatie cate zece zile de concediu de odihna si cate cinci zile de somaj tehnic, trebuie vazut in contextul strategiei europene a grupului ArcelorMittal, care a decis sa inchida 14 furnale din cele 25, cate erau in Europa, dar si sa inchida complet combinate precum cele de la Florange (Franta) sau Liege (Belgia). Inceputul de an a fost concludent pentru problemele ArcelorMittal, care a anuntat saptamana trecuta o pierdere la nivel international de 1,1 miliarde de dolari pentru primul trimestru. Oficialii grupului, citati de Wall Street Journal, cred insa ca in a doua parte a anului pretul otelului ar putea creste din nou.
     
    “Sunt de 30 de ani in domeniul otelului si nu am vazut niciodata o asemenea scadere a pretului si a cererii de otel”, comenteaza Kochurampil, care a restructurat in cei 30 de ani de cariera un combinat falimentar din Germania, un altul care lucra exclusiv pe bartere neperformante din Kazahstan, dar si un combinat din Polonia unde a avut de-a face cu cele mai dificile greve.
     
    Criza actuala, care a atins toate sectoarele economiei, a fost un test dur pentru metalurgie in general si pentru ArcelorMittal Galati in special; combinatul lucreaza acum la 40% din capacitate, fara sanse prea mari de revenire pentru restul anului. Totusi, lui Kochurampil aceasta i se pare a fi limita de jos a scaderii de pe piata otelului, astfel incat, in cel mai pesimist scenariu, ArcelorMittal Galati va lucra la 40% din capacitate pana la sfarsitul anului, caz in care somajul tehnic asumat prin rotatie de angajati va fi prelungit la 10, 15 sau 20 de zile. “Ne mai temem doar pana la sfarsitul lunii iunie, cand vom sti ce va urma pentru restul anului, iar daca nu va fi in regula in iunie, ne temem si pentru 2010, dar putem rezista, fiind parte a unui grup puternic”, estimeaza Augustine Kochurampil. “In doi ani insa, economia probabil isi va reveni si nu mi-o imaginez consumand doar 40% din otelul pe care il consuma in 2007.”
     
    Scaderea afacerilor combinatului de la Galati, care au avut anul trecut o pondere de mai bine de 1% din PIB, va fi probabil cea mai mare scadere cu care se va confrunta in acest an vreuna dintre marile companii din Romania. Este vorba despre firmele din top 10 dupa cifra de afaceri, top care cuprinde in special nume din zona petrolului, a telecomunicatiilor si a comertului, la care se adauga industria metalurgica si auto.
     
    Codrut Pascu, director al biroului local al casei de consultanta strategica Roland Berger, crede ca pe ansamblul top 10, cele mai afectate vor fi in acest an ArcelorMittal, Dacia, Petrom si Rompetrol, iar cele mai putin afectate vor fi companiile din comert. Prin “afectat”, consultantul intelege in special diminuarea cifrei de afaceri din cauza scaderii generalizate a pietelor, dar si pierderea de profitabilitate. Cei mai mari jucatori din economia Romaniei iau in calcul reduceri cu doua cifre ale afacerilor: Petrom vorbeste despre un minus de 33% in 2009, Rompetrol Rafinare de 50%, Rompetrol Downstream ar putea scadea cu peste 20%, ArcelorMittal s-a resemnat deja cu o posibila reducere de 60%, iar Lukoil Romania estimeaza un minus de 30% (pentru rafinaria Petrotel Lukoil, chiar in jur de 40-45%).
     
    Daca stalpii industriei din Romania se asteapta la injumatatirea afacerilor (cu exceptia Automobile Dacia, a carei sansa sunt vanzarile in virtutea unor programe bazate pe sustinere de stat), mai norocoase ar putea fi companiile din zona de telecom si comert, care ar putea avea parte de o scadere mai moderata sau, in unele cazuri, chiar de cresteri ce ar putea modifica ierarhia topului in acest an. “Cred ca, in conditii de stagnare sau declin pentru celelalte companii, cea mai spectaculoasa urcare va fi posibila din partea unor operatori de retail, precum Carrefour, pe fondul extinderii retelei si al unor scaderi nu foarte masive in segmentul de retail alimentar”, spune Codrut Pascu. In viziunea lui, grupul Metro ar ramane intre primele trei in clasament, iar Carrefour ar intra direct pe locul al saptelea.

    Mariana Gheorghe, Petrom: "De la jumatatea anului trecut am vazut cum banii se reduc, astfel ca am revizuit bugetul si am inceput prioritizarea"

    Cosmin Cocean, Rompetrol: “Tot ce a contat a fost ca noi am avut un plan; intr-o perioada de criza conteaza sa stii incotro te indrepti"

    Daniel Weissman, TASC Strategic Consulting: "Este de asteptat ca Orange si Vodafone sa faca eforturi de a-si intari baza de clienti"
     

  • Top BM: Cele mai profitabile companii de stat in 2008

    "Nu cred ca vor mai inregistra conturile Electrica un asemenea profit in curand”, spune Ioan Folescu, noul director al Electrica SA, despre profitul net de 418 milioane de euro inregistrat de companie in 2008. Profitul a inclus atat operatiunile filialelor Electrica aflate in portofoliul statului (aproximativ 70 de milioane de euro net), dar si banii din privatizarea Electrica Muntenia Sud, care a fost vanduta de statul roman inca din 2007, cu 820 de milioane de euro catre italienii de la Enel; dintre acestia, 395 de milioane de euro au intrat in profitul Electrica, restul de 425 de milioane de euro fiind o majorare de capital social. Din cele 395 de milioane de euro, Ioan Folescu detaliaza ca Electrica a platit impozitul aferent tranzactiei, a majorat capitalul social al filialelor aflate inca in proprietatea Electrica (Muntenia Nord, Transilvania Nord si Transilvania Sud), restul intrand in profitul net al companiei.

    Din nefericire, spune directorul Electrica, profitul de care a beneficiat Electrica atat din aceasta privatizare, cat si din operatiunile din 2008 – unul dintre anii cu cea mai buna crestere pentru consumul de electricitate -, va trebui impartit si nu va ramane decat prea putin pentru investitii: “Prin lege, mai mult de jumatate din profitul de anul trecut va merge la actionarii nostri majoritari, AVAS, astfel ca noua, dupa plata celorlalte dari, ne vor ramane doar aproximativ 500 de milioane de lei (aproximativ 119 milioane de euro) pentru investitii”. Conform directorului Electrica, investitiile din acest an vor merge catre studii pentru productia de energie eoliana si biomasa, dar si pentru achizitia de microhidrocentrale.

    Dat fiind ca Electrica a trecut in fruntea clasamentului celor mai profitabile companii din Romania din cauza vanzarii Electrica Muntenia Sud, Ioan Folescu admite ca 2009 nu va mai fi la fel si estimeaza afaceri de aproximativ 5,4 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) si un profit brut de 0,3 miliarde de lei (71 de milioane de euro). Nici vanzarea Electrica Serv nu este in plan pentru acest an, desi ar mai fi putut contribui cu un salt in profituri in conditiile unui consum asteptat sa scada cu cateva procente, de minim 3%.

    Afacerile Electrica nu sunt singurele din topul celor mai profitabile companii de stat care actioneaza pe o piata concurentiala: din punctul de vedere al afacerilor din furnizare, pe acelasi segment se afla si Hidroelectrica, si Nuclearelectrica, dar si complexurile energetice – toate acestea avand incheiate contracte directe de furnizare cu mari clienti. Tot pe o piata concurentiala, dar mult mai activa, se afla CEC Bank, care a realizat in 2008 un profit net de 370 de milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), in crestere fata de 2007, cand profitul net fusese de 90 de milioane de lei (aproximativ 26 de milioane de euro). Radu Gratian Ghetea declara la inceputul acestui an ca, excluzand banii din vanzarea participatiei la Asiban, castigul a crescut cu 65%, iar activele au avut o crestere de 26-27% fata de sfarsitul lui 2007. Asiguratorul francez Groupama a platit, anul trecut, 350 de milioane de euro celor patru banci – CEC, BCR, BRD-SocGen si Banca Transilvania – care controlau, cu detineri egale, Asiban. Fiecare banca a incasat circa 87,5 milioane de euro si a inclus banii in bilantul din al treilea trimestru din 2008.

    Vanzarea de participatii a fost insa doar avantajul celor doua companii, in cazul celorlalte cresterea fiind adusa de diversi alti factori. “2008 a fost un an bun pentru toata lumea, deci nu este de mirare ca si companiile de stat au inregistrat profituri mai mari, dincolo de avantajele competitive ale fiecareia”, spune Teodor Chirica, fostul director general al Nuclearelectrica si actualul director executiv al producatorului de energie. Prin avantaje competitive, Chirica se refera la pretul de productie a energiei electrice, unde cel mai bine stau Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Anul trecut, Nuclearelectrica a avut afaceri in crestere cu 52% si un profit net in crestere cu 33% fata de 2007, pe fondul punerii in functiune a unitatii doi de la centrala nucleara de la Cernavoda.

    Nuclearelectrica estimeaza pentru 2009 un profit net de 11 milioane de euro, de trei ori mai mare decat anul trecut, bazandu-se pe functionarea celor doua reactoare la capacitate maxima intregul an (in 2008, reactorul 1 a fost oprit 40 de zile). Oficialii companiei accepta ca prognoza poate fi data peste cap de scaderea pretului electricitatii, de taxele locale noi si de cursul leu-euro.

    Nuclearelectrica: "Primul factor de risc care incepe sa produca efecte este scaderea veniturilor obtinute din vanzarea energiei produse si comercializate”

  • Think big

    Initial, acest articol s-a numit „Mania grandorii“, fara o nuanta peiorativa; titlul voia sa defineasca oarecum in gluma aparitia si dezvoltarea in Romania a acelui fenomen pe care mizeaza in lume o sumedenie de dezvoltatori imobiliari – este vorba de forta de atractie a „celui mai mare“: cel mai mare hotel, cel mai amplu proiect, cea mai inalta cladire. De aceea au ales seicii din Dubai sa construiasca, alaturi de structuri unice cum sunt insulele artificiale si hotelurile de sapte stele in forma de vela de corabie, o cladire care sa se incadreze in mult mai populara categorie „cea mai inalta constructie“. Mania grandorii de care vorbim noi este de fapt business, este atuul adus de faptul ca poti sa te prezinti pe piata cu imaginea de „cel mai“ sau „cea mai“. Efectul e usor de intuit, pentru ca una este sa spui „am stat la un hotel de patru stele in Bucuresti“ si cu totul altceva sa spui „am stat la cel mai mare hotel din Europa, e la Bucuresti“.

    Cand il intrebi despre cum e cu cel mai mare hotel, Ionut Negoita capata un aer misterios. Fratii Ionut si Robert Negoita, proprietarii grupului de firme Pro Confort, cu afaceri in real estate si comert cu materiale de constructii, mochete si linoleum, vor sa faca in zona Vitan din Bucuresti un hotel de patru stele cu 1.500 de camere, cel mai mare din Europa. Cum in septembrie este programata inaugurarea unei prime parti a constructiei, asa-zisul birou al lui Ionut Negoita este acum o incapere de la parterul constructiei, unde se afla o mare parte din mostrele de mobilier, materiale si decoratiuni pentru miile de camere ale viitorului hotel. O masa inconjurata de vreo zece tipuri diferite de scaune si fotolii, unde pe jos se afla mocheta in vreo zece nuante, iar numarul tablourilor din camera depaseste numarul metrilor patrati de perete.

    Lucrarile au inceput acum un an si cinci luni: „Anul trecut, terenul era viran, iar in septembrie vom inaugura prima jumatate a hotelului, urmand ca la inceputul anului viitor sa dam drumul la toata capacitatea“, spune Negoita, cel mai mic dintre cei doi frati, care se ocupa de parte de finisaje a hotelurilor Confort, dar si de operarea lor. Aceasta inseamna ca echipa de 800 de muncitori de pe santierul de la Confort Vitan a construit cam 3 camere pe zi, respectiv aproximativ 180 metri patrati pe zi. Constructia a fost finantata 60% din resurse proprii ale grupului Confort, iar restul de bani (24 de milioane euro) au fost imprumutati de la banci. Resursele proprii inseamna pentru fratii Negoita profitul din afacerile imobiliare (vinderea apartamentelor din proiectul rezidential Domus din Bucuresti), dar si bani iadusi e celelalte hoteluri, care au avut anul trecut un profit net de 3 milioane euro. Daca celelalte hoteluri, in special cele de langa aeroportul Otopeni, sunt nisate ca hoteluri de tranzit, Ionut Negoita ar vrea ca hotelul din Vitan sa fie si un reper monden: „Hotelul va avea un design futurist, poate prea futurist pentru Bucurestiul de astazi, dar vrem sa atragem nu doar prin dimensiune, ci si prin look“.

    Constructia hotelului de 1.500 de camere ii va duce pe fratii Negoita in top 10 al proprietarilor de hoteluri, dupa numarul de camere – primele locuri fiind ocupate de fratii Micula, de Josef Goschy si Mohamad Murad. Deocamdata, Ionut si Robert Negoita detin 510 camere in hotelurile Confort (Otopeni, Rin Otopeni si Traian). Ca numar de camere, hotelul va depasi Estrel din Berlin (1.162 camere), Concorde La Fayette din Paris (1.000 de camere), Hilton din Londra (1.052 de camere), Auditorium Madrid Hotel (894 de camere) si Royal National London (800 de camere). Dat fiind ca cele mai aglomerate capitale europene sunt deja acoperite de hoteluri de mari dimensiuni, sansele ca hotelul fratilor Negoita sa fie depasit in curand sunt destul de mici. „Nu am dubii ca acesta va fi cel mai mare hotel din Europa pentru mult timp“, comenteaza Negoita.

    Planul initial de constructie a hotelului Confort din Vitan, care a aparut in urma cu doi ani, era a unui hotel cu 1.200 de camere, care presupunea o investitie de 60 milioane euro. Decizia de a adauga 300 de camere proiectului initial a fost luata in momentul cand deja se lucra la structura: „Ne-am dat seama ca a construi aceste camere in plus nu ar reprezenta un mare efort financiar in plus, mai ales ca lucram cu firma proprie de constructii, iar costurile cu operarea nu vor creste nici ele foarte mult costurile totale, dupa principiul: cu cat e mai mare, cu atat costurile de operare pe fiecare metru patrat scad“, afirma Negoita. Investitia va fi tot de 60 milioane euro, iar constructia se va intinde pe 90.000 mp. „Pe mine ma fascineaza ca acest hotel are amprenta la sol de un hectar“, spune Ionut Negoita.

    Din Vitan trecem in Baneasa, unde pe 221 de hectare si in urma unei investitii ce va atinge doua miliarde de euro, va fi finalizat in 2015 Proiectul Baneasa, cel mai mare complex imobiliar din Romania si unul din cele mai mari din Europa de Est. Nu lipsit de interes este si faptul ca Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, care detine 49,88% din capitalul Baneasa Investment, dezvoltatorul proiectului, va deveni, la terminarea acestuia, una din cele mai bogate institutii de invatamant europene, mai bogata decat Universitatea Oxford.

    Baneasa Investment s-a format prin asocierea Universitatii, in anul 2000, cu un grup de firme controlat de oamenii de afaceri Puiu Popoviciu si Radu Dimofte. Proiectul cuprinde o zona rezidentiala ce va ocupa peste 60% din suprafata totala a proiectului, un parc de afaceri construit pe un teren de 12 hectare si care va oferi 160.000 de metri patrati de spatii de birouri, precum si o zona comerciala construita pe 450.000 de metri patrati, una din cele mai intinse din Estul Europei.