BusinessMagazin

Tag: pensii obligatorii

  • Bilanţul fondurilor de pensii: active de 17,5 mil. lei la finele lunii iunie

    Numărul total al participanţilor la fondurile de pensii se ridică la 6,5 milioane, în timp ce media randamentelor investiţionale pentru întreg sistemul a depăşit 12% în ultimul an.

    “Performanţele foarte bune ale fondurilor de pensii, implicarea în creştere în finanţarea economiei reale, funcţionarea fără sincope a mecanismelor sistemului, în condiţii de risc redus pentru participanţi, toate concura la consolidarea sistemului şi, sperăm, la creşterea încrederii în acesta. Pentru a doua parte a anului, prioritatea noastră ca industrie vizează discuţii cu autorităţile pentru promovarea legii de plată a pensiilor private”, a declarat Raluca Ţintoiu, preşedintele APAPR.

    Cele 8 fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II) au ajuns la sfârşitul lunii iunie la 6,16 mil. participanţi şi la active nete administrate de 16,54 mld. lei, conform APAPR. În ultimul an, activele nete ale pilonului II şi-au menţinut ritmul ridicat de creştere (43% faţă de jumătatea anului anului 2013), inclusiv datorită creşterii procentului de contribuţie la 4,5% în 2014. Randamentul mediu în ultimul an este de 12,1%, în timp ce randamentul mediu de la lansare (luna mai 2008 – luna iunie 2014) este de 11,4% pe an.

    Cele 10 fonduri de pensii private facultative (pilonul III) au ajuns la sfârşitul lunii iunie la un număr total de circa 330.000 de participanţi şi la active nete administrate de totală de peste 923 mil. lei, în creştere cu 34% faţă de jumătatea anului trecut. Randamentul mediu în ultimul an este de 12,4%, în timp ce randamentul mediu de la lansare (luna mai 2007 – luna iunie 2014) este de 8,3% pe an.

  • Fondurile de pensii private investesc pe piaţa de capital

    “Fondurile de pensii private (obligatorii şi facultative) asigură peste 10% din lichiditatea medie a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), cu investiţii în circa 60-70 companii româneşti”, a afirmat Ţintoiu. Totodată, fondurile deţin 9,6% din titlurile de stat ale României. Potrivit estimărilor, fondurile de pensii urmează să ajungă în 2018 la active nete de 10 miliarde euro, de la peste 3,5 miliarde euro active în prezent.

    Pe pilonul II, al pensiilor private obligatorii, sunt active opt fonduri cu 6,1 milioane participanţi şi active nete de 14,84 miliarde lei (3,32 miliarde euro). Acestea au obţinut un randament mediu anual de la lansare de 11,1%.

    Pilonul III (pensii private facultative) este reprezentat de zece fonduri cu 317.000 de participanţi. Activele nete au ajuns la 845 milioane lei (190 milioane euro), randamentul mediu anual fiind de 8%.

    “Fondurile de pensii sunt o bază solidă de capital autohton pentru atragerea investitorilor străini, dar stabilitatea legislativă şi continuitatea creşterii contribuţiilor sunt cruciale”, a mai spus Ţintoiu.

  • GHID DE PENSII: Start in tonuri de gri

    Randamentele fondurilor de pensii obligatorii romanesti ar putea fi cel putin „promitatoare“, spunea recent directorul de investitii al unuia dintre cei 18 administratori autorizati sa vanda astfel de produse. In opinia sa, prognoza unor castiguri anuale de 7-8% (cifra cel mai adesea vehiculata) ar putea fi chiar putin prea „conservatoare“, investitiile fondurilor de pensii putand sa aduca randamente chiar si mai mari.

    Acest randament va depinde insa de abilitatea cu care fiecare dintre administratori va reusi sa plaseze banii colectati. Din punctul de vedere al structurii de investitii, diferente foarte mari intre fonduri nu sunt – cu exceptia Generali, toate celelalte 17 fonduri opteaza pentru un grad de risc mediu. Chiar si asa, diferente pot exista – in functie de modul cum fiecare dintre administratori va sti sa jongleze cu optiunile pe care i le permite structura tinta a portofoliului, respectiv cadrul general stabilit pentru plasamente prin prospectul de emisiune al fondului.

    Debutul activitatii de investitii pentru fondurile de pensii va avea loc, cel mai probabil, undeva la inceputul primaverii viitoare, atunci cand la administratori vor ajunge si primele contributii. Felul cum, la data respectiva, va arata economia romaneasca va influenta deciziile de investitii ale administratorilor si, implicit, rezultatele ce vor fi obtinute.

    PIATA DE CAPITAL. Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, estimarile cele mai optimiste spun ca fondurile de pensii ar putea sa inves-teasca maxim 25-30% din fonduri in actiuni. In rest, administratorii fondurilor de pensii spun ca au alte planuri. Pentru fondurile de pensii, panta descendenta pe care au apucat-o preturile actiunilor la Bursa de Valori de la Bucuresti nu e o veste deloc rea: plasamentele lor sunt pe termen lung si foarte lung, iar acest lucru le permite sa fructifice viitoarele corectii de pret pozitive. Si, cu cat pretul la care cumpara initial actiunile este mai mic, cu atat castigul ulterior va fi mai mare. Iar pana una-alta, semnale de revenire pentru piata de capital inainte de jumatatea anului viitor sunt destul de putine; ba mai mult, contextul economic romanesc (intr-o combinatie nefasta cu criza financiara de pe pietele internationale) nu lasa loc de prea multe previziuni optimiste pentru perioada imediat urmatoare. Cresterea dobanzii de politica monetara (pe care banca centrala a majorat-o in octombrie pentru prima data in ultimele 14 luni) va continua si la anul, cel mai probabil. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, pentru ca multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca o mare parte din fonduri depozitelor sau obligatiunilor.

    PIETE EXTERNE. Desi legea nu este restrictiva in privinta plasamentelor pe care fondurile le pot face in strainatate, multe dintre companii au anuntat deja ca se vor concentra pentru inceput doar pe piata romaneasca. Plasamentele pe pietele externe ar putea fi descurajate de evolutia cursului de schimb. Mai precis, daca un administrator de pensii (care strange contributii in lei de la participanti) se decide sa investeasca in strainatate, el va trebuie sa cumpere euro – iar previziunile actuale vad, si pentru inceputul anului viitor, un euro „scump“. Pe masura ce leul isi va reincepe insa tendinta de apreciere (respectiv, moneda europeana va pierde din valoare si se va vinde pe piata interna mai ieftin), profiturile repatriate in timp de catre administratori vor fi mai mici. In sine, volatilitatea accentuata a cursului de schimb implica un risc destul de ridicat.

    INFLATIE. Randamentul real al unei investitii (inclusiv al fondurilor de pensii) este cel care se obtine excluzand inflatia. Ca atare, nivelul inflatiei este unul dintre indicatorii care conteaza pentru cei ce isi plaseaza, de acum, banii si in fondurile de pensii. In ultimul raport asupra inflatiei, prezentat la inceputul lunii noiembrie, banca centrala a majorat cu 0,6% prognoza de inflatie pentru 2008, la 4,3% pe an, fata de rata de 3,7% estimata anterior.

    SCADENTE. Chiar daca, in esenta, plasamentele fondurilor de pensii sunt pe termene lungi si foarte lungi, randamentele mai ridicate pe care le ofera titlurile pe termen scurt vor atrage, probabil, mare parte din investitii. In plus, pentru titlurile de stat, nivelul randamentelor va fi dependent de volumele si calendarul emisiunilor facute de Ministerul de Finante.

    GARANTII. Pentru fondurile de pensii private exista cerinte stricte in raport cu randamentul minim pe care trebuie sa il obtina – randament stabilit prin legislatie si care va fi urmarit de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Reglementarile vizand acest aspect ar trebui sa fie destul de curand adoptate de catre CSSPP.

    Puncte cheie

     

  • Puncte cheie

    PARTICIPANTI. Statisticile de la jumatatea perioadei legale de vanzare – campanie ce se va incheia pe 17 ianuarie 2008 – arata un total de 2,24 milioane de adeziuni exprimate. Zece dintre cele 18 companii autorizate sa vanda pensii private obligatorii au atras peste 98% din total, alti opt administratori impartindu-si mai putin de doua procente.

    PIATA. In sistemul de pensii obligatorii administrate privat sunt obligati sa intre salariatii cu varsta de maxim 35 de ani, pentru cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 aderarea fiind optionala. Potrivit estimarilor Comisiei, numarul total al clientilor potentiali pentru administratorii de fonduri este de 4,5 milioane, dar estimarile companiilor sunt ceva mai pesimiste, vorbind despre o piata potentiala de 3-3,5 milioane de contributori.

    LOTERIE. Dupa terminarea celor patru luni de vanzare stabilite de catre CSSPP, respectiv pana in ianuarie 2008, cei care aveau obligatia, dar nu si-au ales un fond vor fi distribuiti prin asa-numita „loterie“, care ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleatoriu si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Angajatii cu varsta de pana la 45 de ani pot adera oricand in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca 45 de ani in momentul semnarii.

    INVESTITII. Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, estimarile cele mai optimiste spun ca fondurile de pensii ar putea sa investeasca maxim 25-30% din fonduri in actiuni. Titlurile de stat sunt o componenta de baza in planurile de investitii ale administratorilor, chiar daca in Romania nu se emit inca nici la volume si nici la frecvente suficiente. Alaturi de titlurile de stat, plasamentele in depozite implica cel mai redus grad de risc dar, pe masura, si cele mai mici randamente. Alte tipuri de instrumente de investitii permise de lege sunt obligatiunile, municipale sau corporatiste.

    PIETE EXTERNE. Desi legea nu este restrictiva in privinta plasamentelor pe care administratorii le pot face in strainatate, multe dintre companii au anuntat deja ca se vor concentra pentru inceput doar pe piata interna. Volatilitatea accentuata a cursului de schimb implica, pentru fondurile de pensii, un risc destul de ridicat in momentul in care ar vrea sa isi repatrieze profiturile.

    RISCURI. Oricare ar fi gradul de risc al unui fond, investitiile acestuia sunt supuse mai multor tipuri de riscuri, posibil sau imposibil de diminuat sau eliminat. In mod distinct, in prospectul fondurilor pe care le administreaza, companiile sunt obligate sa defineasca aceste categorii de riscuri. Ca principiu, riscurile la care sunt supuse investitiile (aferente, de altfel, oricarui tip de plasament) pot fi legate de piata de capital, de curs valutar, riscuri privind rata dobanzii sau de credit.

  • Optimistul 13%

    Cifrele prezentate la sfarsitul saptamanii trecute de catre Comisia de Pensii cu privire la numarul de contracte de pensii obligatorii raportate de fiecare dintre administratori dupa primele doua saptamani de campanie sunt uimitoare din mai multe puncte de vedere. In primul rand, cel dintai „clasat“ (ING) detine mai bine de jumatate din toate cele 457.415 acte de aderare semnate si trimise spre validare catre Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). Cu un sfert din numarul de contracte raportate de ING, Aviva este pe locul secund, in timp ce administratoul de pe locul trei, Generali, a strans in portofoliu in jur de 31.000 de contracte. Toti ceilalti 11 administratori care au mai raportat informatii la 1 octombrie (patru netrimitand primele date) se plaseaza sub pragul de 30.000 de contracte semnate la nivel individual. Al doilea lucru care merita notat cu privire la statisticile CNPAS (institutia spre care se face raportarea oficiala a contractelor semnate si care le valideaza, temporar petru moment) este volumul mare de adeziuni semnate in primele zece zile de campanie. Din 17 septembrie, cand administratorii au inceput in mod oficial contactarea clientilor si pana pe 1 octombrie, cand a avut loc prima raportare catre CNPAS, 14 administratori au reusit sa convinga mai bine de 13% din intreaga piata potentiala. Iar procentul este, foarte probabil, considerabil mai mare dat fiind ca la CNPAS nu au ajuns inca toate contractele semnate de catre administratori, din cauza procedurii destul de stufoase de raportare. Odata ce un client a semnat contractul cu un agent, acesta din urma raporteaza electronic administratorului actul, il trimite mai apoi in forma fizica la sediul central, unde este introdus in sistemul informatic si apoi scanat. Doar contractele care parcurg acest proces sunt trimise la CNPAS, la date de raportare stabilite din doua in doua saptamani. Multi dintre administratori au anuntat deja ca, din cauza ca nu au reusit sa parcurga in timp util aceasta intreaga procedura, nu au ajuns sa trimita spre CNPAS toate contractele semnate. Diferentele sunt, in unele cazuri, considerabile: cu titlu de exemplu, slovenii de la Prima Pensie au in statisticile oficiale sub 800 de contracte semnate, dar spun ca in realitate numarul acestora se apropie deja de 5.000. In mod similar, BT Aegon a raportat catre CNPAS doar putin peste 2.033 de contracte, desi agentii sai au reusit deja sa incheie peste 40.000 de adeziuni, potrivit informatiilor furnizate de oficialii companiei, citati de ZF. Cat de bine s-au „miscat“ cu adevarat toti cei 17 administratori autorizati se va vedea cel mai bine, probabil, abia la urmatoarea raportare, pe 15 octombrie.

    Cu nuanta de mai sus in minte, mai poate fi totusi notata o evidenta din datele publicate de CSSPP: cele cinci societati de administrare „surori“ cu o banca au reusit sa stranga, cumulat, doar putin peste 31.000 de contracte, aproape cat a raportat, singur, Generali – singura companie ce are in administrare un fond cu grad de risc ridicat. Numarul mic (de ordinul miilor) de agenti autorizati cu care bancherii au luat startul – in principal angajati in sucursalele din acelasi grup – nu a tinut „piept“ zecilor de vanzatori trimisi in piata de asiguratori. La fel de adevarat, la CSSPP mai sunt inca liste cu agenti care asteapta autorizarea – astfel ca, in timp, balanta s-ar mai putea echilibra (cat de cat).

    Asa arata, imediat dupa momentul de start, piata pensiilor private obligatorii; cat este insa de relevanta imaginea din acest moment e greu de spus. Cu atat mai mult cu cat o validare finala a contractelor se va face doar in ianuarie anul viitor, dupa incheierea campaniei. In timp numarul contractelor semnate deja de administratori s-ar mai putea diminua, pe masura ce vor aparea si contributorii ce au semnat cu mai multe companii – ce au toate sansele sa ajunga, in final, la „loterie“. Contributori care, in acest caz, vor incepe sa se scada din statistici, nu doar sa se adune.