BusinessMagazin

Tag: peste

  • Care sunt felurile de peşte preferate de români: De la somon şi macrou, la merluciu şi cod alb

    Vânzările de somon şi macrou au crescut cu 5% în 2016 faţă de anul precedent, iar clasamentul soiurilor de peşte preferate de români, din punct de vedere al valorii vânzărilor, este completat de merluciu şi cod alb.

    În 2016, somonul şi macroul au fost lideri pe piaţa de peşte din punct de vedere valoric: somonul, cu vânzări ce au totalizat aproximativ 210 milioane de lei şi macroul, pe care românii au cheltuit circa 157 de milioane de lei. Din punctul de vedere al volumelor, pe primul loc se clasează macroul cu 31.500 de tone cumpărate, conform datelor relevate într-un comunicat al Romfood Trading.

    „Tendinţele pieţei se oglindesc şi în portofoliul de produse Alfredo Seafood, unde, din punctul de vedere al valorii, topul este acelaşi ca la nivelul întregii pieţe de peşte din România. Situaţia se păstrează şi în ceea ce priveşte volumele vândute, iar macroul ocupă poziţia de lider, cu 3.000 de tone vândute anul trecut de către Romfood Trading în reţelele de magazine tradiţionale, pe canalele de distribuţie online, cât şi pe segmentul HoReCa”, se arată în comunicat.

    „Odată cu scăderea TVA, asistăm la o creştere a calităţii produselor cumpărate, care primează mai des decât înainte în faţa cantităţii”, a declarat Mihai Cristian Dărmănescu, Director General al Romfood Trading.

    Postul Paştelui şi postul Crăciunului sunt perioadele cu cele mai mari vânzări de peşte de-a lungul întregului an. Potrivit estimărilor Romfood Trading, consumul de peşte a înregistrat o creştere de 30 %, atât în perioada martie-aprilie, cât şi în noiembrie-decembrie 2016, adică în timpul postului, conform comunicatului Alfredo Seafood.

    Romfood Trading este un importator şi distribuitor de produse din peşte şi fructe de mare din România. Comercializarea produselor se face prin brandul Alfredo Seafood.

     

  • Peste 4,6 tone de peşte pescuit ilegal, ridicate de poliţişti în ultima lună

    Conform sursei citate, poliţiştii au constatat 345 de infracţiuni şi au aplicat peste 3.700 de sancţiuni contravenţionale.

    În perioada 11 aprilie – 14 mai, poliţişti din cadrul stucturilor de ordine publică, poliţiei transporturi, poliţiei rutiere, investigare a criminalităţii economice şi Serviciului de Poliţie “Delta Dunării” au desfăşurat 1.240 de acţiuni punctuale pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol.

    Echipele de control au verificat 405 societăţi comerciale care comercializează peşte şi produse din peşte, 76 de amenajări piscicole, 124 de ambarcaţiuni şi 6.365 de autoturisme.

    “În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au constatat 345 de infracţiuni, dintre care 259 prevăzute de OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura şi 64 la regimul circulaţiei rutiere. În cadrul dosarelor penale întocmite sunt cercetate 267 de persoane, dintre care 224 au fost depistate în flagrant delict”, precizează Poliţia Română.

    De asemenea, pentru neregulile constatate, au fost aplicate 3.739 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 424.813 lei, dintre care 429 pentru abateri prevăzute de OUG numărul 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

    Totodată, au fost ridicate, pentru a fi confiscate, 4.604 de kilograme de peşte, dintre care 16,5 kilograme de sturion, 29,6 kilograme de icre, 433 de plase monofilament, în lungime de peste 18.600 de metri şi 153 de plase de pescuit cu fir textil, în lungime de aproximativ 3.820 de metri.

    “Poliţiştii au mai indisponibilizat 25 de setci, 11 prostovoale, 39 vintire, un dispozitiv electric pentru pescuit, 73 alte unelte de pescuit, 21 de ambarcaţiuni, şapte motoare de ambarcaţiuni, patru rezervoare de ambarcaţiuni şi şase autoturisme, folosite în activitatea infracţională”, mai precizează sursa menţionată.

  • Piscicultorii reclamă pierderi de 18 milioane de euro anula din cauza cormoranilor, pelicanilor şi vidrelor

    “An de an, sute de specii de păsări poposesc în amenajările piscicole, locuri în care găsesc şi hrana disponibilă şi zone adăpostite pentru reproducere şi cuibărire. Ȋnsă dintre sutele de specii de păsări şi mamifere care însoţesc ciclic activitatea dintr-o fermă piscicolă, există şi câteva care pun sub semnul întrebării scopul activităţii de piscicultură prin pagubele pe care le generează”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Cătălin Platon, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie “Romfish”.

    El a spus că pierderile înregistrate în amenajările piscicole, confirmate atât de studii independente europene cât şi naţionale, dar şi de către fermierii piscicoli se cifrează, în medie, la circa 180 de euro/hectar anual, ceea ce înseamnă, la suprafaţa totală a amenajărilor piscicole din România, de circa 100.000 de hectare, un total de 18 milioane de euro anual, adică circa 6.000 tone de peşte, în condiţiile în care către piaţă se livrează circa 12.000 de tone.

    “Principalii beneficiari, a căror protecţie este obligatorie, ai peştelui din amenajările sunt speciile ihtiofage: cormoranii (specii fără duşmani naturali a căror înmulţire necontrolată generează probleme în întreaga Europă), pelicanii şi vidrele”, a afirmat preşedintele asociaţiei.

    Potrivit acestuia, deşi legislaţia în vigoare prevede încă din 2007 că Guvernul va elabora în 90 de zile un act normativ care să stabilească modul de calcul şi de acordare a compensaţiilor pentru pierderile suferite din cauza restricţiilor instituite pentru protecţia biodiversităţii, nici după opt ani acesta nu a fost emis. Ȋn alte state europene, fermierii piscicoli primesc compensaţii cifrate între 100 şi 500 de euro pe hectar pentru a continua activitatea de piscicultură şi a menţine habitatele acvatice “în stare de funcţionare”.

    Platon a explicat că în aceste condiţii fermierii piscicoli se întreabă dacă nu ar fi mai util pentru ei să transforme amenajările piscicole în terenuri arabile pentru a putea beneficia şi ei de toate formele de sprijin pe care le are agricultura (plăţi de agromediu, acciză redusă la motorină, ajutor de minimis, compensaţii pentru pierderi etc).

  • Reducerea TVA ar scădea preţurile la peşte cu 6-8%

    “Pentru producţia din piscicultură, piaţa fiscalizată s-ar dubla după reducerea TVA. În 2014 s-au vândut circa 11.000 de tone de peşte de consum din piscicultura internă. Valoarea mărfii fiscalizate este circa 20 de milioane de euro. Preţurile s-ar putea reduce, după scăderea TVA, cu circa 6-8%, diferenţa fiind utilizată pentru dezvoltarea companiilor”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Cătălin Platon, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie “Romfish”.

    Chiar şi în ipoteza în care preţurile peştelui în magazinele de specialitate nu ar scădea, spune Platin, diferenţa ar rămâne la fermier, care ar avea disponibil suplimentar pentru investiţii sau pentru crearea de locuri de muncă, sau în cel mai rău caz, ar plăti mai mult impozit pe profit către stat.

    “Sub o formă sau alta, reducerea cotei de TVA aduce, pe termen mediu şi lung, mai mulţi bani la bugetul de stat, permiţând în acelaşi timp fermelor piscicole să se dezvolte”, a mai spus el.

    Din datele asociaţiei, anual, circa 10.000 tone de peşte provenit doar din piscicultură (excluzând piaţa produselor din pescuit în ape interioare, Delta şi Marea Neagră), cu o valoare de circa 20 de milioane de euro, “beneficiază” de un regim de comercializare nefiscalizat.

    Potrivit Romfish, proiectul de lege privind noul Cod Fiscal va ajuta la dezvoltarea pisciculturii şi prin anularea impozitului pentru construcţiile speciale, ceea ce deblochează investiţiile în construcţiile hidrotehnice ale amenajărilor piscicole (diguri, canale, instalaţii de alimentare/evacuare).

    Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.
    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

    Documentul prevede reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, reducerea cotei de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% la 9% începând cu 1 ianuarie 2016 şi introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Pentru 2016, încasările la buget sunt estimate să scadă cu 11,6 miliarde lei, dar cu o creştere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.

     

  • Ultima captură a poliţiştilor: şapte tone de peşte

    Poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor au verificat 15 pieţe agroalimentare din Capitală, în special comercianţii de carne şi peşte. Acţiunea a fost extinsă şi la nivelul a 11 judeţe, respectiv Ilfov, Constanţa, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Călăraşi, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman şi Ialomiţa.

    Totodată, au fost monitorizate şi transporturile cu aceste categorii de produse, fiind amplasate filtre, în echipe mixte, compuse din poliţişti de investigarea fraudelor şi poliţie rutieră pe Autostrada A 2, punctele Drajna, Lehliu, Fundulea şi Cernavodă.

    Acţiunea coordonată de Inspectoratul General al Poliţiei Române prin Direcţia de Investigare a Fraudelor vizează verificarea documentelor de provenienţă, modul de înregistrare a operaţiunilor comerciale, dar şi condiţiile de depozitare a produselor.

    În total, la nivelul Capitalei şi al celor 11 judeţe, au fost controlate 576 de societăţi comerciale, fiind constatate de către poliţişti, în urma verificărilor preliminare, 36 de infracţiuni, 13 reprezentând fapte de evaziune fiscală. De asemenea, au fost aplicate 244 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 235.530 lei.

    Echipele de control au identificat peste 7 tone de peşte şi produse din peşte, în valoare totală de 116.000 lei, a căror provenienţă legală nu a putut fi justificată, nefiind înregistrate în evidenţele contabile ale societăţilor verificate.

    Mărfurile au fost indisponibilizate, poliţiştii continuând cercetările în vederea stabilirii legalităţii operaţiilor comerciale desfăşurate.

  • Cum a prins poliţia 350 kg de peşte

    În perioada 7-15 martie, poliţişti ai Serviciului Protecţia Fondului Forestier şi Piscicol din cadrul Direcţiei de Ordine Publică – I.G.P.R. şi ai Serviciului de Poliţie Delta Dunării, împreună cu inspectori piscicoli de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură Tulcea, au organizat acţiuni pe braţul Borcea al fluviului Dunărea, judeţul Ialomiţa, precum şi în Delta Dunării, pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol.

    În urma acţiunilor desfăşurate, poliţiştii au depistat opt infracţiuni prevăzute şi pedepsite de O.U.G.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. Ei au ridicat în vederea confiscării 6 ambarcaţiuni, 6 motoare de ambarcaţiuni, 135 de plase de pescuit monofilament, în lungime totală de 5.380 m, 5 plase din fir textil, în lungime de aproximativ 200 m, 150 carmace pentru pescuit sturioni şi 342 kg de peşte proaspăt.

    De pildă, pe lacul Razelm a fost depistat un bărbat de 45 de ani, din comuna Murighiol, judeţul Tulcea, care pescuise cu 20 de unelte din plasă monofilament 63 de kg de peşte proaspăt, din speciile caras, plătică şi babuşcă, dintr-o barcă cu motor. Celui în cauză i s-a întocmit dosar penal. Peştele a fost confiscat şi predat spre valorificare unei unităţi de profil, iar uneltele de pescuit, ambarcaţiunea şi motorul au fost ridicate în vederea confiscării.

    Un alt caz a avut loc la 13 martie, când doi bărbaţi de 51, respectiv 36 de ani au fost depistaţi de poliţişti în timp ce pescuiau, în zona Periboina, 21 kg de scrumbie, cu 12 setci monofilament, tot dintr-o barcă cu motor. Peştele a fost confiscat şi predat spre valorificare unei unităţi de profil, iar uneltele de pescuit, ambarcaţiunea şi motorul au fost ridicate în vederea confiscării. Suspecţilor li s-a întocmit dosar penal.

    Şi vânzătorii de peşte prins ilegal au fost vizaţi: la 9 martie, poliţiştii au prins doi tineri de 18 şi 19 ani, ambii din comuna Maliuc, judeţul Tulcea, care comercializau ilegal 26 kg de caras pe faleza Dunării, în municipiul Tulcea. Tinerilor li s-a întocmit dosar penal, iar peştele a fost confiscat şi predat spre valorificare unei unităţi de profil.

  • Sfatul prefectului: cum alegem carnea de miel, ouale, vinul si alte produse de Paste

    OUALE
    Ouale proaspete au coaja cu aspect rugos, porii fiind vizibili, iar
    cele vechi au coaja lucioasa, uneori cu pete, porii nefiind
    vizibili.

    Ouale proaspete prezinta albusul de culoare alba spre roz-deschis,
    iar galbenusul de culoare galben deschis pana la rosiatic, sferic,
    asezat central, separat de albus. La ouale vechi dispare separarea
    dintre albus si galbenus, galbenusul devine mobil cu forma
    neregulata, uneori fixandu-se de partea interna a cojii; pot fi
    observate pe fata interna a cojii, pete de culoare inchisa, produse
    de diferite mucegaiuri sau bacterii.

    Ouale trebuie sa fie marcate cu un numar distinctiv, cod identic cu
    cel al exploatatiei (pe ou sau pe unitatea de ambalaj). Marcajul
    trebuie sa fie lizibil si sa aiba o inaltime de cel putin 2
    mm.

    CARNEA DE MIEL
    Diferenta intre carnea de miel si carnea de caine: comparativ cu
    oaia, carcasa de caine are configuratia corpului si a regiunilor
    musculare mai lungi; carcasa de oaie este mai scurta si mai
    grosolana, iar la capra carcasa este mai supla, mai alungita, iar
    coastele mai lungi. La carcasa de oaie, grasimea (seul) se depune
    si subcutanat, avand un miros caracteristic care se accentueaza la
    fierbere.

    La oaie, numarul de vertebre sacrale este de 5, iar la caine este
    de 3, osul sacrum la oaie este lung, iar la caine foarte scurt,
    aproape patrat, fata interioara concava. Din punct de vedere
    organoleptic, carnea de caine are culoare rosie-inchis si un miros
    caracteristic, neplacut; fibra musculara este fina si cu
    consistenta moale, grasimea este alb cenusie, uleioasa si nu se
    intareste dupa racire.

    VINUL VARSAT
    Vanzarea vinului de masa in vrac trebuie sa se faca in spatii
    comerciale care sa indeplineasca conditiile de igiena
    corespunzatoare, sa aiba sistem de ventilatie, sistem de alimentare
    si de canalizare.

    Vasele din care se comercializeaza cu amanuntul vinul de masa in
    vrac vor fi etichetate vizibil si lizibil pentru cumparator, iar in
    sistemul de etichetare vor fi cuprinse minimum urmatoarele
    indicatii: categoria de calitate – vin de masa; tipul de vin dat de
    continutul in zahar: sec, demisec, demidulce, dulce; culoarea
    vinului: alb, rosu sau rose; anul de productie; furnizorul; numarul
    autorizatiei acordate pentru spatiul de comercializare.

    PRODUSELE TRADITIONALE
    Produsul traditional trebuie sa fie obtinut din materii prime
    traditionale, sa prezinte o compozitie traditionala sau un mod de
    productie care reflecta un procedeu tehnologic de productie
    traditional si sa prezinte atestatul de produs traditional eliberat
    de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

    Eticheta produsului traditional trebuie sa contina urmatoarele
    mentiuni: numele si adresa producatorului; denumirea produsului
    (conform cu atestatul obtinut); produs “traditional”; metoda de
    productie traditionala; greutatea neta; ingredientele, in ordinea
    descrescatoare a cantitatii din reteta; conditii de pastrare; data
    fabricatiei si termenul de valabilitate; alergenii continuti.

    PESTELE
    La pestele proaspat, ochii sunt proeminenti sau la nivelul
    orbitelor, cu corneea transparenta sau usor mata, iar la cel
    alterat sunt infundati in orbite, cu corneea complet mata. La
    pestele proaspat branhiile sunt rosii, cu nuante caracteristice
    speciei, fara miros, cu operculi (placile osoase care acopera
    deschiderea branhiilor) elastici si bine lipiti de branhii, la cel
    alterat branhiile sunt de culoare murdara, acoperite cu mucus
    abundant, cu miros de putrefactie, operculii indepartati de
    branhii.

    Pielea si solzii la pestele proaspat sunt de culoare naturala
    lucioasa sau putin mata, solzii sunt bine prinsi in piele. La
    pestele alterat, suprafata pielii este acoperita cu mucus urat
    mirositor, solzii intunecati ce se desprind cu usurinta.

    Musculatura la pestele proaspat este tare, elastica, nu se formeaza
    amprenta la apasare, bine legata de oase, de culoare cenusie, alba
    sau usor roz, in functie de specie. La pestele alterat musculatura
    este moale, amprentele formate nu mai revin la normal, se desprinde
    usor, culoare cenusie murdara. Viscerele la pestele proaspat sunt
    bine individualizate cu miros specific, fara lichid in cavitate, la
    pestele alterat viscerele hidrolizate, cu miros de alterat, lichid
    tulbure in cavitate, urat mirositor.

    Prefectura citeaza si recomandarile Directiei de Sanatate Publica a
    Municipiului Bucuresti pentru cetateni:
    – sa consume numai carne care a fost cumparata din reteaua de
    magazine publice;
    – sa nu consume carne din taieri clandestine, ambulante;
    – sa nu consume carne insuficient tratata termic;
    – sa nu foloseasca oua de rata/gasca la prepararea cremelor, a
    prajiturilor, a maionezei;
    – sa nu uite sa se spele bine pe maini cu sapun inainte de a
    prepara alimentele;
    – sa pastreze la frigider alimentele usor alterabile: carnea,
    pestele, ouale, maioneza, cremele;
    – sa nu pastreze alimentele preparate langa cele nepreparate (carne
    cruda langa cea preparata, mezeluri, preparate traditionale din
    carne de miel);
    – sa nu cumpere bauturi alcoolice traditionale (vin, tuica) de la
    comerciantii ambulanti.

  • Carnea din farfuria romanilor – porc din plin, peste mult prea putin

    In fiecare zi, un roman mananca 170 de grame de carne. Un calcul
    simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul National de
    Statistica si Asociatia Romana a Carnii, indica un consum de 60 de
    kilograme anual pe cap de locuitor, fata de media Uniunii Europene
    de 90 de kilograme. Datele INS privind consumul de carne si
    preparate din carne arata ca doar un sfert din carnea consumata
    provine din productia proprie si numai doua treimi provin din
    comert.

    Cel mai mare autoconsum se inregistreaza la oua, unde populatia
    cumpara mai putin de jumatate din cantitatea totala. Pe locul
    secund ca pondere a autoconsumului se situeaza legumele, respectiv
    35% din cantitatea medie consumata. Din 9,3 kilograme de legume
    consumate lunar de o persoana, aproape 3,3 kilograme sunt produse
    in gospodarii pentru consum propriu. Cetatenii beau in medie 6,1
    litri de lapte pe luna, dintre care doar putin peste patru litri
    sunt cumparati, iar doi litri provin din gospodarie. Ponderi mai
    reduse ale autoconsumului, sub 20%, se inregistreaza la paine si
    produsele zaharoase, precum si la apa minerala si bauturile
    nealcoolice.

    Revenind la carne, dintre cele 60 de kilograme per capita
    mancate anual, jumatate reprezinta produse pe baza de carne de
    porc. 15-17 kilograme inseamna produse din pasare, iar restul
    bovine si ovine. Totodata, carnea pe care o mancam e fabricata in
    Romania in proportii de circa trei sferturi, potrivit asociatiilor
    din domeniu. Mihai Visan, directorul executiv al Asociatiei Romane
    a Carnii, explica pentru BUSINESS Magazin ca, de regula, consumul
    de carne de porc este specific batranului continent, in timp ce in
    Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasarea si vita sunt
    preponderent mancate de cetateni: “E o chestiune de traditie, in
    primul rand, iar faptul ca mai bine de jumatate din carnea
    consumata de europeni provine din sortimentul porc tine de
    obisnuinta”.

    Sorin Minea, presedintele Patronatului Romalimenta, confirma
    preferinta pentru traditionalul Ghita si sustine ipoteza modelului
    cultural european: “Cu exceptia tarilor musulmane, unde predomina
    consumul de oaie, Europa mananca preponderent porc”. Minea vede
    carnea de pasare ca un tip mai nou introdus si mai ieftin, insa in
    favoarea porcului punctele albe vin de la gustul mai bun, dar si de
    la calitatea nutritiva superioara. O carne mai tanara care creste
    foarte repede, spune Minea, nu e la fel de buna calitativ cu cea a
    unui animal matur: “Colagen si colesterol exista in toate tipurile
    de carne, iar faptul ca porcul e considerat mai nesanatos e cat se
    poate de fals. E o chestiune de imagine”. Majoritatea
    procesatorilor de carne de porc sunt nationali, insa cei din lapte
    sau pasare nu. Asa se face ca laptele e promovat ca aliment extrem
    de sanatos, puiul la fel, iar acum cativa ani chiar si margarina
    era socotita benefica, explica Minea, subliniind ca directiile in
    ce priveste mancarea sunt construite artificial, in functie de un
    criteriu simplu: “cine plateste”.

    Totusi, chestiunea tipului de animal cumparat trece in plan
    secund, cat timp consumul de carne este relativ scazut, atat fata
    de media UE, cat si comparativ cu marii consumatori de produse de
    origine animala, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor
    ajunge la 90-95 de kilograme, cu jumatate peste Romania. “Faptul ca
    romanii au ajuns sa manance tot mai rar carne nu are de-a face cu o
    gandire dietetica, ci dimpotriva, se leaga de saracie”, declara
    directorul ARC. In ultima vreme, scumpirea carburantilor si rata
    inflatiei si-au pus amprenta si asupra preturilor la produsele din
    carne. Asa se face ca, doar in prima luna a anului 2011, clientii
    au gasit la raft porc, pui, vita sau pasare mai scumpe in medie cu
    15%. Fireste, preturile vor mai creste, iar majorarile corelate cu
    puterea scazuta de cumparare a cetatenilor, cauzata de reducerile
    de pensii si salarii, vor descuraja consumul in continuare, sustin
    producatorii.

  • Liderul pietei germane de peste intra in Romania pana la Revelion

    “In 3 ani estimam sa ajungem liderul pietei de peste din
    Romania”, a declarat Marius Cliseru, directorul general al
    companiei DeSee Distribution, firma romaneasca ce asigura
    distributia produselor Deutsche See.

    Piata pestelui din Romania este evaluata la cateva sute de
    milioane de euro, iar 80% din pestele comercializat este congelat.
    Compania intentioneaza sa comercializeze atat peste proaspat, cat
    si congelat, dar si anumite specialitati de tipul “convenience
    food”, adica mancare gata preparata.

    “La anul intentionam sa ramanem in HoReCa in Bucuresti, dar
    treptat ne vom extinde in peste 50 de locatii de 4 si 5 stele”, a
    adaugat Cliseru, care a ocupat pana acum 2 luni functia de Head of
    HoReCa in cadrul grupului Metro.

    Deasemenea, compania de distributie DeSee are un parteneriat
    strans cu Kaufland, iar pe masura ce retailerul va incepe sa
    construiasca raioane de peste, vor intra si in retelele
    comerciale.

    Produsele Deutsche See se pot gasi momentan in magazinele
    BioGood, o retea de comert specializata in vanzarea produselor
    bio.

    Consumul de peste in Romania se situeaza in jurul a 5 kg pe cap
    de locuitor anual, in crestere de la 3 kg, acum 2 ani. Consumul
    este pana la de 20 de ori mai mic comparativ cu tari cu traditie
    din Europa, unde ajunge la 100 kg pe an pe cap de locuitor anual in
    Portugalia, la 50 kg in Italia sau 40 kg in Germania.

    Grupul german Deutsche See se afla prezent in Romania din 2007
    prin reteaua de restaurante NordSee, cel mai mare lant cu specific
    pescaresc din Europa. Momentan exista 3 restaurante, la care se va
    mai adauga inca unul, in Piata Victoriei.

  • Cocor – cel mai luxos spatiu comercial peste trei ani

    Actionarii societatii Cocor au decis realizarea unei investitii de 24 de milioane de euro pentru modernizarea magazinului din centrul Capitalei. Investitia va acoperi schimbarea actualei fatade cu un panou publicitar de mari dimensiuni compus din leduri in valoare totala de 2 milioane de euro, construirea, pentru 2,5 milioane de euro, a unei parcari supraetajate de 250 locuri in spatele magazinului, amenajarea subsolului pentru spatii comerciale si o schimbare a structurii care va cuprinde inclusiv inlocuirea peretilor si a tavanului. De asemenea, firma planuieste deschiderea unui restaurant pe acoperisul cladirii, care va oferi o priveliste panoramica asupra centrului Bucurestiului.In urma acestor modificari, noul Cocor va pune la dispozitie cu 50% mai mult spatiu de inchiriat, iar fatada-ecran a magazinului va genera venituri anuale de circa 500.000 de euro din publicitate fata de 50.000 euro in prezent. Per total, magazinul isi va dubla cifra de afaceri.In prezent, Cocor are o cifra de afaceri de 4 milioane de euro si o suprafata inchiriabila de 6.000 de metri patrati, la un nivel al chiriilor de 30 euro/mp/luna. Din 1973, anul infiintarii sale, magazinul nu a mai fost modernizat. Viitoarea identitate a Cocor va fi marcata de un logo si o sigla noua, dar denumirea va ramane aceeasi.