Tag: PRODUCATORI LOCALI

  • România a preluat modelul francez de asociere: Carrefour extinde Grădina Noastră cu încă două cooperative în această toamnă, după ce a ajuns la 14, care reunesc peste 390 de producători locali

     Jagoda Zientara, director comercial şi de aprovizionare, Carrefour România: „Dezvoltarea cooperativelor a fost un pas natural. Prin modelul «de la fermă la raft», am implementat un sistem de livrare rapidă, într-un interval de 24 până la 36 de ore de la recoltare. Livrările pe o rază de până la 50 km se efectuează chiar în 6 ore.“

    Cooperativele agricole s-au în­mulţit în România în ultimii ani, dar rămânem departe de nivelul Europei de Vest, unde mici cooperative înfiinţate de gene­raţii au evoluat până la crearea unor bănci cu ex­punere în toată Europa, care gestio­nează active uriaşe.

    În România, mo­de­lul occidental este preluat trep­tat, iar Carrefour, cu ca­pital francez şi exper­tiză în asocierea, devine un liant între ne­voia produ­că­­torului român de a-şi vinde pro­du­sele şi a consuma­torului de a-şi face piaţa într-un spaţiu modern. Astfel, a creat programul Grădina Noas­­tră, care va ajunge la 14 coo­pe­rative şi peste 390 de pro­du­cători locali, odată cu integra­rea unor noi cooperative în această toamnă.

    „În prezent, lucrăm exclusiv cu 14 coo­perative, care reunesc peste 390 de pro­ducători locali, iar la nivel naţional avem o reţea extinsă de peste 18 coo­pe­rative partenere. În această toamnă, vor fi lansate două cooperative agricole: Grădina Noastră din Căpuşu Mare şi Grădina Noastră din Ciceu-Mihăieşti. Fiecare dintre ele este formată din cinci familii sau persoane juridice“, a spus Jagoda Zientara, director co­mercial şi de apro­vizionare şi membru în Comi­te­tul Exe­cu­tiv al Carrefour România.

    Cooperativa din Căpuşu Mare are în exploatare 2 hectare, pe care a con­struit sere, unde se produc roşii con­ven­­ţionale şi ecologice. Produc­ţia a­nua­lă este de aproximativ 400 de tone, iar fermierii din această zonă au expe­rienţă în agricultură de peste un dece­niu. Cooperativa din Ciceu-Mihăieşti are livezi întinse pe 100 de hectare, unde pro­du­ce mere, prune şi cireşe convenţionale. Pro­ducţia anuală ajunge la peste 1.700 tone de fructe, iar fermierii sunt activi în domeniu din 1991.

    O parte semnificativă din pro­duc­­ţia celor două cooperative va ajunge în de­po­zitele Carrefour, de unde va fi dis­tri­buită către toate magazinele din re­ţea, în funcţie de gamele de pro­duse. Coope­rativa din Ciceu-Mihă­ieşti livrează deja la Carrefour şi a distribuit până acum peste 100 tone de prune şi 20 de tone de mere.

    Produsele sunt recol­tate şi amba­late într-o singură zi şi ajung în depo­zite a doua zi. Merele sunt păstrate în celule speciale, ceea ce permite livra­rea lor chiar şi la 5-6 luni după recoltare, în funcţie de cerere.

    „Dezvoltarea acestor cooperative a fost un pas natural, deoarece dorim parteneriate transparente, corecte şi durabile pe termen lung. Prin acest model «de la fermă la raft», am implementat un sistem de livrare rapidă, într-un interval de 24 până la 36 de ore de la recoltare, în timp ce livrările pe o rază de până la 50 km se efectuează chiar în 6 ore. Acest lucru aduce beneficii reale atât pentru fermieri, cât şi pentru consumatori. Fermierii beneficiază de acces la o piaţă de desfacere naţională, de un flux constant de vânzări, consultanţă şi sprijin în dezvoltare, iar consumatorii au acces la produse locale, proaspete şi de calitate“, a explicat Jagoda Zientara.

    Ea a adăugat că împreună cu fermierii locali, construiesc un lanţ scurt de aprovizionare şi numai anul trecut, cooperativele din programul Grădina Noastră au adus în magazine peste 35 de milioane de unităţi, asigurându-se ca în plin sezon, vara, fructele şi legumele să fie 100% româneşti. În plus, majoritatea producătorilor livrează direct în magazine şi nu în depozite, ceea ce contribuie la scurtarea lanţului de aprovizionare şi la păstrarea prospeţimii produselor. În acelaşi timp, vara, 98% dintre furnizorii din segmentul produselor proaspete şi ultra-proaspete sunt din România.

    Prin aceste parteneriat, Carrefour a reuşit să acopere cererea de produse proaspete româneşti în prima parte a acestui an şi vara, în ciuda provocărilor climatice din 2025 – îngheţurile târzii care au afectat culturile de fructe şi seceta prelungită care a pus presiune pe legume.

    „În lunile de vară, sezonul a fost deschis cu produse româneşti precum ceapă galbenă şi roşie, cartofi noi roşii, ardei iute bio, gulii violet, roşii galbene, fasole fideluţă galbenă şi verde, cireşe de calibru mare şi pepeni. În luna iulie, oferta a fost completată cu piersici, vinete albe, vinete grafitti şi prune româneşti, iar pe tot parcursul anului, clienţii au găsit la raft verdeţuri româneşti precum pătrunjel, mărar, leuştean, ceapă verde, salată verde şi ridichi“, a apus Zientara.

    În ciuda unei disponibilităţi mai reduse pe anumite segmente, consumul a fost acoperit prin planificarea riguroasă cu fermierii şi utilizarea tehnologiilor moderne. „Un exemplu concret este introducerea strugurilor româneşti în luna februarie, printr-o colaborare cu o cooperativă din Huşi, posibilă datorită tehnologiei de depozitare ULO (ultra-low oxygen), care a permis păstrarea prospeţimii pe termen lung“, a întărit Zientara.

    Aceasta a menţionat că strategia retailerului Carrefour România este să aibă pe rafturi, cu prioritate, produse româneşti, ori de câte ori sezonul şi capacitatea de producţie locală permit acest lucru. Atunci când oferta internă nu poate acoperi cererea, compania importă, dar unul dintre obiectivele principale este tranziţia, pe cât posibil, de la produse de origine non-UE către produse de origine UE, pentru acele produse care nu sunt disponibile în România în momentul achiziţiei. „Turcia şi Grecia se numără printre principalele ţări din care importăm produse proaspete, datorită capacităţii lor de producţie şi calităţii constante.“

    Ea a afirmat că acum se poate observa accesul tot mai larg al produselor româneşti pe rafturi, care este rezultatul unor parteneriate directe cu producătorii locali şi pe investiţii constante în extinderea sezonului de producţie, iar un element strategic este programul Grădina Noastră, care a evoluat într-un model funcţional şi sustenabil pentru agricultura românească.

    „Un exemplu relevant al modului în care parteneriatele locale contribuie la creşterea calităţii şi diversificării produselor româneşti este colaborarea cu Alin Dobre, reprezentantul cooperative Grădina Noastră BIO. Astfel, am reuşit să ne diversificăm oferta de produse ecologice şi am introd în portofoliul nostru fructe şi legume bio: dovlecei, dovleac plăcintar, ardei iute, ardei kapia, castraveţi Fabio, vinete, dar şi verdeţuri precum pătrunjel, mărar, leuştean, ceapă verde şi salată“, a precizat Zientara. Ea adaugă că diversificarea gamei de produse locale prin intermediul cooperativelor este o direcţie strategică pentru Carrefour România.

    Această strategie este conturată în jurul preferinţelor alimentare ale românilor, care arată o revenire puternică la gusturile tradiţionale, dar şi o deschidere către alegeri mai sănătoase şi locale, conform studiului „Barometrul Gustului de Sezon“, realizat de Carrefour România împreună cu NielsenIQ.

    „Legumele au fost în centrul acestor alegeri, cartofii reprezentând 13% din vânzările totale, conform datelor Nielsen pentru întreaga piaţă. Dintre acestea, s-au remarcat cartofii roşii, ale căror vânzări din portofoliul Carrefour au crescut cu 70% faţă de vara anterioară, ceea ce evidenţiază că produsele proaspete de la cooperativa Grădina Noastră din Brezoaele sunt foarte căutate de consumatori“, a explicat reprezentanta Carrefour România.

    Roşiile au înregistrat cea mai mare creştere dintre toate legumele în vânzările Carrefour, urmate de ceapa roşie, care a crescut cu 40%, şi ardeii kapia, care au înregistrat o creştere de o treime. În Grădina Noastră, producătorii din program au introdus în culturi cartofi roşii noi din Brezoaele, precum şi roşii cherry, roz şi beefsteak din Malu Spart, Fierbinţi, Vărăşti şi Zărand. Ceapa roşie şi ardeii kapia proveniţi din Însurăţei au contribuit şi ei la aceste dinamici pozitive.

    Preferinţele pentru fructe au urmat o tendinţă similară. Pepenii verzi au reprezentat o treime din vânzările totale de fructe în sezonul de vară, în timp ce pepenii Galia şi varietăţile cu seminţe puţine din programul Filiera Calităţii Carrefour şi cooperativa Grădina Noastră din Însurăţei şi-au dublat volumele în vânzările Carrefour. Prunele roşii au înregistrat cea mai mare creştere în categoria fructelor, evidenţiind că această varietate de la Grădina Noastră, cultivată în Zărand, Huşi, Ostrov, Voineşti şi Vărăşti, este foarte apreciată de clienţi.

    În categoria proteinelor, carnea de porc, în special ceafa şi pieptul cu coaste, a rămas lider, susţinută puternic de sezonul grătarelor. De asemenea, iaurturile de băut, precum kefirul, împreună cu iaurtul grecesc, iaurturile fără lactoză şi lactatele bogate în proteine, au înregistrat creşteri cu două cifre. În acelaşi timp, ouăle provenite din sisteme alternative, precum cele free range sau ecologice, sunt tot mai căutate. În segmentul grăsimilor sănătoase, seminţele şi nucile au câştigat teren. Seminţele de dovleac şi migdalele au crescut peste media categoriei, confirmând că românii nu caută doar gusturi autentice şi tradiţionale, ci adoptă şi alegeri mai sănătoase şi nutritive.

    „Copiii şi adolescenţii devin o categorie tot mai importantă în consumul de produse bio, chiar dacă decizia de cumpărare aparţine părinţilor. Observăm că, pe măsură ce educaţia nutriţională se dezvoltă şi campaniile de conştientizare câştigă vizibilitate, părinţii sunt tot mai atenţi la calitatea alimentaţiei copiilor lor şi aleg să investească mai mult în produse sănătoase şi sigure. Extinderea gamei de produse româneşti bio, în special din categoria legume-fructe, răspunde direct nevoii părinţilor de a pune pe masă produse proaspete, locale şi de calitate“, a menţionat Zientara.

    Ea a adăugat că în continuare Carrefour dezvoltă gama de produse bio pentru a oferi alternative de calitate la preţuri competitive, atât în segmentele alimentare, cât şi non-alimentare. Prin programe precum Creştem România Bio, retailerul sprijină fermierii locali în tranziţia către agricultura ecologică, oferindu-le contracte pe termen lung, acoperirea costurilor de certificare şi schimb de experienţă cu producători experimentaţi. În 2024, fermierii parteneri au livrat peste 2,6 milioane de unităţi de produse ecologice către magazinele Carrefour.

    Jagoda Zientara îşi aminteşte că primii dovleci ecologici din programul Creştem România Bio au venit de la producătorul Alin Dobre, iar colaborarea a crescut şi a devenit parte din iniţiativa Grădina Noastră BIO. Acest parteneriat include acum cultivarea dovlecilor de placintă, ardei iuţi, ardei kapia, castraveţi Fabio şi vinete, împreună cu verdeţuri precum pătrunjel, mărar, leuştean, ceapă verde şi salată.

    „Credem că România are potenţialul de a deveni un lider regional în producţia ecologică, iar Carrefour va continua să investească în extinderea portofoliului ecologic şi în parteneriate care susţin agricultura durabilă“, a completat aceasta.

    Ea a spus că românii au început să aleagă produse româneşti sau bio pentru gust şi sănătate. Dacă în trecut „bio“ putea fi perceput ca un trend, astăzi decizia de cumpărare se leagă de factori reali: dorinţa de a evita substanţele controversate, atenţia la calitate şi, tot mai mult, la impactul asupra mediului. „Clienţii sunt diferiţi în alegeri, dar se aseamănă atunci când caută două lucruri esenţiale: preţuri corecte şi calitate. De aceea, pentru noi, dezvoltarea acestui segment de produse face parte dintr-o strategie pe termen lung. Avem cea mai amplă şi accesibilă ofertă bio de pe piaţă, peste 1.000 de produse, inclusiv gama proprie Carrefour Bio, astfel încât sănătatea şi responsabilitatea faţă de mediu să nu rămână doar la nivel de trend, ci să devină o alegere accesibilă oricui“, a întărit Jagoda Zientara.

    Cererea pentru produse ecologice creşte la nivel global, iar România urmează această tendinţă, deşi într-un ritm uşor mai lent. Consumatorii devin mai responsabili, atât în ceea ce priveşte protecţia mediului, cât şi standardele de producţie pe care le aşteaptă, căutând produse de înaltă calitate. Produsele ecologice au înregistrat creşteri cu două cifre în ultimii ani în reţeaua Carrefour. În acest context, susţine că alegerea bio în România nu mai ţine doar de imagine, ci reflectă o schimbare de mentalitate: un consum mai responsabil.

    De exemplu, dintre produsele ecologice, pepenii verzi au înregistrat o creştere triplă a vânzărilor faţă de 2023, iar pâinea ecologică s-a dublat. Alte produse proaspete ecologice cumpărate de români sunt lactatele, ouăle, conservele de legume şi uleiul de măsline. În categoria carne şi peşte, bibanul de mare ecologic a înregistrat cea mai mare creştere, de 420%, urmat de dorada, ceafa de porc, pieptul de curcan fără os şi pulpă de viţel.

    „Vedem o evoluţie pozitivă a produselor româneşti proaspete, atât bio, cât şi convenţionale, susţinută de orientarea tot mai puternică a consumatorilor spre produse sănătoase, locale şi sustenabile“, a mai spus Jagoda Zientara.

    Carrefour a mai observat o cerere tot mai mare pentru produse cu origine românească, de sezon şi bio. Retailerul are o reţea naţională de peste 1.500 de producători locali pentru produse proaspete şi ultra-proaspete, atât marcă proprie, cât şi prin programele originale Carrefour – Poftim Brânza Românească, Deschidem Vinul Românesc, Creştem România BIO şi Grădina Noastră. „Sunt convinsă că, în următorii trei ani, produsele proaspete româneşti vor deveni coloana vertebrală a categoriei, iar ponderea produselor ecologice va creşte constant, generând beneficii atât pentru consumatori, cât şi pentru comunităţile agricole locale“, a subliniat Jagoda Zientara.

    De asemenea, portofoliul de produse marcă proprie Carrefour s-a extins în ultimii ani, devenind un pilon central al strategiei comerciale a companiei, iar creşterea va continua, pentru că mărcile proprii contribuie semnificativ la cifra de afaceri. „În medie, 8,6 lei din fiecare 10 lei cheltuiţi pe produse marcă proprie se întorc către furnizori locali, iar 90% din vânzări provin din parteneriate locale, prin mărci precum Filiera Calităţii Carrefour, Carrefour La Piaţă, Carrefour Extra şi Carrefour Bio. Diversificarea portofoliului, cu 40 de mărci proprii, permite acoperirea unei game largi de nevoi, de la produse esenţiale la opţiuni premium, precum Reflets de France şi Terre d’Italia. Această direcţie va continua să fie prioritară, prin extinderea portofoliului şi consolidarea programelor de susţinere a producătorilor locali“, a conchis Jagoda Zientara.

    Grupul francez Carrefour, unul dintre cei mai puternici jucători din retailul autohton, va deschide anul acesta peste 30 de noi magazine, în special pe formatele mici. Acestea se vor adăuga celor circa 450 deja existente: hipermarketuri, supermarketuri, proximitate modernă, un mix de discount şi cash&carry şi online.

  • Un tânăr din Suceava face dulciuri fără zahăr, cu aronia, curmale şi miere de la producători locali, pe care le vinde într-o rulotă şi în săli de fitness, dar ambiţia sa este să ajungă şi în grădiniţe şi în şcoli

    Produsele se vând în toată ţara online, iar fizic, Healthian a ajuns la târguri din Bucureşti, Suceava şi Cluj  Următorul pas de dezvoltare este deschiderea unui laborator cu servire.

    Într-o piaţă a dulciurilor umplută de producătorii consacraţi pe toate palierele, pentru toate nevoile, Cosmin Ciornei a ales să intre cu dulciuri fără zahăr şi fără îndulcitori. Astfel, a pus bazele Healthian, care foloseşte aronia, curmale şi miere de la producători locali din judeţul Suceava. 

    „Am văzut o necesitate în a produce dulciuri fără zahăr. Mie îmi plăceau foarte mult dulciurile, dar am ajuns la o greutate mai măricică şi am zis că trebuie să fac ceva să ajung într-un punct mai bun. Ulterior, a venit un copilaş în familie şi mi-am dat seama că un stil de viaţă mai sănătos ar fi o idee bună. Pe de altă parte, am văzut că nici nu există pe piaţă acest produs şi, cum fac antreprenorii în general, am identificat o problemă şi am găsit o soluţie“, a povestit Cosmin Ciornei, fondatorul Healthian, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

    Din momentul T0, când i-a venit ideea, şi până la momentul T1, când a implementat-o, au trecut circa doi ani, timp în care a testat reţete, a înţeles cum se produc şi a văzut cum sunt percepute produsele de familie şi prieteni. „După ce am scos câteva produse, am început să văd cum merg pe piaţă. În general, dulciurile fără zahăr sunt în sălile de sport, în şcoli şi în grădiniţe.“

    El spune că tot ce a strâns, economiile de până atunci, au fost investite prima dată în utilaje, iar apoi într-o rulotă comercială. „Investiţia iniţială, cea mai mare, a fost undeva la 6.000 euro, când am luat rulota, tot de la un producător din Suceava. El se ocupă cu asta şi am zis că se poate să rămână banii în Suceava ar fi ideal să o cumpăr“, a explicat el.

    Acesta a studiat inginerie la Universitatea din Suceava. „N-aveam nicio legătură cu bucătătria şi nici să gătesc foarte bine nu ştiam. Am făcut nişte cursuri de nutriţie şi de acolo am învăţat cum ar funcţiona mai bine combinaţiile de elemente şi de ingrediente, ca să aducă un plus de sănătate corpului“, a explicat el.

    Primele produse au fost nişte batoane mici proteice, cu seminţe. Acum, compania are o gamă variată de produse, printre care unele cu aport de proteină şi cu colagen, cu care se adresează persoanelor trecute de 30 de ani. „Producţia de colagen scade, de aceea este bine să o suplimentăm dintr-o sursă cât de cât naturală.“

    Pentru materiile prime folosite, Cosmin Ciornei spune că se aprovizionează de la producători locali, cu fructe precum aronia sau curmale, dar şi miere. „Tot ce pot integra în produsele mele iau din piaţă.“

    Produsele sunt vândute în fiecare sâmbătă în piaţa volantă din curtea Direcţiei Agricole Suceava, dar a mai fost cu ele şi la târguri la Bucureşti şi la Cluj. „Acolo produsele sunt primite mult mai bine. Este un alt tip de de clientelă, sunt mai mulţi vegani şi fiind fără coacere, se pretează mai bine pe acest tip de de persoane.“

    El mai vinde şi în sălile de fitness şi speră să ajungă şi în grădiniţe şi în şcoli.

    „Sălile de sport, de obicei, au un healthy bar unde au tot felul de produse, inclusiv batoane proteice comerciale, shake-uri sau orice alte cereri mai au. Produsele mele sunt deja în câteva săli, la cafenele merg destul de bine, le mai vând din rulota mea, pe care o ţin momentan amplasată într-o locaţie din Suceava“, a completat el.

    De asemenea, a spus că sunt foarte bine primite de persoane şi în afara României, dar problema este că nu pot fi livrate, pentru că nu au termen de expirare foarte îndelogat, între 10 şi 14 zile, fiind fără aditivi sau concervanţi.

    „În România, nivelul de obezitate, cel puţin infantil, este undeva peste 40% şi la adulţi este mai mare. În principiu, ar trebui să se schimbe ceva cât de repede în acest trend de consum al dulciurilor, pentru că el este în continuă creştere şi România, din păcate, este mai mai afectată decât restul Europei. Sper că trendul va fi în descreştere şi vom încerca să avem grijă de noi, să putem ajunge şi la pensie relativ sănătoşi şi generaţia care vine să să fie crescută într-o manieră în care să poată să fie mai sănătoasă“, a precizat el.

    El crede că e nevoie de mai multă promovare sau implicare, iar în parcuri, acolo unde îşi duc părinţii copiii, dincolo de covrigi să existe şi variante mai sănătoase. „Gama noastră de clienţi sunt părinţii care iau produse pentru copii sau care iau pentru ei. Din ce statistici am văzut, sunt de peste 20-25 de ani. Şi, din păcate, la bărbaţi, undeva peste 35 de ani este pragul, căci cred că abia acolo începem şi noi, cum am început şi eu, să conştientizăm că greutatea noastră ne afectează sănătatea pe termen lung.“

    Pe viitor, Cosmin Ciornei vrea să acceseze fonduri guvernamentale sau europene ori chiar credite pentru a deschide un laborator cu servire pentru clienţi.

  • Cum am început să produc în România: Poveştile micilor producători aflaţi la început de drum, de la investiţia iniţială la viziunea pe termen lung

    Românii care aleg să fie producători în România au în faţă o ocazie unică în ultimul deceniu, după ce criza generată de pandemia de Covid-19 a readus la suprafaţă solidaritatea consumatorilor faţă de producătorii locali.

    Economia României duce lipsă de procesatori locali, ceea ce face ca materiile prime din sectorul agricol să fie vândute prea mult în formă brută şi prea puţin într-o formă procesată, care aduce valoare adăugată. Micii producători ar putea fi răspunsul la această problemă, iar Business Magazin a hotărât să ilustreze începutul de drum al unor producători locali.

    „Am ales să produc în România pentru că e ţara noastră, aici trăim şi consider că este un lucru normal să muncim tot aici”; „Producem în România pentru că ne dorim să susţinem economia locală, dar şi pentru că aici locuim”; „Am ales să producem în România pentru că înclinaţia către producţie şi antreprenoriat este o moştenire de familie”.  

    Aşa răspund trei producători locali care au ales să fabrice în România lactate, dulceaţă, zacuscă sau bere artizanală, care şi-au dezvoltat propriile capacităţi de procesare, au deschis canale de vânzare şi au intrat astfel în marea economie a micilor producători.  

    În 2013, în orăşelul Săveni din judeţul Botoşani se năştea ideea lactatelor Viofanny, iar familia Şfabu pregătea implementarea ideii care s-a concretizat în 2014. Astăzi, compania a devenit cunoscută pentru că este unul dintre producătorii Caşcavalului de Săveni, un produs atestat tradiţional.  

    „Decizia de a începe să producem a fost una uşoară, deoarece se baza pe experienţa şi pasiunea noastră, noi provenim din familii de producători de brânzeturi. Din momentul în care ne-am hotărât să ne orientăm spre producţia brânzeturilor şi până la prima rotiţă de caşcaval Viofanny comercializată a trecut aproximativ jumătate de an, timp în care ne-am axat pe îndeplinirea tuturor formalităţilor legale necesare funcţionării”, a explicat Ştefaniea Şfabu, cofondator al  companiei Viofanny, pentru Business Magazin.

    Investiţiile şi fondurile necesare pentru investiţii sunt printre principalele probleme pe care le reclamă fermierii care nu intră în producţie, cât şi antreprenorii care dezbat motivele pentru care nu produc mai mult sau deloc în România.

    În cazul familiei Şfabu, investiţia s-a derulat în „paşi mici” şi a început cu o investiţie de 50.000 de lei din propriile economii, prin care a fost amenajată o hală de lucru unde se puteau procesa circa 400-500 de litri de lapte pe zi.

     „Cantitatea de lapte procesată ne asigura o capacitate de producţie de 35-40 kg pe zi. Iniţial, am investit economiile pe care le aveam pentru a începe producţia. Ulterior, am apelat la un credit bancar pentru extindere şi ne-am axat mereu pe reinvestirea unui procent din profit”, a spus Ştefaniea Şfabu, care estimează că investiţia iniţială s-a amortizat în
    2-3 ani.

     Astăzi producţia a crescut şi a ajuns la 7-8 tone pe an, iar micii producători au ajuns în punctul în care susţin alţi mici producători. Aşa cum arată premisa de la care a pornit incursiunea Business Magazin, România duce lipsă de procesatori, iar micii producători vând la preţuri foarte mici materia primă sau ajung să rămână cu ea. În acest sens, producătorii locali ar putea fi o soluţie pentru fermierii locali.

     „Ne-am orientat spre materie primă provenită din ferma proprie şi de la micii fermieri din zonă. Chiar şi în prezent ne axăm pe sprijinirea micilor producători din judeţ şi alegem să colectăm laptele de la fermele acestora”, a adăugat cofondatoarea Viofanny.  

    Primele rotiţe de caşcaval au ajuns la cunoştinţe şi prieteni, îşi aminteşte Ştefaniea Şfabu, iar apoi au urmat târgurile de profil, precum şi primele solicitări din partea magazinelor de cartier şi a băcăniilor – micii comercianţi tradiţionali care au o cotă de piaţă de aproape 40% în comerţul alimentar din România.  

    Vânzările în creştere au împins compania şi spre investiţii în două puncte proprii de desfacere, mai întâi în oraşul Botoşani, apoi în oraşul Suceava. Totodată, contextul creat de pandemie a adus o accelerare a vânzărilor din online, în contextul în care toată piaţa de comerţ online din România a crescut cu 28% în 2020, la 5,5 miliarde euro, conform estimărilor jucătorilor din piaţă.

    Astfel, din ideea care s-a născut în 2013 într-un mic orăşel din Botoşani, lactatele Viofanny a fost comandate în 2020 în mai multe colţuri ale ţării, în oraşe precum Bucureşti, Braşov, Constanţa, Orşova sau Reşiţa.

    Drumul spre producţie nu este unul fără provocări, iar în cazul familiei Şfabu acestea s-au concretizat printr-un timp îndelungat pentru obţinerea tuturor autorizaţiilor şi avizelor necesare funcţionării. Pe parcurs, provocările au mai apărut fie în ceea ce priveşte canalele de vânzare şi identificarea unui număr cât mai mare de parteneri, fie în ceea ce priveşte angajarea unor oameni calificaţi din piaţa muncii.

     

    „Am început cu un test”

    Nimeni nu garantează succesul unui produs sau al unui business, iar micii producători nu îşi permit să investească sute de mii sau milioane de lei în direcţii care nu sunt deja confirmate sau pe care nu le-au testat anterior.

    Aşa au arătat drumurile de început şi pentru Gica Neamţu, fondatoarea businessului Pofta Focului din Iaşi. În 2012, ea a participat la câteva evenimente cu o serie de produse artizanale şi tradiţionale pe care dorea să le scoată pe piaţă.

     „Feedbackul a fost bun, ceea ce ne-a motivat să începem construcţia halei de producţie în aşa fel încât să putem obţine toate autorizaţiile şi avizele necesare pentru activitatea de catering şi procesare legume-fructe în 2016”, a povestit Gica Neamţu, care produce astăzi diverse sortimente de dulceaţă, de zacuscă şi tocană.

    Una dintre cele mai mari provocări prin care a trecut Pofta Focului a fost birocraţia, întrucât de la primul test de piaţă şi până la obţinerea autorizaţiei de funcţionare au trecut 4 ani.

    Investiţia iniţială s-a ridicat la 40.000 de euro (circa 190.000 de lei), iar sumele au provenit atât din fonduri proprii, cât şi din finanţare bancară, reprezentând un mix prin care Gica Neamţu a mai investit încă 60.000 de euro pentru a creşte capacitatea de producţie.

    „Printre cele mai mari provocări cu care ne-am confruntat în dezvoltarea acestui business a fost nevoia de bani pentru materie primă şi utilaje. În egală măsură, ne-am confruntat şi cu lipsa forţei de muncă, dar şi cu formarea pieţei pentru produse tradiţionale premium”, a explicat antreprenoarea.

    Facilităţile de procesare precum cea dezvoltată de Pofta Focului aduc un sprijin şi pentru producătorii locali şi micii legumicultori din zona Iaşiului, întrucât le oferă noi variante în ceea ce priveşte piaţa de desfacere. Astfel, dacă legumele lor nu ajung în rafturile din Mega Image în mod direct, sau la export, ele ajung acolo procesate şi ambalate de Pofta Focului.

    Primele borcane şi-au făcut loc iniţial la evenimentele organizate de instituţii ale statului, precum târguri şi pieţe volante, care ofereau acces direct la consumatori. Ulterior, capacitatea de producţie a crescut iar produsele firmei au început să fie listate în retail, atât în lanţul de magazine Mega Image, în magazine locale de tip concept store, cât şi pe platforme online cu produse specifice, şi-anume băcănii online – acesta fiind o oportunitate din ce în ce mai mare conturată apăsat în contextul crizei sanitare.

    Pofta Focului a obţinut vânzări de 150.000 de lei în 2019, iar pentru 2020, reprezentanţii afacerii estimează că această cifră s-a dublat. În ceea ce priveşte investiţia, Gica Neamţu estimează că amortizarea acesteia se va produce abia în 15 ani, întrucât ambiţia de dezvoltare este mare, iar profitul este reinvestit constant.

    „Dacă ar fi să o iau de la capăt, aş gestiona mai bine emoţiile personale şi aş investi iniţial un procent mai mare din buget în promovare şi imagine”, a mărturisit Gica Neamţu.

     

    O moştenire de familie

    „Am ales să producem în România pentru că înclinaţia către producţie şi antreprenoriat este o moştenire de familie. Bunicii mei din partea mamei confecţionau lădiţe din lemn şi pungi, iar cei din partea tatălui produceau materiale plastice”, a explicat Leonard Mihoc, cel care a dezvoltat alături de tatăl său una dintre primele beri artizanale din România.

    Fondatorul Bere Nemţeana spune că a învăţat de la tatăl său, Iosif Mihoc, ce înseamnă administrarea unei fabrici de bere pentru că familia a deţinut prin concesiune renumita Fabrică de bere SOLCA de la Suceava. Pe baza experienţei din familie şi a unei idei încă noi pentru piaţa românească, în 2011 a început proiectul Nemţeana.

    „Când ne-am hotărât să începem proiectul Nemţeana ne-am confruntat cu foarte multă birocraţie, timp mare de aşteptare pentru branşarea la utilităţi, obţinerea autorizaţiilor necesare pentru funcţionare, încadrarea pentru sortimente de bere şi formarea unei echipe pentru producţie”, a spus el.

    Astfel, de la prima idee până la prima bere au trecut trei ani. Investiţia iniţială s-a ridicat la circa 300.000 de euro (circa 1,4 mil. lei) şi a generat o capacitate de producţie de 200-250 hectolitri pe lună.

    „Însă, între timp ne-am dezvoltat şi acum am ajuns la o capacitate de 400-500 hectolitri pe lună. Sursa investiţiei pentru fabrica de bere Nemţeana a fost una proprie, acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care a durat mai mult să deschidem”, a povestit Mihoc.

    Producătorul de bere artizanală a încercat încă de la început ca majoritatea materiilor prime folosite să fie româneşti, adică malţ şi hamei de la producători locali. Cu toate acestea, pe măsură ce în portofoliul Nemţeana au apărut anumite beri speciale, producătorul s-a orientat şi după furnizori din afara ţării, pentru că nu găsea pe plan local sortimentele necesare de malţuri şi hameiuri.

    Primele beri Nemţeana s-au vândut în retail, în magazine mai mici şi, ulterior, în câteva baruri. Astăzi, produsele au o prezenţă mai mare atât în HoReCa, cât şi în lanţuri de retail sau alte unităţi comerciale, mai mari sau mai mici. În acelaşi timp, online-ul este un canal care prinde din ce în ce mai mult avânt, ca şi în cazul celorlalţi producători. Mai mult, berea ajunge deja şi la export către Spania.

    Leonard Mihoc a obţinut afaceri de circa 2 mil. lei în 2019 cu Bere Nemţeana, iar pentru 2020 se aşteaptă la rezultate similare.

    „Este dificil să anticipăm când vom amortiza investiţia deoarece şi în prezent mai investim în fabrică pentru acoperirea comenzilor, accesarea unor clienţi noi, dar şi păstrarea standardului şi calităţii berii. Estimez că în următorii 4-5 ani, dacă planurile noastre se concretizează, amortizăm investiţia”, a spus el.

    Cu paşi mici înspre producţie, antreprenori sau fermierii pot genera o valoare adăugată mai mare şi pot ajuta per ansamblu economia României. În plan internaţional, proiectele care se discută la nivel european şi nu numai vizează strategii de producţie locală pentru un consum cât mai local – aşa numitul plan „de la fermă la furculiţă” lansat de Comisia Europeană este o dovadă în acest sens.

     Astfel, prin paşi mici dar ambiţioşi, românii cu afaceri în agricultură, fermierii, legumicultorii, ar putea îngroşa rândurile procesatorilor locali, oprindu-se astfel din a-şi vinde fermele pe Facebook şi Olx, aşa cum a arătat o analiză publicată recent de Ziarul Financiar.

     

    STUDIU DE CAZ

    „Din banii de la nuntă ne-am luat plug şi semănătoare”

    Investiţiile într-un business pot fi făcute treptat, iar sursa fondurilor pentru investiţia iniţială reprezintă o poveste unică în cazul fiecărui producător în parte. De asemenea, nivelul investiţiilor şi al businessului poate fi scalat în funcţie de ţinta pe care un antreprenor vrea să o atingă. În cazul Irinei Ciochină, ea a fondat ferma Caprele Irinucăi după ce s-a întors de la muncă din străinătate, începând cu banii din cadoul de nuntă.

    „Am făcut totul cu fonduri proprii, economiile părinţilor mei, ale noastre din Olanda. Anul următor ne-am căsătorit şi din banii de la nuntă ne-am luat plug şi semănătoare”, scrie Irina Ciochină, fondatoare, Caprele Irinucăi, care produce lângă Iaşi lapte de capră, cât şi iaurturi şi brânzeturi. Ambiţia ei a început cu primele 10 capre şi 5 ieduţe în urmă cu opt ani, iar în punctul maxim ferma a ajuns la un număr de 150 de capre, aşa cum a explicat ea în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România.

    Ferma Caprele Irinucăi produce între 100 şi 200 de litri de lapte pe zi, timp de zece luni pe an, din care un procent cuprins între 50% şi 80% este procesat în iaurturi şi brânzeturi, care sunt vândute atât în magazinul propriu, cât şi în două carmangerii din Iaşi. Ambiţia înspre procesare a pornit printr-o investiţie de 50.000 de euro (peste 200.000 de lei), iar firma înregistrează astăzi vânzări de circa 600.000 de lei pe an, în contextul în care în fermă lucrează doar Irina împreună cu tatăl ei.

  • Noua moda: Orasenii cumpara produse bio direct de la ferme

    Unul dintre episoadele reality show-ului american “Jon &
    Kate plus 8” (despre viata unei familii cu opt copii – gemeni si
    sextupleti) prezinta excursia familiei la o ferma din apropierea
    orasului pentru a-si ridica produsele naturale comandate. Kate
    explica atunci ca in fiecare an cumpara de la un producator local o
    vita intreaga, crescuta dupa toate regulile ecologiei, pentru ca
    isi doreste ca toti cei opt copii sa fie hraniti cat mai sanatos
    posibil. Desi intre timp familia Gosselin s-adestrmat, obiceiurile
    lor culinare nu s-au schimbat, iar ele definesc un segment care
    castiga teren in toata lumea.

    Totul a pornit de la dorinta orasenilor (care nu au rude sau
    bunici la tara) sa aiba acces la hrana naturala la preturi
    accesibile. In Japonia, miscarea a inceput cu peste 30 de ani in
    urma, cand un grup de 20 de casnice au format un “teikei”
    (asociatie) pentru a cumpara lapte direct de la producatori. In
    prezent, asociatia are peste 200.000 de membri. Tendinta a castigat
    teren si in Europa, si in America.

    Echivalentul romanesc al unor astfel de initiative a aparut la
    Timisoara, unde prima asociatie de sustinere a micilor producatori
    agricoli (ASAT) a fost initiat in 2008. A pornit ca o colaborare
    intre un producator de legume si un grup de 20 de familii. “Ideea e
    ca grupurile de consumatori sa se formeze in jurul unui mic
    producator agricol, pornind de la capacitatea acestuia de
    productie. Consumatorul incheie un contract cu producatorul, pe
    perioada unui sezon agricol (aprilie-octombrie), iar in contract se
    stipuleaza produsele ce vor fi asigurate de catre producator si
    pretul de vanzare, care nu se modifica pe perioada colaborarii”,
    explica Mihaela Vetan, responsabil de dezvoltare pentru
    Parteneriatul ASAT.

  • PRODUCATORI LOCALI

    Cei mai importanti producatori de electrocasnice din Romania sunt Arctic, detinuta de grupul turc Arcelik, Electrolux – care are fabrica de aragazuri Samus din Satu Mare – si grupul Omega Tehnoton, prin fabrica Tehnoton Iasi.

    Electrolux

    INTRARE: Grupul suedez a intrat pe piata romaneasca la sfarsitul anului 1995, prin infiintarea diviziei de vanzari de la Bucuresti. In luna decembrie a anului 1997, Electrolux a devenit actionar principal al societatii Samus SA din Satu Mare.
    PRODUCTIE: Suedezii au transferat la fabrica de la Satu Mare o parte din productia de aragazuri din state precum Italia sau Suedia, capacitatea de productie dublandu-se in ultimii ani pana la 700.000 de aragazuri.
    LIDER: Electrolux este cel mai mare producator din lume de aparatura electrica pentru bucatarie si curatat (frigidere, masini de spalat si aspiratoare) si echipamente pentru gradina si padure.


    Arctic

    INCEPUTURI: Compania Arctic Gaesti a fost infiintata in anul 1968, cativa ani mai tarziu incepand productia de frigidere.
    PRIVATIZARE: Arctic a fost privatizata in anul 1997, pachetul majoritar fiind cumparat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Société Générale Romania Fund.
    PRELUARE: La sfarsitul anului 2002, grupul Arcelik (membru al holdingului turcesc Koc) a cumparat 91% din actiunile Arctic, pentru 18 milioane de dolari. 
    EXTINDERE: De la preluare, Arcelik a extins productia companiei de la frigidere la aragazuri, aspiratoare, masini de spalat si chiar televizoare.


    Tehnoton

    GRUP: Omega-Tehnoton cuprinde zece companii care produc de la echipamente electronice, aragazuri, masini de spalat, aparate de aer conditionat la canapele de lux si tamplarie de aluminiu.
    SCHIMBARE: Tehnoton a intrat in grup in 2000, cand Omega a cumparat pachetul majoritar de actiuni al fostului producator de aparatura electronica, aparate de radio si televizoare. Obiectul de activitate a fost schimbat, iar compania este al doilea producator de aragazuri de pe piata interna, dupa Samus.
    VANZARI: In perioada ianuarie-noiembrie 2004, cifra de afaceri a companiei a fost de peste 9 mil. euro, dupa ce in anul precedent consemnase vanzari totale de 13,2 mil. euro. Rezultatele mai slabe din 2004 au survenit pe fondul scaderii intregii piete a electrocasnicelor.