Tag: presedinti

  • Legea de impozitare a pensiilor speciale, RAPORT de adoptare cu amendamente, în Senat. Foştii preşedinţi, incluşi pe listă

    Unul dintre amendamentele admise de Comisia de buget din Senat este cel al ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, iniţiatorul acestui proiect, prin care este efectuată o corelare tehnică pentru a nu afecta pensia stabilită în baza principiului contributivităţii.

    “Ştiţi foarte bine sunt mai multe categorii (de pensii-n.red.), sunt sumele evidenţiate. Se stabilesc foarte clar acele zone pentru care se aplică noul mecanism propus de noi. Azi am adus un amendament astfel încât să întărim încă o dată faptul că nu atinge această zonă de contributivitate, este foarte bine ca lumea să ştie că nu se impozitează partea de contributivitate”, a declarat, marţi, ministrul.

    De asemenea, senatorii au votat şi pentru ca pensiile speciale de peste 7.000 de lei ale şefilor de stat să fie impozitate. Amendamentul a fost înaintat de senatorul UDMR Tanczos Barna.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REFERENDUM familie: Sute de preşedinţi de secţiilor de votare s-au retras şi din judeţele Dolj, Teleorman şi Prahova

    Aproape jumătate din cei 363 de preşedinţi de secţii de votare din judeţul Teleorman, care au fost traşi la sorţi în şedinţa din 28 septembrie au anunţat miercuri că nu vor lua parte la procesul electoral de la finalul săptămânii.

    Cristian Toma, reprezentant USR în BEJ Teleorman, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că numărul celor care s-au retras e îngrijorător de mare.

    „Au depăşit 100. Unii au murit, unii sunt bolnavi, unii nu ştiu că sunt pe listă, unii pur şi simplu sunt în concediu sau au probleme personale şi unii s-au mutat din judeţ. Cam 50% dintre toţi. Acum trebuie să vadă ce fac, pentru că e posibil ca acest Referendum să fie un fiasco”, a spus Toma.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns liderii Europei pioni în strategia Chinei de a cuceri bucată cu bucată bătrânul continent?

    Între timp, o altă putere încearcă să-şi construiască capete de pod pe piaţa europeană şi să penetreze clasa politică de aici: China. Iar Beijingul şi-a racolat deja pioni din rândul politicienilor europeni. Despre ei scrie Bloomberg.

    David Cameron şi Romano Prodi vin din capetele opuse ale spectrului politic al Europei, dar au multe în comun. Ambii au plecat din funcţii înalte, şi-au creat o reţea extinsă de conexiuni şi acum lucrează într-o anumită măsură pentru China.
    Foştii premieri ai Marii Britanii şi Italiei sunt departe de a fi singuri: în întreaga Europă politicieni ai trecutului şi prezentului ocupă poziţii în strategia de acoperire globală a Chinei.

    Unii, cum ar fi Anders Fogh Rasmussen, fost premier danez şi fost şef al NATO, avertizează că Europa trebuie să se protejeze împotriva ascensiunii Chinei. Însă mult mai mulţi înoată pe val şi ajută China în marşul său spre inima Europei.
    David Cameron, care a fost prim-ministru al Marii Britanii din 2010 până la demisia sa în 2016, forţată de pierderea referendumului pentru Brexit, a făcut din China un element central al mandatelor sale. El a anunţat o „epocă de aur“ a relaţiilor britanico-chineze, menite să stimuleze comerţul şi investiţiile bilaterale şi a aprobat o înţelegere controversată care să permită implicarea Chinei în dezvoltarea centralei nucleare de la Hinkley

    Cum au ajuns liderii Europei pioni în strategia Chinei de a cuceri bucată cu bucată bătrânul continent? 

  • Cum şi-a pavat China drumul spre Europa cu mâna politicienilor de top

    Barroso, Prodi, Schröder şi Cameron sunt nume de politiceni europeni de top.  Barroso şi Prodi au fost preşedinţi ai Comisiei Europene, în timp ce Schröder şi Cameron au fost premierii Germaniei şi Marii Britanii. Toţi patru au ocupat funcţii în care una dintre cele mai mari răspunderi era să-şi apere cetăţenii de interesele corporaţiilor şi guvernelor străine. Acum ei lucrează pentru companii şi guverne străine cu interese mari în Europa. Lista celor ca ei este lungă.

    Jose Manuel Barroso a stârnit critici aprige când s-a angajat ca preşedinte nonexecutiv la Goldman Sachs, un uriaş grup bancar american implicat în marea criză financiară. Barroso era preşedintele Comisiei Europene când criza devasta Europa.
    Critici a stârnit şi Gerhard Schröder, cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005, care a acceptat funcţii importante la două companii de importanţă strategică pentru Rusia – Nord Stream şi Rosneft. Doi dintre cei mai puternici politicieni s-au angajat în slujba celor de care ei ar fi trebuit să protejeze Europa.

    Citiţi aici continuarea 

  • Politicieni şi executivi europeni de top ca deschizători de drumuri pentru interesele Chinei şi Rusiei în Europa

    Jose Manuel Barroso a stârnit critici aprige când s-a angajat ca preşedinte nonexecutiv la Goldman Sachs, un uriaş grup bancar american implicat în marea criză financiară. Barroso era preşedintele Comisiei Europene când criza devasta Europa.
    Critici a stârnit şi Gerhard Schröder, cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005, care a acceptat funcţii importante la două companii de importanţă strategică pentru Rusia – Nord Stream şi Rosneft. Doi dintre cei mai puternici politicieni s-au angajat în slujba celor de care ei ar fi trebuit să protejeze Europa.

    Între timp, o altă putere încearcă să-şi construiască capete de pod pe piaţa europeană şi să penetreze clasa politică de aici: China. Iar Beijingul şi-a racolat deja pioni din rândul politicienilor europeni. Despre ei scrie Bloomberg.
    David Cameron şi Romano Prodi vin din capetele opuse ale spectrului politic al Europei, dar au multe în comun. Ambii au plecat din funcţii înalte, şi-au creat o reţea extinsă de conexiuni şi acum lucrează într-o anumită măsură pentru China.
    Foştii premieri ai Marii Britanii şi Italiei sunt departe de a fi singuri: în întreaga Europă politicieni ai trecutului şi prezentului ocupă poziţii în strategia de acoperire globală a Chinei.

    Unii, cum ar fi Anders Fogh Rasmussen, fost premier danez şi fost şef al NATO, avertizează că Europa trebuie să se protejeze împotriva ascensiunii Chinei. Însă mult mai mulţi înoată pe val şi ajută China în marşul său spre inima Europei.
    David Cameron, care a fost prim-ministru al Marii Britanii din 2010 până la demisia sa în 2016, forţată de pierderea referendumului pentru Brexit, a făcut din China un element central al mandatelor sale. El a anunţat o „epocă de aur“ a relaţiilor britanico-chineze, menite să stimuleze comerţul şi investiţiile bilaterale şi a aprobat o înţelegere controversată care să permită implicarea Chinei în dezvoltarea centralei nucleare de la Hinkley

    Point. În octombrie 2015, în timpul unei vizite în Regatul Unit, preşedintele Xi Jinping a prezentat un selfie cu Cameron pe terenul de joc al echipei de fotbal Manchester City. Doi ani mai târziu, după demisie, Cameron a devenit şeful unui fond chinezo-britanic de un miliard de dolari care sprijină uriaşa iniţiativă chineză Belt and Road prin care China îşi construieşte infrastructura necesară cuceririi comerciale a lumii.
    În calitate de ministru al afacerilor externe al Franţei, Dominique de Villepin a ajuns la proeminenţă globală în 2003, când a susţinut la Naţiunile Unite în New York cazul contra războiului dus de SUA în Irak. De Villepin a continuat să servească Franţa din funcţia de prim-ministru sub preşedintele Jacques Chirac şi a devenit de atunci un avocat obişnuit al afacerilor chinezeşti şi consiliază companiile chinezeşti cu privire la planurile lor internaţionale de extindere prin intermediul firmei de consultanţă Villepin International.

    Un alt francez, şi el premier, Jean-Pierre Raffarin, are o poziţie în boardul Forumului Boao pentru Asia (BFA), un summit anual al liderilor mondiali care se vrea răspunsul Chinei la Davosul elveţian. Preşedintele Xi a ales ediţia din acest an a Forumului Boao pentru a-şi exprima mesajul despre o „nouă fază de deschidere“. Un avocat proeminent al Chinei, Raffarin este, de asemenea, membru al comitetului strategic al Fundaţiei Franţa-China, o organizaţie care reuneşte lideri francezi şi chinezi, susţinută printre altele de Bank of China.
    Romano Prodi a servit două mandate ca prim-ministru al Italiei la o distanţă de zece ani unul de celălalt, iar între timp a fost cinci ani preşedinte al

    Comisiei Europene. Economist şi fost consilier la Goldman Sachs, Prodi este şi el membru al Forumului Boao. Politicianul a fost citat în ziarul China Daily, în care a salutat discursul lui Xi la ediţia din aprilie a summitului. Prodi a explicat că apreciază „hotărârea fermă a preşedintelui chinez de a proteja globalizarea, comerţul liber şi economia deschisă“. Prodi este de asemenea membru al consiliului de conducere al Şcolii Internaţionale de Afaceri China Europa.

    Danny Alexander a fost secretar-şef al Trezoreriei Marii Britanii din 2010 până în 2015, în timpul primului guvern de coaliţie cu liberal-democraţii al lui David Cameron. Prin urmare, a făcut parte din administraţia care a anunţat epoca de aur a relaţiilor cu China. Într-un interviu acordat agenţiei chineze de ştiri Xinhua, Alexander a spus că, în cadrul guvernului, „a susţinut cu tărie că Marea Britanie ar trebui să se alăture AIIB“, aşa cum este cunoscută Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură. AIIB a fost înfiinţată la iniţiativa Beijingului ca o contramăsură la instituţiile financiare internaţionale cu sediul la Washington – Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Numit cavaler după ce şi-a pierdut poziţia parlamentară în alegerile din 2015, Sir Danny a fost ales vicepreşedinte al AIIB în februarie 2016. Acţionari ai băncii chineze sunt multe guverne din lumea occidentală. 

    Philipp Roesler a suportat vremuri tulburi cât timp a fost partener de coaliţie inferior în cabinetul cancelarului german Angela Merkel, mai întâi ca ministru pentru sănătate şi apoi ministru al economiei germane şi vicecancelar. După ce şi-a pierdut poziţia în alegerile din 2013 împreună cu toţi parlamentarii Partidului Liber Democrat, Roesler s-a retras din politică şi s-a alăturat consiliului de administraţie al Forumului Economic Mondial. În decembrie, el a devenit CEO al organizaţiei de caritate Hainan Cihang Charity Foundation Inc. din New York a HNA Group, una dintre companiile chineze cu cea mai mare poftă de expansiune internaţională prin achiziţii. Organizaţia nonprofit deţine 29,5% din HNA, care avea active în valoare de aproximativ 180 de miliarde de dolari în momentul numirii lui Roesler.

    Rudolf Scharping a fost ministrul german al apărării din 1998 până în 2002 sub cancelarul social-democrat Gerhard Schroeder. Sub supravegherea sa, armata germană a luat parte la atacul condus de NATO asupra Iugoslaviei, prima misiune de luptă germană de după al doilea război mondial. Firma sa de consultanţă, Rudolf Scharping Strategie Beratung Kommunikation AG (RSBK), se mândreşte cu „anii lungi de contact cu factorii de decizie chinezi şi germani“ şi este specializată în dezvoltarea afacerilor pentru companii şi instituţii din China. RSBK s-a implicat într-o conferinţă economică germano-chineză care va avea loc la Frankfurt, în noiembrie, axată pe iniţiativa Belt and Road.

    Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a fost desemnat în toamna anului trecut membru al boardului Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, în condiţiile în care gigantul rus încearcă să-şi dezvolte operaţiunile din Germania. „Răsplata” vine după ce Schroeder a lucrat mai mulţi ani pentru Gazprom, cel mai mare exportator de gaze din lume. În ianuarie 2017, Rosneft a preluat controlul asupra unei rafinării din oraşul german Schwedt şi a obţinut participaţii minoritare la alte două rafinării din sudul Germaniei. Gigantul, descris de The New York Times ca instrumentul de politică externă al Kremlinului, a deschis, de asemenea, o reprezentanţă în Berlin, anunţând investiţii de 600 de milioane de euro.
    De altfel, a devenit o obişnuinţă ca politicieni de top din Germania şi foşti executivi la companii mari germane să ocupe acum funcţii de conducere în businessul strategic rusesc.

    Matthias Warnig, fost agent în poliţia secretă Stasi, este prima persoană care a primit permisiunea de a deschide o bancă străină în Sanht Petersburg, notează Deutsche Welle. Îl ştie pe Putin, agent KGB, de când acesta se afla la începutul carierei politice. A ocupat funcţii de conducere la banca Rossiia, a fost CEO la Nord Stream şi este acum directorul executiv al Nord Stream 2, proiect rusesc controversat care contravine intereselor Poloniei şi Ucrainei, dar aduce siguranţa importurilor de gaze ruseşti pentru Germania. În plus, fostul agent al poliţiei secrete est-germane ocupă poziţii importante la banca VTB (membru în consiliul de supraveghere şi al comisiei de strategie), la Rosneft, Transneft şi Rusal. VTB este una dintre cele mai mari bănci ruseşti şi este deţinută de stat. Warnig a fost decorat de Putin.

    Burckhard Bergmann, executiv la E.ON-Rurhgas, a fost director la Gazprom înainte de a intra în boardul de directori al Novatek, un alt mare producător de gaze din Rusia. Şi el a fost decorat în Rusia. Harmut Mehdorn, prieten apropiat al lui Schröder şi fost şef al Deutsche Bahn, este acum în boardul companiei naţionale de transport  feroviar a Rusiei. El a plecat din Germania după un scandal legat de spionarea angajaţilor. Ernst Welteke, fost preşedinte al Bundesbank, lucrează în Rusia la Centr-Invest. A plecat de la banca centrală germană după un scandal de corupţie. Mai mulţi manageri de top germani, foşti angajaţi ai Deutsche Telekom, lucrează la furnizorul rus de telefonie mobilă MTS.

  • Kremlin: Vladimir Putin şi Donald Trump se vor întâlni pe data de 16 iulie la Helsinki

    Cei doi lideri vor discuta despre “starea actuală şi perspectivele dezvoltării relaţiilor ruso-americane, dar de asemenea şi chestiuni vitale de pe agenda internaţională”, mai precizează Administraţia prezidenţială de la Moscova.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Persoanele care ocupă funcţii importante în statul român, cum ar fi preşedinţii Curţii Constituţionale sau preşedinţii CSM, vor primi gratuit reşedinţe oficiale

    ”S-a luat decizia pentru a exista similitudinea legislativă în ceea ce priveşte anumite persoane care ocupă funcţii importante în statul român, de demnitate publică înaltă, să beneficieze de aceleaşi facilităţi. Mă refer aici, din memorie, la preşedintele Academiei Române, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Curţii Constituţionale. S-a luat această decizie având în vedere că ocupă funcţii de înaltă demnitate publică şi să beneficieze, ca şi celelalte persoane care au funcţii similare, de aceşleaşi prevederi legale”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, întrebat care sunt categoriile de persoane incluse în lista de beneficiari ai reşedinţelor oficiale asigurate de RA-APPS.

    Potrivit proiectului, ordonanţa a fost adoptată având în vedere importanţa deosebită şi rolul funcţiilor de preşedinte al Curţii Constituţionale, preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al Curţii de Conturi, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedinte al Academiei Române şi că se impune crearea cadrului legal pentru ca persoanele care ocupă aceste funcţii să beneficieze de reşedinţe oficiale din cadrul fondului locativ de protocol şi bunuri mobile aflat în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”.

    ”Cheltuielile de întreţinere pentru energie, gaze, apă, canal, amortizarea şi uzura mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar, taxele şi impozitele pe clădiri şi terenuri aferente utilizării reşedinţei oficiale se vor suporta din fondurile regiei”, se arăta în proiectul ordonanţei de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tăriceanu: România va pleda în continuare pentru un rol mai puternic al UE în regiunea Mării Negre

    “Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a precizat că, în vederea realizării obiectivelor comune, sunt necesare eforturi şi un angajament reînnoit al ţărilor CEMN pentru dialog onest, înţelegere reciprocă şi colaborare, cu atât mai importante în situaţia complexă de securitate din regiune şi, în numele Senatului României, şi-a reafirmat încrederea în viitorul cooperării la Marea Neagră şi în contribuţia APCEMN la promovarea păcii, stabilităţii şi bunăstării în ţările CEMN. (…) Preşedintele Senatului a subliniat că România, în calitate de membru fondator al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) şi stat membru al structurilor europene şi euro-atlantice, susţine consolidarea relaţiilor cu toate statele membre CEMN, creşterea coordonării şi complementarităţii dintre APCEMN şi OCEMN şi promovează interesele regiunii la nivel internaţional. Pe durata mandatului său la preşedinţia Consiliului UE în 2019, România va pleda în continuare pentru un rol mai puternic al UE în regiunea Mării Negre şi pentru intensificarea colaborării UE cu ţările din regiune, acordând Parteneriatului Estic o importanţă strategică”, se arată într-un comunicat al Senatului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu: România va pleda în continuare pentru un rol mai puternic al UE în regiunea Mării Negre

    “Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a precizat că, în vederea realizării obiectivelor comune, sunt necesare eforturi şi un angajament reînnoit al ţărilor CEMN pentru dialog onest, înţelegere reciprocă şi colaborare, cu atât mai importante în situaţia complexă de securitate din regiune şi, în numele Senatului României, şi-a reafirmat încrederea în viitorul cooperării la Marea Neagră şi în contribuţia APCEMN la promovarea păcii, stabilităţii şi bunăstării în ţările CEMN. (…) Preşedintele Senatului a subliniat că România, în calitate de membru fondator al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) şi stat membru al structurilor europene şi euro-atlantice, susţine consolidarea relaţiilor cu toate statele membre CEMN, creşterea coordonării şi complementarităţii dintre APCEMN şi OCEMN şi promovează interesele regiunii la nivel internaţional. Pe durata mandatului său la preşedinţia Consiliului UE în 2019, România va pleda în continuare pentru un rol mai puternic al UE în regiunea Mării Negre şi pentru intensificarea colaborării UE cu ţările din regiune, acordând Parteneriatului Estic o importanţă strategică”, se arată într-un comunicat al Senatului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump i-a propus lui Vladimir Putin o întrevedere la Washington

    “În timpul unei conversaţii telefonice între cei doi preşedinţi, Trump a sugerat organizarea unei întâlniri la Washington. Dacă totul va decurge bine, sper că partea americană nu va renunţa la propunerea privind organizarea summitului”, a spus Uşakov, fără a menţiona o posibilă dată a summitului.

    Recent, Statele Unite au anunţat decizia de expulzare a 60 de diplomaţi ruşi, ca reacţie la atacul neurotoxic asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia în oraşul britanic Salisbury. În afară de expulzarea diplomaţilor, Casa Albă a dispus şi închiderea Consulatului rus din oraşul american Seattle.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro